ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2053/2015

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința comercială nr. 70 din 6 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția comercială, în Dosarul nr. 7984/95/2009, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, reprezentată prin administrator judiciar C.I., în contradictoriu cu pârâta Casa Tineretului Tg Jiu prin lichidator C.I. A fost obligată pârâta să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul din Tg Jiu, str. 7 N. Titulescu, județul Gorj compus din unitate de cazare cu o capacitate de 74 de locuri; unitate de alimentație publică (bufet) de 47 de locuri; unitate de alimentație publică (bar) de 120 de locuri; spații ; destinate activităților cultural artistice și tehnico - aplicative, spații de depozitare, atelier și spălătorie.

Au fost respinse excepțiile și cererea reconvențională așa cum a fost reîntregită, ca fiind nefondate. A fost obligată pârâta la cheltuieli de judecată - reprezentând onorariu avocat, în sumă de 2.000 lei. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta reclamantă Casa Tineretului prin lichidator judiciar C.I. precum și prin administratorul special U.S., prin care au fost invocate critici de nelegalitate și netemeinicie ce vizează fondul cauzei. Prin Decizia civilă nr. 23 din 27 martie 2013, Curtea de Apel Craiova, au fost admise: apelul reclamantei Casa Tineretului și cererile de intervenție formulate în interesul reclamantei de Administrația Finanțelor Publice Tg. Jiu și Fundația Națională pentru copii și tineret Tg.

Jiu. A fost anulată Sentința civilă nr. 70 din 6 aprilie 2010 a Tribunalului Gorj și a fost trimisă cauza spre rejudecare Judecătoriei Tg. Jiu, ca instanță de fond. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4976 din 4 noiembrie 2013, a admis recursurile de reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, împotriva Deciziei nr. 23 din 27 martie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Craiova. A casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

Prin Decizia civilă nr. 58 din 28 ianuarie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a admis apelul pârâtei-reclamante Casa Tineretului prin administrator special U.S., și prin lichidator S.S.P.R.L., împotriva sentinței comerciale nr. 70 din 6 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția comercială, în Dosarul nr. 7984/95/2009, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă Fundația Județeană pentru Tineret Gorj prin administrator judiciar C.C.I.P.U.R.L., intervenient Județul Gorj, reprezentat prin I.C., Președintele Consiliului Județean Gorj, în interesul intimatei reclamante-pârâte Fundația Județeană pentru Tineret Gorj și intervenienții în interesul apelantei pârâte-reclamante Casa Tineretului, Administrația Finanțelor Publice Târgu-Jiu (în prezent A.J.F.P.

Gorj) și Fundația Națională pentru copii și tineret E.T. Târgu-Jiu. A schimbat în parte sentința apelată în sensul că a respins acțiunea reclamantei-pârâte Fundația pentru tineret. A anulat, ca netimbrate cererile de intervenție formulate de Județul Gorj - prin Președinte și Fundația Națională pentru copii și tineret E.T., ca netimbrate. A respins cererea de intervenție formulată de A.F.P. Târgu-Jiu (în prezent A.J.F.P. Gorj) cât și cererile de acordare a cheltuielilor de judecată. A menținut restul dispozițiilor sentinței. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că primul motiv de apel ce vizează citarea administratorului special U.S. la judecata în fond, nu este fondat întrucât apelanta pârâtă-reclamantă se află sub incidența Legii nr. 85/2006, respectiv în faza de lichidare, iar debitorul este reprezentat de lichidator, așa cum rezultă din dispozițiile art. 25 din Legea nr. 85/2006.

S-a mai reținut că obiectul cererii de chemare în judecată formulat de intimata-reclamantă îl constituie acțiunea în revendicare cu privire la imobilul situat în Târgu-Jiu, N. Titulescu, județul Gorj reprezentând patrimoniul ce a aparținut până în anul 1989 Casei Tineretului respectiv U.T.C. - Comitetul Județean. În speță, Curtea a constatat că în mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanta-pârâtă este proprietara imobilului situat în Târgu - Jiu, str. N. Titulescu, jud. Gorj, prin efectul Legii nr. 146/2002, iar actele cu valoare juridică încheiate între cele două persoane juridice în aplicarea acestei legi, ar confirma întregirea patrimoniului reclamantei.

Astfel, instanța de fond a ignorat hotărâri judecătorești irevocabile precum Decizia nr. 1433 din 16 decembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, în Dosarul nr. 5199/95/2008, prin care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că patrimoniul fostei organizații a tineretului comunist din județul Gorj a rămas în proprietatea județului Gorj, respectiv domeniului public al acestei unități administrativ teritoriale potrivit H.G. nr. 973/2002 anexa 1 poziția II 2 N (dispoziție legală în prezent abrogată prin H.G. nr. 1508/2009, act normativ intrat în vigoare la 16 ianuarie 2010), iar dreptul de administrare a acestui patrimoniu i-a revenit Fundației Județene pentru Tineret constituite în conformitate cu Decretul-lege nr. 150/1990.

