ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 798/2017

Decizia nr. 798/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, la data de 27 ianuarie 2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Agenția Națională pentru Protecția Mediului, constatarea nulității concursului de recrutare funcționari publici organizat de către ANFP la data de 13 noiembrie 2013 (proba scrisă) în vederea ocupării postului vacant de șef serviciu la Serviciul Autorizări și Evaluare Impact aparținând ANMP, reorganizarea concursului în condiții de legalitate și transparență și acordarea de daune morale și repararea pagubei în valoare de 170 de lei pentru fiecare zi, calculat din data de 13 noiembrie 2013 și până la data rămânerii definitive a sentinței ce sa va pronunța în cauză.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin încheierea de ședință din 10 aprilie 2014, Curtea de Apel a respins excepția necompetenței materiale invocată de pârâte prin întâmpinări, reținând că, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, pentru că reclamantul nu are calitatea de funcționar public și nu are raporturi de serviciu cu autoritățile publice centrale pârâte.

Prin încheierea de ședință din 8 mai 2014, instanța de fond a respins, ca nefondată, excepția lipsei de interes a reclamantului, invocată de pârâta ANPM prin întâmpinare, reținând că folosul practic urmărit de reclamant constă în organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției menționate în condiții de legalitate și transparență, neparticiparea sa la proba scrisă a concursului fiind grefată tocmai pe aspectele care fundamentează obiectul dosarului.

Prin aceeași încheiere, instanța a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANFP, invocată de această pârâtă, prin întâmpinare, având în vedere că această pârâtă a organizat concursul a cărui nulitate se solicită.

La termenul din 5 iunie 2014, instanța, din oficiu, în temeiul art. 16

1

din Legea nr. 554/2004, a dispus citarea în cauză, în calitate de intervenient forțat, a câștigătorului concursului, B..

Prin Sentința nr. 139 din 27 noiembrie 2014, Curtea de Apel Târgu-Mureș a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Agenția Națională pentru Protecția Mediului și cu intervenientul forțat B., și, în consecință, a anulat concursul de recrutare funcționari publici organizat de către ANFP, la sediul acesteia, în data de 13 noiembrie 2013, în vederea ocupării postului de șef serviciu-Serviciu Autorizări și Evaluare Impact, din cadrul ANPM.

A respins restul petitelor din cererea de chemare în judecată și a obligat pârâtele la plata sumei de 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată, parțiale, către reclamant.

2.1. Recursurile

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamantul A. și pârâtele Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

2.2. Recursul reclamantului A.

Reclamantul a formulat recurs arătând că instanța de fond a reținut greșit că nu a participat la concursul organizat pentru ocuparea postului vacant de șef serviciu la Serviciul Autorizări și Evaluare Impact în cadrul ANMP. Reclamantul a arătat că s-a înscris la concurs, depunând actele solicitate, dar nu a participat la proba scrisă, întrucât a observat o serie de nelegalități pe care a decis să le conteste în instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008, concursul constă în trei etape și anume: selecția dosarelor de înscriere, proba scrisă și interviul.

Faptul că a depus dosarul de concurs îi conferă calitatea de concurent și are interes în contestarea nelegalității concursului, în condițiile în care acesta a fost fraudat, iar daunele i se datorează, întrucât hotărârea instanței de fond i-a creat o situație mai grea decât aceea în care se afla înainte de organizarea probei scrise la care nu a mai participat.

În drept a invocat dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., iar pe fond a invocat dispozițiile art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, precum și art. 1531 alin. (3) și art. 1533 C. civ.

Potrivit dispozițiilor C. civ., prejudiciul moral pe care reclamantul l-a suferit din partea celor implicați în organizarea concursului era previzibil, iar încălcarea drepturilor sale a fost făcută cu rea-credință de către organizatorii concursului.

Chiar dacă s-ar reorganiza concursul, probabil vor participa mai multe persoane, iar șansele reclamantului ar scădea în ocuparea poziției respective și în acest context, era necesar să i se acorde daune pentru modul în care a fost organizat concursul respectiv.

