ÎCCJ, Decizia nr. 13/2014

ÎCCJ, Decizia nr. 13/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Examinând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul

de 5 Judecători, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 1568 din 27 noiembrie

2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul

nr. 10330/1/2010, în majoritate, a fost respinsă,

ca inadmisibilă, cererea

de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de inculpatul C.T.A.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 248

1

C. pen., a fost

condamnat inculpatul T.D.M., la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară

prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă

calificată.

În baza art. 10 lit.

a) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani

închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a Il-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de stabilire

cu intenție a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a bunurilor

aparținând operatorilor economici la care statul este acționar.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate

inculpatului dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare

și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a,

lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen. a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor

prev. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 248

1

C. pen., a fost

condamnat inculpatul M.A., la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa

complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c)

C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice

în formă calificată.

În baza art. 10 lit.

a) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani

închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a Il-a, lit. b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de stabilire

cu intenție a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a bunurilor

aparținând operatorilor economici la care statul este acționar.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate

inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni

închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 10 lit.

a) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul L.E., la pedeapsa de 5 ani

închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de stabilire

cu intenție a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a bunurilor

aparținând operatorilor economici la care statul este acționar.

În baza art. 71 C.

pen. a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor

prev. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 290 C.

pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 10

lit. a) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul F.I., la pedeapsa de 1

an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură

privată.

În baza art. 71 C.

pen., a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor

prev. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 81 C.

pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare

pe durata termenului de încercare de 3 ani stabilit în condițiile prevăzute de

art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C.

proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.

pen. privind revocarea beneficiului suspendării, dacă în cursul termenului de încercare

cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii

a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 334 C.

proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpatul

N.Z. din infracțiunea prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat

la art. 248 - art. 248

1

C. pen., în infracțiunea de neglijență în serviciu

prevăzută de art. 249 alin. (2) C. pen.

În baza art. 249

alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.Z., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În baza art. 71 C.

pen., a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor

prev. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui

termen de încercare de 6 ani stabilit în condițiile prevăzute de art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen., s-a stabilit că, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie

să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, trimestrial,

la judecătorul desemnat cu supravegherea lui de la Tribunalul Cluj;

- să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește

8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații

de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C.

proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă

cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere stabilite

de instanță.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C.T.A.

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în

formă calificată prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat

la art. 248 -248

1

C. pen.

În baza art. 348 raportat

la art. 14 alin. (1) și (3) lit. a) C. proc. pen., a fost admisă acțiunea civilă

formulată de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice – A.N.A.F., respectiv

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și dispunându-se restabilirea

situației anterioare prin aducerea imobilului situat în municipiului București,

C.V. nr. 133-135, sector 1 în proprietatea publică a statului, cu drept de administrare

asupra acestuia în favoarea Companiei Naționale Poșta Română.

S-a dispus anularea parțială

a actului constitutiv al SC I.D. SA - pct. 3.1.5. până la 3.1.5.2. inclusiv - autentificat

prin încheierea de autentificare din 26 iulie 2005.

S-a dispus anularea raportului

de evaluare întocmit la data de 21 iulie 2005 de către SC T. SRL București.

În baza art. 191 C.

proc. pen., au fost obligați inculpații T.D.M., L.E., M.A., N.Z. și F.I. la plata

sumei de câte 3.000 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

câte 150 RON reprezentând onorariul parțial al apărătorilor desemnați din oficiu,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial pentru

apărătorul desemnat din oficiu inculpatului C.T.A., în sumă de 150 RON, a fost plătit

din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că, prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională

Anticorupție - din 14 decembrie 2010, s-a dispus trimiterea în judecată în stare

de libertate a inculpaților:

-

T.D.M., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- abuz în serviciu cu

consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 raportat

la art. 248 și art. 248

1

C. pen.;

- stabilirea cu intenție

a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând

operatorilor economici la care statul este acționar, prevăzută de art. 10 lit.

a) din Legea nr. 78/2000.

