ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2053/2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2053/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

După deliberare,

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința comercială nr. 70 din 6 aprilie

2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția comercială, în Dosarul nr. 7984/95/2009,

s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret

Gorj, reprezentată prin administrator judiciar C.I., în contradictoriu cu

pârâta Casa Tineretului Tg Jiu prin lichidator C.I. A fost obligată pârâta să

lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul din Tg Jiu, str. 7

N. Titulescu, județul Gorj compus din unitate de cazare cu o capacitate de 74

de locuri; unitate de alimentație publică (bufet) de 47 de locuri; unitate de

alimentație publică (bar) de 120 de locuri; spații ; destinate activităților

cultural artistice și tehnico - aplicative, spații de depozitare, atelier și

spălătorie. Au fost respinse excepțiile și cererea reconvențională așa cum a

fost reîntregită, ca fiind nefondate. A fost obligată pârâta la cheltuieli de

judecată - reprezentând onorariu avocat, în sumă de 2.000 lei.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel pârâta reclamantă Casa Tineretului prin lichidator judiciar

C.I. precum și prin administratorul special U.S., prin care au fost invocate

critici de nelegalitate și netemeinicie ce vizează fondul cauzei.

Prin Decizia civilă nr.

23 din 27 martie 2013, Curtea de Apel Craiova, au fost admise: apelul

reclamantei Casa Tineretului și cererile de intervenție formulate în

interesul reclamantei de Administrația Finanțelor Publice Tg. Jiu

și Fundația Națională pentru copii și tineret Tg. Jiu. A

fost anulată Sentința civilă nr. 70 din 6 aprilie 2010 a Tribunalului Gorj

și a fost trimisă cauza spre rejudecare Judecătoriei Tg. Jiu, ca

instanță de fond.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4976 din 4 noiembrie 2013,

a admis recursurile de reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret

Gorj, împotriva Deciziei nr. 23 din 27 martie 2013, pronunțată de Curtea

de Apel Craiova. A casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare

aceleiași instanțe de apel.

Prin Decizia civilă nr.

58 din 28 ianuarie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a admis

apelul pârâtei-reclamante Casa Tineretului prin administrator special U.S., și

prin lichidator S.S.P.R.L., împotriva sentinței comerciale nr. 70 din 6 aprilie

2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția comercială, în Dosarul nr. 7984/95/2009,

în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă Fundația Județeană pentru Tineret

Gorj prin administrator judiciar C.C.I.P.U.R.L., intervenient Județul Gorj,

reprezentat prin I.C., Președintele Consiliului Județean Gorj, în interesul

intimatei reclamante-pârâte Fundația Județeană pentru Tineret Gorj și

intervenienții în interesul apelantei pârâte-reclamante Casa Tineretului,

Administrația Finanțelor Publice Târgu-Jiu (în prezent A.J.F.P. Gorj) și Fundația

Națională pentru copii și tineret E.T. Târgu-Jiu.

A schimbat în parte

sentința apelată în sensul că a respins acțiunea reclamantei-pârâte Fundația pentru

tineret.

A anulat, ca

netimbrate cererile de intervenție formulate de Județul Gorj - prin Președinte și

Fundația Națională pentru copii și tineret E.T., ca netimbrate.

A respins cererea de

intervenție formulată de A.F.P. Târgu-Jiu (în prezent A.J.F.P. Gorj) cât și cererile

de acordare a cheltuielilor de judecată.

A menținut restul

dispozițiilor sentinței.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că primul motiv de apel ce vizează citarea

administratorului special U.S. la judecata în fond, nu este fondat întrucât

apelanta pârâtă-reclamantă se află sub incidența Legii nr. 85/2006, respectiv

în faza de lichidare, iar debitorul este reprezentat de lichidator, așa cum

rezultă din dispozițiile art. 25 din Legea nr. 85/2006.