2.3. Recursul pârâtei Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Prima critică formulată privește competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță, care i-ar fi revenit Tribunalului Harghita, nu Curții de Apel Târgu-Mureș, excepția necompetenței materiale fiind respinsă de instanța de fond prin încheierea din 03 aprilie 2014, care nu a fost comunicată pârâtei. În acest sens, există practică unitară a instanțelor judecătorești - competența materială aparține în primă instanță tribunalului pentru cauzele având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public. Se indică pentru ilustrarea argumentului invocat, Decizia nr. 7161 din 07 noiembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

O a doua critică vizează motivarea hotărârii atacate, care cuprinde motive contradictorii, invocându-se în drept dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei de interes a reclamantului, instanța a reținut că aceasta a fost admisă prin încheierea din 08 mai 2013, în condițiile admiterii pe fond a acțiunii și anulării concursului, chiar dacă reclamantul nu a participat în întregime la concursul organizat de pârâte. Dacă ar fi fost admisă excepția lipsei de interes, instanța nu mai putea să analizeze fondul cauzei și să admită acțiunea, anulând în parte concursul.

Din încheierea menționată de instanță rezultă contrariul, adică prin încheierea din 08 mai 2014, s-a respins excepția lipsei de interes, însă această încheiere nu a fost comunicată pârâtei.

O a treia critică vizează aplicarea greșită a normelor de drept material de către instanță, invocându-se în drept dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Un prim aspect se referă la calitatea procesuală pasivă a pârâtei ANFP care este implicată în organizarea concursului potrivit dispozițiilor 26 alin. (11) din H.G. nr. 611/2008 și un al doilea aspect care vizează anularea pe fond a concursului, deoarece la concurs a participat o persoană care avea deja calitatea de funcționar public. Deși s-a invocat o soluție de speță pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1.113 din 27 februarie 2009, aceasta nu este incidentă în cauză, deoarece dispozițiile art. 54 din Legea nr. 188/1999 nu fac distincție între persoanele care nu ocupă funcții publice și cele care nu ocupă astfel de funcții.

S-a solicitat și exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată stabilite de prima instanță în sarcina pârâtei, în cuantum de 100 lei.

2.4. Recursul pârâtei Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Prima critică formulată de pârâtă privește competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță, care i-ar fi revenit Tribunalului Harghita, nu Curții de Apel Târgu-Mureș, excepția necompetenței materiale fiind respinsă de instanța de fond prin încheierea din 03 aprilie 2014, care nu a fost comunicată pârâtei. În acest sens, există practică unitară a instanțelor judecătorești - competența materială aparține în primă instanță Tribunalului pentru cauzele având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public. Se indică pentru ilustrarea argumentului invocat, Decizia nr. 7.161 din 07 noiembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

O a doua critică vizează motivarea hotărârii atacate, care cuprinde motive contradictorii, invocându-se în drept dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei de interes a reclamantului, instanța a reținut că aceasta a fost admisă prin încheierea din 08 mai 2013, în condițiile admiterii pe fond a acțiunii și anulării concursului, chiar dacă reclamantul nu a participat în întregime la concursul organizat de pârâte. Dacă ar fi fost admisă excepția lipsei de interes, instanța nu mai putea să analizeze fondul cauzei și să admită acțiunea, anulând în parte concursul.

Din încheierea menționată de instanță rezultă contrariul, adică prin încheierea din 08 mai 2014, s-a respins excepția lipsei de interes, însă această încheiere nu a fost comunicată pârâtei.

O a treia critică vizează aplicarea greșită a normelor de drept material de către instanță, invocându-se în drept dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Susținerile pârâtei vizează anularea pe fond a concursului, deoarece la concurs a participat o persoană care avea deja calitatea de funcționar public. Deși s-a invocat o soluție de speță pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1.113 din 27 februarie 2009, aceasta nu este incidentă în cauză, deoarece dispozițiile art. 54 din Legea nr. 188/1999 nu fac distincție între persoanele care nu ocupă funcții publice și cele care nu ocupă astfel de funcții.