- M.A., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- abuz în serviciu cu

consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 raportat

la art. 248 și art. 248

1

C. pen.;

- stabilirea cu intenție

a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând

operatorilor economici la care statul este acționar, prevăzută de art. 10 lit.

a) din Legea nr. 78/2000.

- L.E., pentru săvârșirea

infracțiunii de stabilire cu intenție, a unei valori diminuate, față de salvarea

comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul este

acționar, prevăzută de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

- F.I., pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită în legătură cu

o faptă de corupție, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din

Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

- N.Z., pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de

art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 248

1

C. pen.

- C.T.A., pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de

art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 248

1

C. pen.

II. Analizând probele

administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, Înalta

Curte, secția penală, a reținut următoarea stare de fapt:

Prin H.G. nr. 371 din

3 iulie 1998 a fost înființată Compania Națională „Poșta Română” SA prin reorganizarea

Regiei Autonome „Poșta Română” SA, care a fost desființată.

Potrivit dispozițiilor

art. 3 din actul normativ enunțat, la data înființării, „Poșta Română” era proprietara

tuturor imobilelor aflate în patrimoniul Regiei Autonome „Poșta Română”, cu excepția

celor dobândite cu alt titlu.

Prin H.G. nr. 550 din

10 iulie 1996, imobilul proprietatea publică a statului, situat în Municipiul București,

C.V. nr. 133-135, a fost transmis din administrarea Consiliului General al Municipiul

București în Administrarea Regiei Autonome „Poșta Română”.

Prin Hotărârile Acționariatului

unic din 14 septembrie 2001, respectiv, din 12 martie 2004, conducerea executivă

a Companiei Naționale „Poșta Română” SA a fost împuternicită să valorifice imobilul

în condițiile cele mai avantajoase pentru companie.

Au fost demarate procedurile

privind licitația publică, însă, în urma analizării ofertelor, comisia de licitație

prin Hotărârea nr. 102/964 din 30 noiembrie 2004, a decis anularea acesteia, ofertele

depuse nefiind satisfăcătoare pentru scopul urmărit și anume, crearea unui parteneriat

pentru valorificarea imobilului din C.V. nr. 133-135.

În cursul anului 2005,

reprezentanții Companiei Naționale „Poșta Română” SA, - inculpatul T.D.M. deținea

funcția de director general al Companiei Naționale „Poșta Română” SA, respectiv

președinte al Consiliului de Administrație; inculpatul M.A. exercita funcția de

Director Executiv de Dezvoltare Strategică, iar inculpatul L.E. deținea funcția

de Director Economic Executiv, - au hotărât reluarea acțiunilor privind valorificarea

imobilului situat în Municipiul București, C.V. nr. 133-135, determinat de starea

avansată de degradare a construcției.

Inculpatul T.D.M., în

calitate de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei

Naționale „Poșta Română” SA, prin decizia nr. 67 din 1 aprilie 2005, a dispus declanșarea

procedurii de licitație publică deschisă cu preselecție internațională de oferte,

în vederea valorificării, în cele mai eficiente condiții, a imobilului situat în

C.V. nr. 133-135.

Prin aceeași hotărâre,

s-a stabilit componența comisiei de licitație, după cum urmează: inculpatul L.E.

- președinte; inculpatul M.A. - membru; M.C. și M.H. - membrii; S.A. - secretar.

Data de 18 aprilie

2005 a fost stabilită ca fiind data limită de depunere a ofertelor pentru prima

etapă a procedurii de licitație publică deschisă cu preselecție internațională de

oferte, iar conform procesului-verbal din 19 aprilie 2005, întocmit de comisia de

licitație, cu ocazia deschiderii ofertelor, s-a constatat că au fost depuse 5 oferte

ale următoarelor societăți: SC C. SA, SC P. SA în consorțiu cu SC C.N. SA, SC T.C.

SA și SC S.P. SRL.