S-a mai reținut

că obiectul cererii de chemare în judecată formulat de intimata-reclamantă îl

constituie acțiunea în revendicare cu privire la imobilul situat în Târgu-Jiu,

N. Titulescu, județul Gorj reprezentând patrimoniul ce a aparținut până în anul

1989 Casei Tineretului respectiv U.T.C. - Comitetul Județean.

În speță, Curtea a

constatat că în mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanta-pârâtă este

proprietara imobilului situat în Târgu - Jiu, str. N. Titulescu, jud. Gorj,

prin efectul Legii nr. 146/2002, iar actele cu valoare juridică încheiate între

cele două persoane juridice în aplicarea acestei legi, ar confirma întregirea

patrimoniului reclamantei.

Astfel, instanța de

fond a ignorat hotărâri judecătorești irevocabile precum Decizia nr. 1433 din

16 decembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, în Dosarul

nr. 5199/95/2008, prin care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că

patrimoniul fostei organizații a tineretului comunist din județul Gorj a rămas

în proprietatea județului Gorj, respectiv domeniului public al acestei unități

administrativ teritoriale potrivit H.G. nr. 973/2002 anexa 1 poziția II 2 N

(dispoziție legală în prezent abrogată prin H.G. nr. 1508/2009, act normativ

intrat în vigoare la 16 ianuarie 2010), iar dreptul de administrare a acestui

patrimoniu i-a revenit Fundației Județene pentru Tineret constituite în

conformitate cu Decretul-lege nr. 150/1990.

Nici în

considerentele Deciziei nr. 6452 din 10 iunie 2009 pronunțate de Î.C.C.J. în Dosarul

469/95/2006 nu s-a reținut un alt regim juridic al acestui patrimoniu.

Dimpotrivă, s-a apreciat de Î.C.C.J. că Hotărârea nr. 100 din 10 decembrie 2007

a Consiliului Județean Gorj pentru modificarea regimului juridic al bunului nu

a fost definitivată în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 213/1998 deoarece

modalitatea de modificare a apartenenței bunurilor la domeniul public este

reglementată prin legi speciale.

S-a mai reținut, de

asemenea, cu putere de lucru judecat că procedura prevăzută de Legea 146/2002

privind trecerea bunurilor aparținând fostelor organizații ale U.T.C. din

județe preluate de fundații ca și succesoare ale acestor organizații, nu a fost

îndeplinită.

Astfel, nu a avut loc

reorganizarea Fundației Județene pentru Tineret Gorj cu desemnarea consiliului

de conducere, nu s-a adoptat regulamentul de aplicare a legii de către

Ministerul Tineretului și Sportului și nu s-a adoptat o hotărâre de guvern cu

privire la patrimoniul fundațiilor pentru tineret.

În consecință,

bunurile aparținând fostelor organizații județene ale U.T.C. intrate după 22

decembrie 1989 în proprietate publică au fost atribuite în administrare

fundațiilor județene înființate în conformitate cu Decretul Lege nr. 150/1990,

iar titularul dreptului de proprietate nu poate fi schimbat decât în condițiile

și cu procedura administrativă prevăzută de legea specială, nu prin convenții

bilaterale așa cum s-a procedat în speța de față.

Astfel, prin

protocolul încheiat la data 01 iulie 1992, s-a transmis de către Fundația

Județeană pentru Tineret Gorj către nou înființata Casa Tineretului,

patrimoniul fundației, hotărârea adoptată în ședința din 27 august 2004 a

Consiliului de conducere al Fundației Județene pentru Tineret Gorj cu

participarea directorului Casei Tineretului, procesul verbal din 15 noiembrie 2005

prin care Casa Tineretului a dispus cu privire la reîntregirea patrimoniului Fundației

Județene pentru Tineret Gorj cu investițiile efectuate de Casa Tineretului,

părțile nu au transmis dreptul de proprietate, ci dreptul de administrare așa

cum s-a menționat expres în cele două procese-verbale.

Rezultă așadar din

cele arătate mai sus, că în patrimoniul Fundației Județene pentru Tineret Gorj,

ca de altfel nici în patrimoniul Casei Tineretului, nu a intrat dreptul de

proprietate asupra bunurilor aparținând fostei organizații județene a

tineretului comunist, ci doar dreptul de administrare.

