ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1161/2017

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, Inspectorul șef al IPJ Mureș, chestor de poliție B., Ministerul Afacerilor Interne - Departamentul de Informații și Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, solicitând: - anularea Dispoziției Șefului Inspectoratului de Poliție Județean Mureș nr. 661 din 23 decembrie 2013 și reintegrarea reclamantului în funcția de șef-serviciu al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Mureș; - anularea actelor administrative ce fundamentează Dispoziția Șefului Inspectoratului de Poliție Județean Mureș nr. 661 din 23 decembrie 2013, respectiv: - adresa O.R.N.I.S.S. cu nr. S/18.021 din data de 11 decembrie 2013; - adresa D.I.P.I. din cadrul M.A.I. nr. S/768.165 din 18 decembrie 2013; - adresa I.P.J. Mureș - Structura de securitate nr. S/20.874 din 23 decembrie 2013; - obligarea I.P.J. Mureș în solidar cu Inspectorul șef al I.P.J. Mureș, chestor de politie B., la plata indemnizației de comandă de care a fost lipsit, din momentul punerii la dispoziția unității și până în momentul reintegrării în funcția de șef- serviciu al S.I.F. din cadrul I.P.J. Mureș; - obligarea I.P.J. Mureș în solidar cu Inspectorul șef al I.P.J. Mureș, chestor de poliție B., la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei; - obligarea pârâților, în temeiul art. 453 coroborat cu art. 455 C. proc. civ., la plata în solidar a cheltuielilor de judecată. În conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, pentru motivele cuprinse în prezenta acțiune, solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună suspendarea efectelor următoarelor acte administrative: - Dispoziția Șefului Inspectoratului de Poliție Județean Mureș nr. 661 din 23 decembrie 2013; - Actele administrative ce fundamentează Dispoziția Șefului Inspectoratului de Poliție Județean Mureș nr. 661 din 23 decembrie 2013; - Adresa O.R.N.I.S.S. cu nr. S/18.021 din data de 11 decembrie 2013; - Adresa Departamentului de Informații și Protecție Internă din cadrul MAI nr. S/768.165 din 18 decembrie 2013; - Adresa I.P.J. Mureș - Structura de securitate nr. S/20874 din 23 decembrie 2013.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 1426 din 20 mai 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea.

Cererea de recurs Împotriva Sentinței civile nr. 1426 din 20 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat. În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat, în esență, că, instanța de fond în mod netemeinic și nelegal a constatat că Dispoziția nr. 661 din 23 decembrie 2013 a Șefului I.P.J. Mureș a fost motivată, întrucât toată expunerea din cuprinsul acesteia nu oferă posibilitatea destinatarului de a o contesta, în mod eficient, și de a cunoaște care sunt motivele care au stat la baza emiterii ei. Recurentul a susținut că instanța de fond în mod neîntemeiat nu a sesizat faptul că nu a fost emis un act administrativ din cuprinsul căruia să rezulte că revocarea deciziei de avizare pozitivă reprezintă o situație temeinic justificată pentru punerea la dispoziția unității, conform art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002. De asemenea, a arătat că instanța de fond a oferit o interpretare proprie celor consemnate în cuprinsul actelor atacate și, din oficiu, a considerat că amenda administrativă reprezintă un motiv care atestă un comportament incorect. Curtea de Apel București în mod netemeinic și nelegal a analizat valabilitatea actelor atacate prin raportare la un element inexistent în cuprinsul acestora. Amenda administrativă nu a motivat decizia de retragere a autorizației de acces la informații clasificate.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 octombrie 2015, intimatul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe. Arată intimatul că, necesitatea de a cunoaște este principiul conform căruia accesul la informații clasificate se acordă individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informații sau să aibă acces la acestea. Aceasta presupune un interes al unității în cadrul căreia persoana își îndeplinește atribuțiile de serviciu de a solicita demararea procedurii de obținere a documentului de acces, nu un interes individual al angajatului. În mod similar demararea procedurii de retragere a accesului la informații clasificate este inițiată tot de ADS, care în urma verificărilor sale interne și constatărilor sale decide retragerea accesului, solicitând acest lucru ORNISS. Astfel, informarea cu privire la decizia de retragere a autorizației de acces era în responsabilitatea angajatorului. Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că motivele de recurs sunt în realitate o reiterare a motivelor de nelegalitate expuse în fața instanței de fond. Intimatul Departamentul de Informații și Protecție Internă a depus întâmpinare la data de 16 octombrie 29015 solicitând respingerea recursului ca nefondat. Arată intimatul DIPI că, actul administrativ din cuprinsul căruia rezultă revocarea deciziei de avizare pozitivă este chiar Decizia ORNISS nr. S/18021 din 11 decembrie 2013, emisă în temeiul disp. art. 175 lit. c) din Standardele Naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin H.G. nr. 585/2002. Mai arată intimatul că, din interpretarea disp. art. 141, 142 și 150 din actul normativ menționat, reiese fără echivoc faptul că Autoritatea Desemnată de Securitate este instituția cu competență de apreciere asupra modului de evaluare a riscurilor de securitate din perspectiva încadrării într-una dintre incompatibilitățile prevăzute de art. 160 din Standardele Naționale, cu motivarea corespunzătoare.