2.3. Procedura de examinare a recursurilor în completul de filtru

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în complet de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 22 septembrie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2017, completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a admis în principiu recursurile și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

2.4. Apărările formulate în cauză.

Reclamantul A. a depus întâmpinare la data de 23 aprilie 2015 și a solicitat respingerea recursurilor formulate de pârâte. În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Târgu-Mureș, trebuie menționat că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de pârâte nu este incidentă în cauză, deoarece prezentul litigiu nu privește raportul de serviciu al unui funcționar public, ci are ca obiect anularea actelor administrative emise de pârâte cu încălcarea legii.

Pe fondul cauzei, reclamantul a arătat că a participat la concurs și că are interes în susținerea acțiunii, de vreme ce a constatat că se intenționa acordarea postului unei alte persoane, care nu întrunea condițiile prevăzute de lege.

Legat de interesul său privind concursul organizat de pârâte, reclamantul a precizat că participat la acesta, dar nu l-a finalizat ca urmare a aflării faptului că respectivul concurs avea câștigătorii stabiliți dinainte și în acest fel a evitat situația umilitoare în care organizatorii concursului urmăreau să-l pună. Prin depunerea dosarului său de candidatură a devenit concurent, dar nu s-a mai prezentat la proba scrisă, deci nu l-a finalizat deoarece acesta era în mod evident fraudat și singura sa posibilitate era contestarea concursului pentru a intra în legalitate.

Pârâta ANFP a depus întâmpinare la data de 07 mai 2015, solicitând constatarea nulității recursului formulat de reclamant și, în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat.

Pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului a depus întâmpinare la data de 23 aprilie 2015 solicitând respingerea recursului formulat de reclamant și admiterea recursului formulat de pârâta ANFP.

3.1. Recursul reclamantului A.

Înalta Curte, analizând susținerile recurentului-reclamant, constată că acestea se încadrează în dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

Recursul este neîntemeiat pentru considerentele care urmează să fie expuse.

În speță, reclamantul nu are calitatea de parte vătămată într-un drept al său sau interes legitim în sensul prevederilor din legea contenciosului administrativ.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004: "Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau un interes legitim printr-un act administrativ individual, adresat altui subiect de drept."

Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a) din același act normativ: " persoana vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri. "

Situația dedusă judecății a fost lămurită de instanța de fond, stabilindu-se că reclamantul A. s-a înscris la data de 13 noiembrie 2013 la concursul pentru ocuparea postului de șef serviciu la Serviciul Autorizări și Evaluare Impact din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. A depus dosarul de candidatură, dar nu s-a mai prezentat la proba scrisă, cu motivarea că înscrierea unui contracandidat având calitatea de funcționar public în cadrul agenției organizatoare îi subminează șansele la ocuparea postului scos la concurs. Ca urmare a finalizării concursului, a fost numit pe post intervenientul forțat B., introdus în cauză în fața primei instanțe.

Reclamantul a afirmat că s-a retras de bună-voie de la participarea la etapele concursului, etape care urmau după depunerea dosarului de candidatură, aspect necontestat de partea adversă.

În acest context, reclamantul a devenit terț față de actele emise în cadrul procedurii de ocupare a funcției publice, rezultatul concursului nefiind de natură să-i vatăme drepturile sau interesele legitime.

Susținerea reclamantului că pârâtele l-ar fi împiedicat să participe la procedură sunt contrazise de afirmațiile făcute în întâmpinarea depusă în recurs, conform cărora nu s-a prezentat la proba scrisă, întrucât a aflat o serie de aspecte ce indicau nelegalitatea procedurii de recrutare pentru care se desfășura concursul, constând în înscrierea unui contracandidat care avea calitatea de funcționar public. Or, o asemenea susținere probează neparticiparea voluntară la concurs cu consecința lipsei de interes în atacarea actelor administrative emise în cauză.

De altfel, chiar dacă reclamantul ar fi fost singurul candidat la concursul ce face obiectul litigiului, această situație nu permite concluzia că ar fi fost admis la proba scrisă, adică ar fi obținut minim 70 de puncte, după care trebuia să parcurgă proba interviului, așa cum prevăd dispozițiile art. 60 alin. (3) lit. b) și art. 61 alin. (5) lit. b) din H.G. nr. 611/2008.

