ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 111/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 111/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată și
hotărârea instanței de fond
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată cu nr.
x/2009, pe rolul Curții de Apel Brașov, reclamanta SC "A.F." SRL, a
solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională
de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională
pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov, anularea Deciziei nr. 9 din 23
ianuarie 2008 emisă de către pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală
prin care s-a respins contestația formulată împotriva deciziei pentru
regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul
vamal, întocmită de către Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Antifraudă
Vamală în data de 17 octombrie 2007 și înregistrată cu nr. x1 din 17 octombrie
Reclamanta a solicitat admiterea contestației și anularea titlului de
creanță ca fiind întocmit cu nesocotirea dispozițiilor legale.
La data de 11
noiembrie 2009, în Dosarul principal nr. x1/2009, curtea de apel a pronunțat
Sentința civilă nr. 136/F din 11 noiembrie 2009 prin care a respins acțiunea
reclamantei SC A.F. SRL având ca obiect anularea actelor administrative fiscale
emise de pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea
Națională a Vămilor pentru pârâta Direcția Regională pentru Accize și
Operațiuni Vamale Brașov. Sentința a fost menținută prin Decizia civilă nr.
4166 din 7 octombrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin respingerea recursului declarat de
reclamantă.
În cursul procesului,
la data de 26 ianuarie 2009, reclamanta a formulat, în temeiul art. 60 - 63 C.
proc. civ., o cererea de chemare în garanție a numiților G.Y.P. și G.J.P.,
solicitând ca, în cazul respingerii acțiunii principale, să se dispună
obligarea chemaților în garanție la plata sumelor de bani stabilite prin actul
administrativ fiscal contestat.
Prin încheierea de
ședință din data de 9 noiembrie 2009, văzând dispozițiile art. 63 alin. (2) C.
proc. civ., Curtea de Apel Brașov a disjuns cererea de chemare în garanție a
numiților G.Y.P. și G.J.P. și a dispus judecarea ei separată, aceasta fiind
înregistrată sub nr. 810/64/2009.
Prin Sentința civilă
nr. 87/F din 4 mai 2011, curtea de apel a respins ca nefondată acțiunea
formulată de reclamanta SC A.F. SRL în contradictoriu cu chemații în garanție
G.Y.P. și G.J.P., având ca obiect cererea reclamantei de a-i obliga pe chemații
în garanție la plata sumelor de bani stabilite prin actul administrativ fiscal
Decizia nr. 9 din 23 ianuarie 2008 emisă de Agenția Națională de Administrare
Fiscală.
Prin Decizia civilă
nr. 2631 din 11 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul
declarat de reclamanta SC A.F. SRL și a casat sentința atacată, dispunând
trimiterea cauzei spre rejudecare.
Rejudecând cauza,
Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, prin
Sentința nr. 13/F din 25 ianuarie 2013 a respins acțiunea formulată de
reclamanta SC A.F. SRL B. în contradictoriu cu chemații în garanție G.Y.P. și
G.J.P.P.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs SC "A.F." SRL, prin avocat T.N.G.,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Considerentele
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte,
analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
În conformitate cu
prevederile art. 112 C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată"
va cuprinde:
numele și
prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice,
denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în
registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul
fiscal și contul bancar. Dispozițiile art. 82 alin. (1) teza a II-a sunt
aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul
ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
numele și
calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării
prin avocat, numele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 82 alin.
(1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;
obiectul cererii
și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu
putință.
Pentru identificarea
imobilelor se va arăta comuna și județul, strada și numărul, iar, în lipsa,
vecinătățile, etajul și apartamentul, sau, când imobilul este înscris în cartea
funciară, numărul de carte funciară și numărul topografic;
arătarea motivelor
de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
arătarea dovezilor
pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Când dovada se face
prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii câți pârâți sunt, mai
mult câte o copie de pe fiecare înscris, pentru instanță; copiile vor fi
certificate de reclamant că sunt la fel cu originalul.
Se va putea depune și
numai o parte dintr-un înscris privitor la pricină, rămânând ca instanța să
dispună, la nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime.
Dacă înscrisurile
sunt scrise în limba străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau
copii cu litere latine, certificate de parte.
Când reclamantul
voiește să-și dovedească cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin
interogatoriul sau jurământul pârâtului, va cere înfățișarea în persoana
acestuia.
Când se va cere dovada
cu martori, se vor arăta numele și locuința martorilor, dispozițiile art. 82
alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
semnătura
De asemenea, potrivit
prevederilor art. 67 - 68 din același cod: "Părțile pot să exercite
drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
Mandatarul cu procura
generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a
fost dat anume.
Dacă cel care a dat
procura generală nu are domiciliu și nici reședința în țară, sau dacă procura
este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Art. 68 - Procura
pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în
judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătura legalizată; în cazul când
procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii
avocaților.*)
Dreptul de
reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și
trecută în încheierea de ședință.
Mandatul este
presupus dat pentru toate actele judecății, chiar dacă nu cuprinde nici o
arătare în această privință; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte
sau pentru anumită instanță.
Dacă mandatul este
dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii
decât prin avocat, cu excepția consilierului juridic care, potrivit legii,
reprezintă partea.
În cauză recursul
formulat nu a fost semnat de reprezentantul societății debitoare, respectiv
lichidatorul judiciar I.-D.I. SPR, ci de avocatul G.T.N., fără a avea mandat de
reprezentare în acest sens, așa cum dispun prevederile art. 67 - 68 C. proc.
civ.
În ceea ce privește
reprezentarea legală a societății A.F., Înalta Curte reține următoarele:
Prin Sentința civilă
nr. 2097/sind din 13 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul
nr. 2155/62/2010, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii
insolvenței debitoarei. Prin încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2012
judecătorul sindic a dispus înlocuirea administratorului judiciar V. SPRL cu
I.D.I. SPRL.
De remarcat este
faptul că SC "A.F." SRL fusese dizolvată încă din 7 iunie 2011, deci
anterior datei de deschidere a procedurii insolvenței, când prin încheierea de
ședință din data de 7 iunie 2011 pronunțată de către Tribunalul Brașov în
Dosarul nr. 5546/62/2011 s-a dispus dizolvarea societății.
Așadar, începând cu
data de 7 iunie 2011, capacitatea de exercițiu a societății A.F. SRL este
restrânsă la activitățile specifice lichidării.
Ulterior prin
Sentința civilă nr. 1394/sind din 7 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul
Brașov, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii simplificate a
falimentului debitoarei SC "A.F." SRL, ridicarea dreptului de
administrare și numirea în calitate de lichidator judiciar tot a I.D.I. SPRL.
Concluzionând, Înalta
Curte reține că dreptul de reprezentare al foștilor administratori ai SC A.F.
SRL a încetat încă de la data dizolvării societății, care a fost 7 iunie 2011,
iar începând cu data de 7 iunie 2012 SC "A.F." SRL este reprezentată
de către lichidatorul judiciar I.D.I. SPRL.
Or, așa cum s-a menționat mai sus, în cauză recursul
care formează obiectul prezentei cauze este formulat la data de 1 august 2013
și nu este semnat de către lichidatorul judiciar, singurul care deține
calitatea de reprezentant al SC "A.F." SRL, potrivit Legii nr.
85/2006.
În concluzie, pentru
motivele sus invocate, Înalta Curte va anula recursul declarat de SC
"A.F." SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul
declarat de SC "A.F." SRL împotriva Sentinței nr. 13/F din 25 ianuarie
2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2014.
Procesat
de GGC - CL