Procedura derulată în recurs Prin Încheierea pronunțată la data de 5 octombrie 2016 s-a procedat la comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul disp. art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. La data de 8 decembrie 2016 a fost admis în principiu recursul declarat de A., primindu-se punctul de vedere exprimat de magistratul asistent raportor, în sensul soluționării cauzei potrivit disp. art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința prin prisma criticilor recurentului-reclamant și a apărărilor intimaților, Înalta Curte constată că nu există motive pentru reformarea acesteia. Recurentul-reclamanta supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ Decizia nr. 661 din 23 decembrie 2013, precum și actele administrative care fundamentează această dispoziție, anume: adresa ORNISS nr. S/18021 din data de 11 decembrie 2013, adresa DIPI nr. S/768165 din 18 decembrie 2013, adresa IPJ Mureș - Structura de Securitate nr. S/20874 din 23 decembrie 2013. În esență, prin Dispoziția nr. 661 din 23 decembrie 2013 reclamantul a fost pus la dispoziția unității pe o perioadă de cel mult 3 (trei) luni, conform prevederilor art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului, motivat de împrejurarea că ORNISS, cu adresa nr. S/18021 din 11 decembrie 2013 a comunicat revocarea deciziei de avizare pozitivă privind accesul la informațiile clasificate secret de stat, iar Departamentul de Informații și Protecție Internă a solicitat remiterea exemplarului nr. 1 al autorizației de acces la informații clasificare nivel strict secret cu seria B nr. 40020 din 24 martie 2011, cu consecința interzicerii accesului acestuia la informații secrete de stat. Curtea de apel a respins acțiunea formulată de reclamant, menținând actele administrative atacate, soluția împărtășită și de instanța de control judiciar. Răspunzând punctual criticilor recurentului, Înalta Curte reține: Susținerea potrivit căreia actul administrativ de punere la dispoziție este nemotivat este nefondată, de vreme ce în conținutul acestuia se precizează explicit că această măsură a fost dispusă ca o consecință a retragerii avizului pozitiv privind accesul la informații clasificate secret de stat, conform adresei ORNISS nr. S/180212 din 11 decembrie 2013, precum și a solicitării Departamentului de Informații și Protecție Internă de remitere a exemplarului 1 al autorizației de acces la informații clasificate nivelul strict secret. De asemenea, în cuprinsul Deciziei nr. 661 din 23 decembrie 2013 sunt menționate prevederile legale în temeiul cărora a fost emisă. Contrar susținerilor recurentului, care afirmă că niciuna dintre cazurile prevăzute în art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 nu a fost indicat ca fiindu-i aplicabil, Înalta Curte reține că din cuprinsul dispoziției contestate rezultă cu evidență că revocarea deciziei de avizare pozitivă privind accesul la informații clasificate secret de stat constituie o situație temeinic justificată în sensul prevederilor legale menționate, atâta timp cât fișa postului reclamantului cuprinde cerința deținerii autorizației de acces la informații clasificate, nivelul strict secret. Conform disp. art. 176 din H.G. nr. 585/2002 Standardele naționale de protecție a informațiile clasificate "La retragerea certificatului de securitate sau autorizației de acces, în cazurile prevăzute de art. 175 lit. a) - d) angajatului i se va interzice accesul la informații secrete de stat, iar conducerea unității va notifica despre aceasta ORNISS. După luarea deciziei de retragere, unitatea va solicita ORNISS înapoierea exemplarului 2 al certificatului de securitate sau al autorizației de acces, după care va distruge ambele exemplare, pe bază de proces-verbal". Așadar, actul normativ nu prevede necesitatea emiterii unei decizii pentru retragerea autorizației de acces la informații clasificate, fiind suficientă manifestarea de voință a DIPI, concretizată în cauză în Adresa nr. S/768043 din 5 decembrie 2013. Așadar, din cuprinsul actului administrativ contestat se