ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3432/2015

Decizia nr. 3432/2015

Asupra cererii de recurs de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate:

- anularea notificărilor din 11 martie 2013 și din 13 martie 2013 emise de C.N.A.S., ca răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamantă;

- pe cale de consecință, anularea actelor administrative prin care C.N.A.S. a comunicat reclamantei elementele pe baza cărora se calculează taxa clawback aferentă trimestrului IV al anului 2012, acte administrative materializate prin adresele din 31 ianuarie 2013 și din 11 februarie 2013;

- obligarea autorității pârâte la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu.

Prin sentința civilă nr. 3865 din 04 decembrie 2013,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta

SC A. SRL, ca inadmisibilă.

II. Motivele de casare invocate

Împotriva sentinței civile menționate la pct. I.2.

a declarat recurs reclamanta

SC A. SRL

, invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond

.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă susține, în esență, că notificările din 31 ianuarie 2013 și din 11 februarie 2013 emise de C.N.A.S. sunt acte administrative în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, iar notificările din 11 martie 2013 și din 13 martie 2013 reprezintă răspunsul C.N.A.S. la plângerea prealabilă formulată de societate, fiind emise în temeiul art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, iar, prin conținutul lor, C.N.A.S. a urmărit să răspundă argumentelor de nelegalitate invocate în plângerea prealabilă.

În consecință, pentru argumentele expuse, recurenta-reclamantă susține că este admisibilă acțiunea în contencios administrativ.

III. Derularea procedurii judiciare în fața instanței de recurs și analiza motivelor de casare

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de art. 493 C. proc. civ., iar, prin încheierea din 09 iunie 2015, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond la data de 03 noiembrie 2015.

Analizând criticile formulate de recurenta-reclamantă, în raport cu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele arătate în continuare.

Prima instanță a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantă, reținând, în esență că actele ce fac obiectul acțiunii în anulare nu sunt acte administrative, în condițiile în care, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, rezultă că această calitate o are numai actul prin care se soluționează contestația administrativă formulată de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață.

În acest sens, prima instanță a apreciat că, prin adresele din 11 martie 2013 și din 13 martie 2013, C.N.A.S. nu a soluționat contestațiile administrative formulate de către reclamantă, întrucât nu a menționat admiterea ori respingerea contestației și nu a răspuns în concret aspectelor sesizate în cuprinsul acesteia, ci doar a exprimat un punct de vedere cu privire la modul de interpretare a unor dispoziții legale, astfel că actele respective au caracterul unei corespondențe administrative.

Împrejurarea că art. 6 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 prevede posibilitatea contestatorului de a se adresa instanței de contencios administrativ ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului de soluționare a contestației administrative nu înseamnă că acesta poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ datele comunicate în format electronic, conform art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, ci că, în măsura în care autoritatea refuză să emită actul administrativ prevăzut de art. 6 alin. (2), contestatorul poate solicita instanței obligarea C.N.A.S. la emiterea actului administrativ de soluționare a contestației, numai acesta putând face obiectul acțiunii în anulare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Înalta Curte constată că dispozițiile incidente cauzei, cuprinse în O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, sunt următoarele:

„Art. 1. -

Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum și deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanții legali ai acestora, au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, contribuțiile trimestriale calculate conform prezentei ordonanțe de urgență.

Art. 5.

-

(1)

[…]

(2)

Contribuțiile prevăzute la

art. 1

și 12 sunt asimilate obligației fiscale.

(3)

Stabilirea, calculul și declararea contribuției trimestriale se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la

art. 1

, după deducerea TVA-ului de către aceștia din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de Casa Națională de Asigurări de Sănătate conform alin. (7). Contribuția trimestrială se declară de către plătitori la organul fiscal competent, până la termenul de plată al acesteia prevăzut la alin. (8).

[…]

(7)

Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la

art. 1

, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. […]

Art. 6.

-

(1)

Datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate potrivit prevederilor art. 5

alin. (7)

pot fi contestate de persoanele prevăzute la art. 1 în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor.

(2)

Contestațiile și actele doveditoare se depun la registratura Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și se soluționează prin emiterea unui act administrativ comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate potrivit art. 5

alin. (7)

.

[…]

(5)

Ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), contestatarul se poate adresa instanței de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ

nr. 554/2004

, cu modificările și completările ulterioare.”

În cauză, prin adresa din 31 ianuarie 2013, C.N.A.S. a comunicat reclamantei valoarea procentului „p” pentru trimestrul IV 2012, iar, prin adresa din 11 februarie 2013, a comunicat faptul că valoarea procentului „p” pentru trimestrul IV 2012 a fost calculată conform prevederilor O.U.G. nr. 77/2011 și art. 7 din O.G. nr. 17/2012, iar consumul de medicamente a fost comunicat în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 77/2011.

Adresele menționate au fost emise de C.N.A.S. în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, producând cel puțin efectele juridice prevăzute de art. 5 alin. (1), (3) și (8) din aceeași ordonanță de urgență, în sensul că, în baza datelor comunicate, persoanele prevăzute la art. 1 stabilesc, calculează, declară și virează contribuția trimestrială, astfel că sunt acte administrative în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva notificărilor emise de C.N.A.S. în 31 ianuarie 2013 și în 11 februarie 2013, reclamanta a formulat contestație în temeiul art. 6 din O.U.G. nr. 77/2011, înregistrată la C.N.A.S. în 12 februarie 2013.

Contestația formulată de reclamantă a fost soluționată de C.N.A.S. prin adrsele din 11 martie 2013 și din 13 martie 2013, calificate expres ca fiind acte administrative prin dispozițiile art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011.

În condițiile expuse, rezultă că a fost parcursă procedura administrativă prevăzută de art. 6 din O.U.G. nr. 77/2011, în sensul că reclamanta a formulat contestație împotriva notificărilor transmise de C.N.A.S. [conform alin. (1) al art.], iar C.N.A.S. a soluționat contestația formulată prin emiterea unui act administrativ [conform alin. (2) al art.], astfel că reclamanta, în temeiul art. 6 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, s-a adresat instanței de contencios administrativ potrivit Legii nr. 554/2004, solicitând anularea actelor de soluționare a contestației administrative și, pe cale de consecință, anularea notificărilor prin care C.N.A.S. a comunicat elementele pe baza cărora se calculează contribuția aferentă trimestrului IV 2012.

Astfel fiind, Înalta Curte reține că în prima instanță în mod neîntemeiat a apreciat că actele administrative emise de C.N.A.S. prin care a fost soluționată contestația reclamantei împotriva notificărilor din 31 ianuarie 2013 și 11 februarie 2013 au caracterul unei corespondențe administrative, iar reclamanta nu poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ datele comunicate în format electronic, având doar posibilitatea de a solicita instanței să dispună obligarea C.N.A.S. la emiterea actului de soluționare a contestației, care poate face obiectul acțiunii în anulare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Pentru considerentele arătate, constatând că sunt întemeiate ciriticle formulate de recurenta-reclamantă sub aspectul motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu cele ale art. 496 și art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva sentinței civile nr. 3865 din 04 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 noiembrie 2015.