Nici în considerentele Deciziei nr. 6452 din 10 iunie 2009 pronunțate de Î.C.C.J. în Dosarul 469/95/2006 nu s-a reținut un alt regim juridic al acestui patrimoniu. Dimpotrivă, s-a apreciat de Î.C.C.J. că Hotărârea nr. 100 din 10 decembrie 2007 a Consiliului Județean Gorj pentru modificarea regimului juridic al bunului nu a fost definitivată în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 213/1998 deoarece modalitatea de modificare a apartenenței bunurilor la domeniul public este reglementată prin legi speciale. S-a mai reținut, de asemenea, cu putere de lucru judecat că procedura prevăzută de Legea 146/2002 privind trecerea bunurilor aparținând fostelor organizații ale U.T.C. din județe preluate de fundații ca și succesoare ale acestor organizații, nu a fost îndeplinită.

Astfel, nu a avut loc reorganizarea Fundației Județene pentru Tineret Gorj cu desemnarea consiliului de conducere, nu s-a adoptat regulamentul de aplicare a legii de către Ministerul Tineretului și Sportului și nu s-a adoptat o hotărâre de guvern cu privire la patrimoniul fundațiilor pentru tineret. În consecință, bunurile aparținând fostelor organizații județene ale U.T.C. intrate după 22 decembrie 1989 în proprietate publică au fost atribuite în administrare fundațiilor județene înființate în conformitate cu Decretul Lege nr. 150/1990, iar titularul dreptului de proprietate nu poate fi schimbat decât în condițiile și cu procedura administrativă prevăzută de legea specială, nu prin convenții bilaterale așa cum s-a procedat în speța de față.

Astfel, prin protocolul încheiat la data 01 iulie 1992, s-a transmis de către Fundația Județeană pentru Tineret Gorj către nou înființata Casa Tineretului, patrimoniul fundației, hotărârea adoptată în ședința din 27 august 2004 a Consiliului de conducere al Fundației Județene pentru Tineret Gorj cu participarea directorului Casei Tineretului, procesul verbal din 15 noiembrie 2005 prin care Casa Tineretului a dispus cu privire la reîntregirea patrimoniului Fundației Județene pentru Tineret Gorj cu investițiile efectuate de Casa Tineretului, părțile nu au transmis dreptul de proprietate, ci dreptul de administrare așa cum s-a menționat expres în cele două procese-verbale. Rezultă așadar din cele arătate mai sus, că în patrimoniul Fundației Județene pentru Tineret Gorj, ca de altfel nici în patrimoniul Casei Tineretului, nu a intrat dreptul de proprietate asupra bunurilor aparținând fostei organizații județene a tineretului comunist, ci doar dreptul de administrare.

De altfel, Curtea de Apel Craiova, secția I-a civilă, a reținut prin Decizia nr. 11616 din 5 decembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 688/318/2011* că atâta vreme cât nu este clarificat modul de transmitere a patrimoniului fostei organizații județene U.T.C. către Fundația Județeană pentru Tineret Gorj nu se putea încheia un act juridic prin care să se tranșeze probleme proprietății asupra imobilului în litigiu. În consecință, reclamanta nu a făcut dovada existenței vreunui titlu valabil asupra proprietății imobilului aparținând fostului U.T.C. așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond, astfel încât acțiunea în revendicare trebuia respinsă.

S-a reținut că cererea reconvențională este neîntemeiată și corect a fost respinsă de instanța de fond, întrucât prin însăși conținutul acesteia, apelanta pârâtă-reclamantă a recunoscut implicit că nu este proprietara imobilului în litigiu, solicitând să i se constate acest drept real, deși avea la îndemână acțiunea în realizare. Nu se poate reține că apelanta-pârâtă este succesoarea de fapt și de drept a Fundației Județene pentru Tineret Gorj atâta timp cât aceasta din urmă nu a încetat să existe ca persoană juridică în vreunul din modurile prevăzute de lege încă de la înființarea sa în baza Decretului-lege nr. 150/1990 sub nr. 150/PJ/1990. La dosarul cauzei nu există acte din care să rezulte că apelanta ar fi continuatoarea în fapt și în drept a intimatei-reclamante, ci, dimpotrivă, rezultă că acestea sunt două entități juridice de sine stătătoare, ambele aflându-se în procedura insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, prin lichidator judiciar C.C.I., criticând decizia atacată pentru nelegalitate, susținând, în esență, că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a normelor de drept incidente în cauză, respectiv ale Legii nr. 146/1992 și ale principiilor de drept care reglementează acțiunea în revendicare. Protocolul a fost încheiat între Organizația Casa Tineretului Târgu-Jiu și Fundația pentru Tineret Gorj, în anul 1992, Casa Tineretului fiind o persoană juridică distinctă ce a fost înființată în 1997. Dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/2002 sunt imperative și prevăd în mod expres cine este continuatorul Uniunii Tineretului Comunist, precum și cine ar fi fost îndreptățit să preia bunurile acestuia.