desprinde concluzia respectării exigențelor unei motivări corespunzătoare, în baza căreia pot fi identificate motivele emiterii actului și temeiul de drept, astfel încât instanța de contencios administrativ să poată cenzura eventuala sa nelegalitate. Motivarea este însă limitată de rigorile impuse de legiuitor în materia protecției informațiilor clasificate, anume art. 36 din Legea nr. 182/2002, ce impune o obligație imperativă firească de a nu divulga respectivele informații secrete, ceea ce înseamnă că în cuprinsul actului administrativ nu se va regăsi nicio referire concretă la conținutul actelor cu caracter secret care au stat la baza emiterii acestuia. De asemenea, este lipsită de relevanță, sub acest aspect, împrejurarea că ulterior emiterii actelor contestate, reclamantul a primit autorizație de acces la informații ce constituie secret de serviciu, întrucât elementele de incompatibilitate reglementate de prevederile art. 160 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate se referă doar la informațiile secrete de stat. Referitor la critica ce vizează greșita apreciere a instanței de fond privind de incidența în cauză a disp. art. 160 lit. f) din Standarde, urmare a sancțiunii administrative aplicate recurentului-reclamant, Înalta Curte constată că este nefondată. Comunicarea ORNISS s-a întemeiat pe Adresa nr. S/76804 din 5 decembrie 2013 emisă de DIPI prin care, pe fondul identificării elementelor de incompatibilitate prevăzute de art. 160 lit. e) și f) din H.G. nr. 585/2002, autoritatea a notificat retragerea autorizației de securitate a reclamantului și a solicitat revocarea deciziei de avizare pozitivă privind accesul acestuia la informații clasificate secret de stat. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că recurentul-reclamant a fost cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în Dosarul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, prin Rezoluția din data de 25 septembrie 2012, fiind dispusă neînceperea urmăririi penale față de acesta și aplicarea unei sancțiuni administrative. În acest context factural, în mod corect, Departamentul de Informații și Protecție Internă a propus retragerea avizului acordat în vederea eliberării autorizației de acces la informații clasificate secret de stat, în cauză fiind identificate elementele de incompatibilitate prevăzute la art. 160 lit. e) și f) din Standardele Naționale. Așadar, măsura de punere la dispoziție a reclamantului a fost luată tocmai pentru că acesta nu mai îndeplinea condiții de a deține certificat sau autorizație de acces la informații clasificate secret de stat, condiție prevăzută expres în fișa postului nr. 100092/2013 pentru postul de șef Serviciu de Investigare a Fraudelor (pct. B 3.4.1.). Ca urmare a neîndeplinirii cumulative a condițiilor obligatorii pentru ocuparea funcției respective, în situația retragerii respectivului aviz ORNISS, activitatea profesională nu mai poate fi exercitată conform fișei postului, astfel că devin incidente disp. art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002, conform cărora: "În cazurile prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. j), precum și în situații temeinic justificate, menționate în actele administrative emise în acest scop, polițiștii pot fi puși la dispoziția unității pe o perioadă de cel puțin 3 luni, timp în care vor beneficia de drepturile bănești avute, cu excepția indemnizației de conducere după caz. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului administrației și internelor, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni". În consecință, întrucât punerea la dispoziție reprezintă un act subsecvent actului emis de ORNISS de retragere a avizului și, întrucât, recurentul-reclamant nu mai îndeplinește condițiile prevăzute în fișa postului, lipsindu-i avizul pozitiv privind accesul la informații clasificate, în mod corect prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată. Pentru considerentele expuse, din care rezultă că este nefondat motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.