În situația în care reclamantul nu a parcurs etapele procedurii de numire în funcția publică, nu poate pretinde că i s-a încălcat un drept sau un interes legitim, întrucât nu se putea anticipa obținerea unui rezultat pozitiv al examenului scris sau al interviului. Consecința acestei stări de fapt este lipsa interesului procesual în formularea acțiunii, în sensul folosului practic obținut prin formularea cererii de chemare în judecată. Că este așa, rezultă chiar din susținerile din recurs, conform cărora reclamantul solicită obligarea pârâtelor la plata unor daune, întrucât prin reorganizarea concursului, nu poate fi sigur că va obține un rezultat favorabil care să ducă la numirea sa în funcția publică.

Având în vedere considerentele expuse, nu se mai impune analiza celorlalte critici formulate în recurs.

3.2. Recursul pârâtei Agenția Națională a Funcționarilor Publici

Înalta Curte, analizând susținerile recurentei-pârâte, constată că acestea se încadrează în dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

Este neîntemeiată critica referitoare la greșita soluționare a excepției necompetenței materiale de către instanța de fond, deoarece acțiunea formulată de reclamant are ca obiect actele emise de comisiile desemnate cu derularea procedurii de concurs pentru ocuparea unei funcții publice. Decizia nr. 1.621 din 27 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu are relevanță, deoarece litigiul dedus judecății în cauza menționată privea raportul de serviciu al funcționarului public ce cade sub incidența dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 și atrage competența Tribunalului, în primă instanță.

Este întemeiată critica referitoare la lipsa calității procesuale pasive a pârâtei ANFP, recursul urmând să fie admis pe acest aspect.

Astfel, în mod eronat instanța de fond a soluționat excepția prin raportare la dispozițiile art. 58 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, statuând că procedura de concurs a cărei nulitate se solicită a fost organizată de către ANFP și există identitate între persoana chemată în judecată și subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății.

Activitatea pârâtei ANFP este reglementată, nu numai de către Legea nr. 188/1999, dar și de H.G. nr. 611/2008 coroborat cu H.G. nr. 1.000/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 5 din H.G. nr. 611/2008:

" Managementul carierei în funcția publică funcției publice se asigură de către: a) Agenția Națională a Funcționarilor Publici, denumită în continuare Agenția, prin elaborarea cadrului legal, a politicilor și a instrumentelor necesare planificării, organizării și dezvoltării carierei în funcția publică, precum și prin monitorizarea și controlul implementării acestora, în condițiile legii;

b) autoritățile și instituțiile publice, prin elaborarea politicilor și instrumentelor interne de gestiune și planificare a resurselor umane, aplicarea principiilor egalității de șanse, motivării și transparenței;

c) funcționarul public, prin îmbunătățirea performanțelor profesionale și a perfecționării continue în vederea dezvoltării profesionale individuale. "

Potrivit dispozițiilor art. 26 din H.G. nr. 611/2008:

(1) Pentru concursurile organizate în vederea ocupării funcțiilor publice de conducere comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor sunt compuse fiecare din câte 5 membri, desemnați după cum urmează:

a) 3 membri sunt reprezentanți ai autorității ori instituției publice în al cărei stat de funcții se află funcția publică vacantă pentru care se organizează concursul sau, după caz, sunt desemnați din instituția publică ierarhic superioară;

b) 2 membri sunt reprezentanți ai Agenției.

(2) Pentru concursurile organizate în vederea ocupării funcțiilor publice de execuție comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor sunt compuse din câte 3 membri, desemnați după cum urmează:

a) 2 membri sunt reprezentanți ai autorității sau instituției publice în al cărei stat de funcții se află funcția publică vacantă pentru care se organizează concursul;

b) un membru este reprezentant al Agenției."

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 188/1999, art. 5 și 26 din H.G. nr. 611/2008 rezultă că pârâta ANFP are atribuții în sensul desemnării unor membri în comisiile de concurs pentru ocuparea postului de șef serviciu la Serviciul Autorizări și Evaluare Impact din cadrul agenției menționate.