Nu poate fi luată în considerare susținerea pârâtei conform căreia reintegrarea bunului în litigiu nu a operat, întrucât nu a apărut Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 146/2002. Această susținere nu are suport juridic, deoarece nu se prevede că dispozițiile legii menționate sunt suspendate până la apariția Regulamentului de punere în aplicare. Mai mult, pârâta nu a făcut dovada că este succesoarea de drept a Fundației pentru Tineret Gorj. De asemenea, pârâta a încercat să obțină dizolvarea și radierea Fundației Județene pentru Tineret Gorj din Registrul de Asociații și Fundații. Prin sentința nr. 150 din 19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosar nr. 4180/95/2009 rămasă definitivă prin decizia Curții de Apel Craiova, s-a respins cererea introdusă de fostul lichidator judiciar al apelantei, C.I.

O altă confirmare a recunoașterii dreptului de proprietate asupra imobilului a Fundației Județene pentru Tineret Gorj este reprezentată de procesul verbal din 11 martie 2013 prin care C.I. a predat reclamantei bunurile mobile și imobile, pe care le-a exploatat fără a avea vreun drept asupra lor. Imobilul în litigiu nu a ieșit niciodată din patrimoniul Fundației Județene pentru Tineret Gorj, iar pârâta nu a avut niciodată în patrimoniu acest imobil, aspect confirmat chiar de apelantă prin procesul verbal din 25 noiembrie 2005 și procesul-verbal din 11 martie 2013. Recursul este nefondat. Examinând susținerile recurentei-reclamante, Înalta Curte reține că acestea se subsumează dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., urmând să fie analizate din această perspectivă. Analizând actele și lucrările dosarului se reține că reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj a formulat acțiune în revendicare pe calea dreptului comun împotriva pârâtei Casa Tineretului Târgu-Jiu, solicitând lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în orașul Târgu-Jiu, str. N. Titulescu, jud. Gorj. În mod corect a reținut instanța de apel că reclamanta nu are titlu de proprietate, deoarece în virtutea actelor normative ce au reglementat trecerea patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (U.T.C.) către alte entități juridice, s-a transmis, în favoarea reclamantei Fundația Județeană, un drept de administrare, ce nu a fost invocat în motivarea acțiunii.

Patrimoniul fostei U.T.C., inclusiv bunul revendicat a trecut în proprietatea publică a județului Gorj, respectiv în domeniul public al acestei unități administrativ-teritoriale, conform H.G. nr. 973/2002, iar dreptul de administrare i-a revenit Fundației Județene, conform Decretului-lege nr. 150/1990. Pe de altă parte, prin hotărâre judecătorească irevocabilă (Decizia nr. 11616 din 05 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă) s-a statuat că, de vreme ce nu este clarificat modul de transmitere a patrimoniului fostei organizații județene U.T.C. către Fundația Județeană, înființată în 1990, nu se poate susține că aceasta din urmă este titulara unui drept de proprietate asupra bunurilor în litigiu.

Sunt nerelevante susținerile reclamantei cu privire la protocolul de predare a bunurilor încheiat în anul 1992 între Fundația Județeană și Organizația Casa tineretului Târgu-Jiu, deoarece, prin acel act juridic au fost predate bunurile ce făceau obiectul dreptului de administrare conferit prin Decretul-Lege nr. 150/1990. Este adevărat că în cuprinsul documentului aflat la fila 11 din dosarul Tribunalului Gorj, se face referire la predarea patrimoniului, dar nu se lămurește natura drepturilor transmise prin protocol. De altfel, documentul prevede în mod expres că parte a convenției este Casa Tineretului, care parafează documentul prin sigiliu ce ilustrează această denumire.

Esențial pentru soluționarea cauzei este faptul că pentru a-și întemeia cererea în revendicare s-a invocat dreptul de proprietate, care a fost transmis prin lege altei entități juridice, respectiv unității administrativ-teritoriale Județul Gorj, cu alte cuvinte, cauza juridică a acțiunii nu are suport material, iar reclamanta nu poate pretinde că deține în patrimoniul său un alt drept real, decât, eventual, cel de administrare. De asemenea, nu este relevant, ca argument juridic faptul că pârâta Casa Tineretului a solicitat radierea persoanei juridice Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, această cerere fiind respinsă în instanță. Pentru a triumfa într-o acțiune în revendicare, reclamanta trebuie să clarifice natura drepturilor pe care le-a dobândit, în funcție de legile speciale și alte acte normative ce au reglementat acest domeniu, precum și de hotărârile judecătorești opozabile părților în litigiu.

Așadar, nu este suficient a se solicita restituirea imobilului deținut de pârâtă, care reprezintă obiectul material al dreptului real, fără a se dovedi existența în patrimoniul reclamantei al dreptului per se, simpla invocare a unui act normativ nefiind suficientă. Preluarea în patrimoniul său a bunurilor ce au aparținut fostei organizații U.T.C. nu echivalează cu obținerea unui drept de proprietate pentru Fundația Județeană, natura drepturilor dobândite decurgând din lege, nu din calificarea dată de reclamantă. Acțiunile petitorii pot fi formulate și în temeiul altor drepturi reale, dobândite prin acte normative, însă în măsura, în care acestea nu au fost invocate, instanța nu putea să le cerceteze, ca temei al acțiunii formulate.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, prin lichidator judiciar C.C.I., împotriva Deciziei nr. 58 din 28 ianuarie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 octombrie 2015.