Anterior datei limită

de depunere a ofertelor, SC S.P. SRL, prin reprezentanții săi - Societatea Civilă

de Avocați „D.A.” - au formulat un memoriu adresat și înregistrat la Ministerul

Finanțelor Publice din 15 aprilie 2005 și la Secretariatul General al Guvernului

din 15 aprilie 2005, prin care se aducea la cunoștință faptul că licitația organizată

de Compania Națională „Poșta Română” SA, având ca obiect înființarea unui parteneriat

în vederea valorificării în cele mai eficiente condiții a imobilului situat în C.V.

nr. 133-135, este ilegală.

În cuprinsul acestui memoriu,

se arăta că imobilul ce constituie obiectul licitației este un bun proprietate publică

a statului și, ca atare, C.N.P.R. SA nu poate să aporteze dreptul de proprietate

asupra terenului, astfel cum rezultă din caietul de sarcini.

În susținerea memoriului,

S.P. SA a invocat H.G. nr. 550/1996 și H.G. nr. 1034/2001, care fac referire la

acest imobil ca fiind bun proprietate publică a statului, dar și H.G. nr. 740/2000,

prin care o parte din suprafața inițială a terenului în discuție, respectiv 4700

m.p., a fost atribuită Ministerului Culturii și dată în administrarea Uniunii Scriitorilor,

ca bun proprietate publică a Statului Român, iar terenul în suprafață de 8.218 m.p.

are același regim juridic.

Demersurile efectuate

de SC S.P. SA au fost aduse și la cunoștința membrilor comisiei de licitație, cerându-li-se

suspendarea procedurii de licitație.

Urmare acestei informări,

și reprezentanții SC R.C.V. SA - care depusese oferta de a participa la licitație

- au fost de acord cu punctul de vedere exprimat de S.P. SA, context în care s-au

retras de la licitație, manifestarea de voință fiind consemnată în hotărârea comisiei

de licitație din 22 aprilie 2004.

După deschiderea ofertelor,

comisia de licitație a constatat că documentația depusă de SC S.P. SA nu conținea

dovada depunerii scrisorii de garanție, astfel că această societate nu a mai intrat

în faza următoare, fiind descalificată.

Prin urmare, au fost calificate

pentru etapa a II-a a licitației ofertele depuse de SC C. SA, SC P. SA în consorțiu

cu SC C.N. SA și SC T.C.

La data de 22 aprilie

2005, a fost înregistrată la Compania Națională „Poșta Română” SA, sub nr. 1284/299951,

contestația formulată de SC S.P. SA împotriva licitației, context în care reprezentanții

Companiei Naționale „Poșta Română” SA au solicitat un punct de vedere cu privire

la natura juridică a imobilului, Societății Civile de Avocați „B.A.”.

La data de 25 aprilie

2005, Societatea Civilă de Avocați „B.A.” le-a adus la cunoștință inculpaților M.A.,

L.E. și a celorlalți membri, punctul de vedere relativ la natura juridică a imobilului,

atrăgându-li-se atenția că imobilul se află în proprietatea publică a statului,

făcându-se referire la H.G. nr. 1034 din 18 octombrie 2001, fiind dat în administrare

Companiei Naționale „Poșta Română” SA, existând astfel riscul formulării unei acțiuni

de constatare a nulității absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate

asupra imobilului.

S-a recomandat promovarea

unei hotărâri de guvern pentru clarificarea expresă a naturii juridice a imobilului.

Atât demersurile efectuate

de SC S.P. SA, cât și punctul de vedere exprimat de Societatea Civilă de Avocați

„B.A.”, au fost cunoscute de toți membrii comisiei, dar și de inculpatul T.D.M.,

care, la data de 26 mai 2005, a respins contestația formulată de SC S.P. SA.

Respingerea contestației

a fost fundamentată pe dispozițiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică

și regimul juridic al acesteia, întrucât această lege a intrat în vigoare la 01

noiembrie 1998, deci ulterior momentului în care imobilul a intrat în proprietatea

privată a Companiei Naționale „Poșta Română” SA.