De altfel, Curtea de

Apel Craiova, secția I-a civilă, a reținut prin Decizia nr. 11616 din 5

decembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 688/318/2011* că atâta vreme cât nu

este clarificat modul de transmitere a patrimoniului fostei organizații

județene U.T.C. către Fundația Județeană pentru Tineret Gorj nu se putea

încheia un act juridic prin care să se tranșeze probleme proprietății asupra

imobilului în litigiu.

În consecință,

reclamanta nu a făcut dovada existenței vreunui titlu valabil asupra

proprietății imobilului aparținând fostului U.T.C. așa cum în mod greșit a

reținut instanța de fond, astfel încât acțiunea în revendicare trebuia

respinsă.

S-a reținut că cererea

reconvențională este neîntemeiată și corect a fost respinsă de instanța de fond,

întrucât prin însăși conținutul acesteia, apelanta pârâtă-reclamantă a

recunoscut implicit că nu este proprietara imobilului în litigiu, solicitând să

i se constate acest drept real, deși avea la îndemână acțiunea în realizare.

Nu se poate reține că

apelanta-pârâtă este succesoarea de fapt și de drept a Fundației Județene

pentru Tineret Gorj atâta timp cât aceasta din urmă nu a încetat să existe ca

persoană juridică în vreunul din modurile prevăzute de lege încă de la înființarea

sa în baza Decretului-lege nr. 150/1990 sub nr. 150/PJ/1990.

La dosarul cauzei nu

există acte din care să rezulte că apelanta ar fi continuatoarea în fapt și în

drept a intimatei-reclamante, ci, dimpotrivă, rezultă că acestea sunt două

entități juridice de sine stătătoare, ambele aflându-se în procedura

insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj,

prin lichidator judiciar C.C.I., criticând decizia atacată pentru nelegalitate,

susținând, în esență, că instanța de apel a făcut o greșită

aplicare a normelor de drept incidente în cauză, respectiv ale Legii nr. 146/1992

și ale principiilor de drept care reglementează acțiunea în

revendicare.

Protocolul a fost

încheiat între Organizația Casa Tineretului Târgu-Jiu și Fundația pentru

Tineret Gorj, în anul 1992, Casa Tineretului fiind o persoană juridică

distinctă ce a fost înființată în 1997.

Dispozițiile art. 20

din Legea nr. 146/2002 sunt imperative și prevăd în mod expres cine este

continuatorul Uniunii Tineretului Comunist, precum și cine ar fi fost îndreptățit

să preia bunurile acestuia. Nu poate fi luată în considerare susținerea pârâtei

conform căreia reintegrarea bunului în litigiu nu a operat, întrucât nu a

apărut Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 146/2002. Această

susținere nu are suport juridic, deoarece nu se prevede că dispozițiile

legii menționate sunt suspendate până la apariția Regulamentului de punere

în aplicare.

Mai mult, pârâta nu a

făcut dovada că este succesoarea de drept a Fundației pentru Tineret Gorj. De

asemenea, pârâta a încercat să obțină dizolvarea și radierea Fundației Județene

pentru Tineret Gorj din Registrul de Asociații și Fundații. Prin sentința nr. 150

din 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosar nr. 4180/95/2009

rămasă definitivă prin decizia Curții de Apel Craiova, s-a respins cererea

introdusă de fostul lichidator judiciar al apelantei, C.I.

O altă confirmare a

recunoașterii dreptului de proprietate asupra imobilului a Fundației Județene

pentru Tineret Gorj este reprezentată de procesul verbal din 11 martie 2013

prin care C.I. a predat reclamantei bunurile mobile și imobile, pe care le-a

exploatat fără a avea vreun drept asupra lor. Imobilul în litigiu nu a ieșit

niciodată din patrimoniul Fundației Județene pentru Tineret Gorj, iar pârâta nu

a avut niciodată în patrimoniu acest imobil, aspect confirmat chiar de apelantă

prin procesul verbal din 25 noiembrie 2005 și procesul-verbal din 11 martie 2013.

Recursul este

nefondat.

Examinând

susținerile recurentei-reclamante, Înalta Curte reține că acestea se

subsumează dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmând să fie

analizate din această perspectivă.