În speță, reclamantul contestă actele emise de comisiile instituite prin lege pentru derularea concursului de ocupare a funcției publice, referitoare la îndeplinirea condițiilor de participare a candidaților, ceea ce nu se subsumează competențelor prevăzute de lege pentru ANFP, cu consecința lipsei calității procesuale pasive.

3.3 Recursul pârâtei Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Înalta Curte, analizând susținerile recurentei-pârâte, constată că acestea se încadrează în dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

Recursul este întemeiat pentru considerentele care urmează să fie expuse și care sunt aceleași cu cele reținute de Înalta Curte pentru respingerea recursului reclamantului.

Instanța de fond, în mod eronat, a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtă ANPM, de vreme ce reclamantul nu are calitatea de parte vătămată într-un drept al său sau interes legitim în sensul prevederilor din legea contenciosului administrativ.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004: "Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau un interes legitim printr-un act administrativ individual, adresat altui subiect de drept."

Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a) din același act normativ: "persoana vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri."

În speță, situația dedusă judecății a fost lămurită de instanța de fond, stabilindu-se că reclamantul A. s-a înscris la data de 13 noiembrie 2013 la concursul pentru ocuparea postului de șef serviciu la Serviciul Autorizări și Evaluare Impact din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. A depus dosarul de candidatură, dar nu s-a mai prezentat la proba scrisă, cu motivarea că înscrierea unui contracandidat având calitatea de funcționar public în cadrul agenției organizatoare îi subminează șansele la ocuparea postului scos la concurs. Ca urmare a finalizării concursului, a fost numit pe post intervenientul forțat B., introdus în cauză în fața primei instanțe.

Reclamantul a afirmat că s-a retras de bună-voie de la participarea la etapele concursului, etape care urmau după depunerea dosarului de candidatură, aspect necontestat de partea adversă. În acest context, reclamantul a devenit terț față de actele emise în cadrul procedurii de ocupare a funcției publice, rezultatul concursului nefiind de natură să-i vatăme drepturile sau interesele legitime.

Susținerea reclamantului că pârâtele l-ar fi împiedicat să participe la procedură sunt contrazise de afirmațiile făcute în întâmpinarea depusă în recurs, conform cărora nu s-a prezentat la proba scrisă, întrucât a aflat o serie de aspecte ce indicau nelegalitatea procedurii de recrutare pentru care se desfășura concursul, constând în înscrierea unui contracandidat care avea calitatea de funcționar public. Or, o asemenea susținere probează neparticiparea voluntară la concurs cu consecința lipsei de interes în atacarea actelor administrative emise în cauză.

De altfel, chiar dacă reclamantul ar fi fost singurul candidat la concursul ce face obiectul litigiului, această situație nu permite concluzia că ar fi fost admis la proba scrisă, adică ar fi obținut minim 70 de puncte, după care trebuia să parcurgă proba interviului, așa cum prevăd dispozițiile art. 60 alin. (3) lit. b) și art. 61 alin. (5) lit. b) din H.G. nr. 611/2008.

În situația în care reclamantul nu a parcurs etapele procedurii de numire în funcția publică, nu poate pretinde că i s-a încălcat un drept sau un interes legitim, întrucât nu se putea anticipa obținerea unui rezultat pozitiv al examenului scris sau al interviului. Consecința acestei stări de fapt este lipsa interesului procesual în formularea acțiunii, în sensul folosului practic obținut prin formularea cererii de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele expuse, nu se mai impune analiza celorlalte critici formulate în recurs.

3.4. Temeiul juridic al soluției pronunțate de Înalta Curte

Față de aceste considerente, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 488 pct. 8 și art. 496 C. proc. civ., raportate la art. 20 alin. (3) din legea nr. 554/2004, urmează să respingă, ca nefondat, recursul formulat de A., să admită recursurile formulate de ANPM și de ANFP și să caseze sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Sentinței nr. 139 din 27 noiembrie 2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite recursurile formulate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici împotriva aceleiași sentințe.

Casează sentința recurată.

Admite excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Respinge, ca lipsită de interes, acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului și cu intervenientul forțat B.

Respinge, pentru lipsa calității procesuale pasive, acțiunea formulată de reclamant față de ANFP.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 martie 2017.

Procesat de GGC - ED