Contestația formulată

de SC S.P. SA a fost depusă și la Secretariatul General al Guvernului, dar și la

Autoritatea Națională de Control, concluziile exprimate fiind în sensul că, în lipsa

unei hotărâri de guvern care să prevadă, în mod expres, trecerea terenului din domeniul

public al statului în domeniul privat al statului, imobilul din C.V. nr. 133-135

face parte din proprietatea publică a statului, cu drept de administrare, în favoarea

C.N.P.R. SA.

Deși inculpații T.D.M.

și M.A., factori de decizie în cadrul Companiei Naționale „Poșta Română” SA, aveau

cunoștință de situația juridică incertă a imobilului ce a constituit obiectul licitației,

aceștia au dispus continuarea procedurii, astfel că în luna mai 2005, s-a trecut

la elaborarea caietului de sarcini pentru organizarea celei de-a doua etape a licitației

deschise cu preselecție de ofertă privind înființarea unui parteneriat în vederea

valorificării imobilului din C.V. nr. 133-135, termenul limită pentru depunerea

ofertelor fiind 23 iunie 2005.

Conform adresei din

03 iunie 2005, reprezentanții Companiei Naționale „Poșta Română” SA au adus la cunoștință

societăților comerciale acceptate pentru a doua fază a licitației - SC C. SA, SC

P. SA în consorțiu cu SC C.N. SA și SC T.C. SRL - că pot achiziționa caietul de

sarcini.

Ulterior acestei date,

respectiv la 14 iunie 2005, SC S.P. SRL a formulat o acțiune în contencios administrativ,

prin care s-a solicitat anularea licitației, cauza formând obiectul Dosarului

nr. 4148/CA/2005 al Tribunalului București, declinată la Curtea de Apel București,

care a pronunțat încheierea din 28 iunie 2006, prin care s-a luat act de renunțarea

reclamantei SC S.P. SRL la dreptul pretins.

Această hotărâre a fost

determinată de tranzacția extrajudiciară încheiată între Compania Națională „Poșta

Română” SA, reprezentată de inculpatul D.M.T., SC I.D. SA, reprezentată de T.C.

și SC Q.I. SRL, reprezentată de M.E., această din urmă societate fiind interesată

de stingerea oricăror litigii privind dreptul de proprietate asupra terenului în

discuție.

Dat fiind faptul că, în

această cauză, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației avea calitatea

de pârât, alături de Statul Român prin Ministerul Finanțelor, inculpatul N.Z., care

deținea funcția de ministru la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației,

prin adresa din 22 iunie 2005, a solicitat directorului general al Companiei Naționale

„Poșta Română” SA, inculpatul T.D.M., suspendarea licitației până la soluționarea,

de către instanța de judecată, a acțiunii formulate de SC S.P. SRL.

Inculpatul T.D.M., deși

a luat cunoștință de solicitarea expresă a ministrului N.Z., a comunicat faptul

că licitația nu va fi suspendată, deoarece Regulamentul de organizare și desfășurare

a achizițiilor de bunuri și servicii nr. 100/324 din 25 februarie 2001 nu prevede

posibilitatea suspendării procedurii de licitație în situația formulării unei acțiuni

în justiție.

În aceste condiții, la

data de 23 iunie 2005, comisia de licitații s-a întrunit pentru desemnarea ofertei

câștigătoare în cadrul celei de-a doua etape a licitației, iar prin Hotărârea

nr. 101/3712 din 28 iunie 2005 s-a stabilit ca fiind câștigătoare oferta depusă

de Consorțiul P. SA – C.N. SA, acumulând un punctaj de 95 de puncte.

Din analiza ofertei depuse

de Consorțiul P. SA – C.N. SA, a rezultat că forma de asociere era aceea a unei

societăți comerciale pe acțiuni; termenul de execuție era 20 de luni de la obținerea

autorizațiilor, iar la facilități s-a arătat că s-au asigurat, în totalitate sursele

de finanțare, managementul proiectului, experiența societății în domeniul proiectării,

iar cota parte de participare la rezultatele societății nou înființate, echivalentul

cotei aduse ca aport social la capitalul societății luată în calcul de către consorțiu,

urma să fie divizat astfel:

- 67,4658%, echivalentul

a 9.800.000 euro numerar, SC P. SA,

- 149,7%, echivalentul

a 1.0253 euro numerar SC C.N. SA,

- 31,5089%, echivalentul

a 4.600.000 euro reprezentând aport în natură, respectiv teren proprietatea Companiei

Naționale „Poșta Română” SA;

- 3 administratori - având

câte o acțiune în valoare de 100 euro, reprezentând 0,0007 acțiuni.