Analizând actele

și lucrările dosarului se reține că reclamanta Fundația

Județeană pentru Tineret Gorj a formulat acțiune în revendicare pe

calea dreptului comun împotriva pârâtei Casa Tineretului Târgu-Jiu, solicitând

lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat

în orașul Târgu-Jiu, str. N. Titulescu, jud. Gorj.

În mod corect a

reținut instanța de apel că reclamanta nu are titlu de proprietate,

deoarece în virtutea actelor normative ce au reglementat trecerea patrimoniului

fostei Uniuni a Tineretului Comunist (U.T.C.) către alte entități

juridice, s-a transmis, în favoarea reclamantei Fundația Județeană,

un drept de administrare, ce nu a fost invocat în motivarea acțiunii.

Patrimoniul fostei U.T.C.,

inclusiv bunul revendicat a trecut în proprietatea publică a județului

Gorj, respectiv în domeniul public al acestei unități administrativ-teritoriale,

conform H.G. nr. 973/2002, iar dreptul de administrare i-a revenit

Fundației Județene, conform Decretului-lege nr. 150/1990.

Pe de altă parte,

prin hotărâre judecătorească irevocabilă (Decizia nr. 11616 din 05 decembrie 2012,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă) s-a statuat

că, de vreme ce nu este clarificat modul de transmitere a patrimoniului fostei

organizații județene U.T.C. către Fundația Județeană,

înființată în 1990, nu se poate susține că aceasta din urmă este

titulara unui drept de proprietate asupra bunurilor în litigiu.

Sunt nerelevante

susținerile reclamantei cu privire la protocolul de predare a bunurilor

încheiat în anul 1992 între Fundația Județeană și

Organizația Casa tineretului Târgu-Jiu, deoarece, prin acel act juridic au

fost predate bunurile ce făceau obiectul dreptului de administrare conferit

prin Decretul-Lege nr. 150/1990. Este adevărat că în cuprinsul documentului

aflat la fila 11 din dosarul Tribunalului Gorj, se face referire la predarea

patrimoniului, dar nu se lămurește natura drepturilor transmise prin

protocol. De altfel, documentul prevede în mod expres că parte a

convenției este Casa Tineretului, care parafează documentul prin sigiliu ce

ilustrează această denumire.

Esențial pentru

soluționarea cauzei este faptul că pentru a-și întemeia cererea în

revendicare s-a invocat dreptul de proprietate, care a fost transmis prin lege

altei entități juridice, respectiv unității administrativ-teritoriale

Județul Gorj, cu alte cuvinte, cauza juridică a acțiunii nu are

suport material, iar reclamanta nu poate pretinde că deține în patrimoniul

său un alt drept real, decât, eventual, cel de administrare.

De asemenea, nu este

relevant, ca argument juridic faptul că pârâta Casa Tineretului a solicitat

radierea persoanei juridice Fundația Județeană pentru Tineret Gorj,

această cerere fiind respinsă în instanță.

Pentru a triumfa

într-o acțiune în revendicare, reclamanta trebuie să clarifice natura

drepturilor pe care le-a dobândit, în funcție de legile speciale și alte

acte normative ce au reglementat acest domeniu, precum și de hotărârile

judecătorești opozabile părților în litigiu. Așadar, nu este

suficient a se solicita restituirea imobilului deținut de pârâtă, care

reprezintă obiectul material al dreptului real, fără a se dovedi existența

în patrimoniul reclamantei al dreptului per se, simpla invocare a unui act

normativ nefiind suficientă. Preluarea în patrimoniul său a bunurilor ce au

aparținut fostei organizații U.T.C. nu echivalează cu obținerea

unui drept de proprietate pentru Fundația Județeană, natura

drepturilor dobândite decurgând din lege, nu din calificarea dată de

reclamantă.

Acțiunile

petitorii pot fi formulate și în temeiul altor drepturi reale, dobândite

prin acte normative, însă în măsura, în care acestea nu au fost invocate,

instanța nu putea să le cerceteze, ca temei al acțiunii formulate.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează

să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret

Gorj, prin lichidator judiciar C.C.I., împotriva Deciziei nr. 58 din 28

ianuarie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 6 octombrie 2015.