După declararea consorțiului

P. SA – C.N. SA ca și câștigător al licitației, la data de 13 iulie 2005 a fost

încheiată Convenția înregistrată la Compania Națională Poșta Română SA sub nr. 101/4065/2005,

între C.N.P.R. SA, reprezentată de inculpații T.D.M., L.E. și M.A., SC P. SA și

SC C.N. SA, reprezentată de T.C.

Convenția a avut ca obiect

efectuarea, de către părți, a tuturor actelor de procedură necesare constituirii

și majorării capitalului social al unei societăți pe acțiuni, având ca acționari

Compania Națională Poșta Română SA, Consorțiul P.-C.N. și două persoane dintre membrii

Consiliului de Administrație ai societății nou constituite.

Potrivit convenției, denumirea

societății comerciale nou înființată era SC I.D. SA, aportul Companiei Naționale

Poșta Română SA constând în imobilul situat în C.V. nr. 133-135 București, transferat

din proprietatea Companiei Naționale Poșta Română SA în proprietate SC I.D. SA,

iar consorțiul urma să contribuie la capitalul social al acesteia cu aport în numerar,

reprezentând echivalentul în RON a sumei de 10.000 euro.

Scopul constituirii SC

I.D. SA era, astfel cum rezultă din convenție, demolarea de către societate a clădirilor

existente pe terenul din C.V. nr. 133-135 și edificarea unui imobil cu funcțiuni

multiple.

Prin decizia nr. 67

din 01 aprilie 2005, dată de inculpatul T.D.M. - în calitate de director general

al Compania Națională Poșta Română SA - s-a dispus, alături de declanșarea procedurii

de licitație pentru valorificarea imobilului din C.V. nr. 133-135, și declanșarea

procedurii de achiziție a serviciilor de evaluare a imobilului, iar prin decizia

nr. 93 din 26 aprilie 2005 a fost numită Comisia de achiziție a ofertelor în vederea

achiziționării serviciilor de evaluare a imobilelor din C.V. nr. 133-135 și imobilul

din str. M.M. nr. 10.

Prin adresele din 5

mai 2005, emise de Direcția Economică a Compania Națională „Poșta Română” SA, semnate

de inculpatul L.E., au fost invitate să depună oferte pentru serviciile de evaluare

în vederea stabilirii prețului de piață a imobilelor situate în C.V. nr. 133 -135,

respectiv M.M. nr. 10, următoarele societăți comerciale: SC T.C. SRL, SC E. SRL,

SC C.C. SA, SC W.C. SRL și SC V.F.B.C. SRL.

Au fost examinate de comisie

ofertele depuse de SC T.C. SRL, SC E. SRL și SC V.F.B.C. SRL, constatându-se ca

fiind înregistrate doar ofertele SC T.C. SRL, respectiv SC E. SRL, aceasta din urmă

fiind transmisă prin fax.

Din înscrisurile existente

în dosarul cauzei, a rezultat că oferta SC V.F.B.C. SRL nu avea număr de înregistrare

la Compania Națională „Poșta Română” SA și nici nu s-a putut stabili modalitatea

în care această ofertă a ajuns spre a fi examinată de comisia de analiză coordonată

de inculpatul L.E.

Ulterior, prin Hotărârea

nr. 102/419 din 16 mai 2005, comisia de analiză a ofertelor a stabilit ca fiind

câștigătoare oferta depusă de SC V.F.B.C. SRL, care a oferit prețul cel mai mic,

de 1.700 euro fără TVA, în condițiile în care această societate nu avea la nivelul

anului 2005 evaluatori specialiști în evaluarea imobilelor, acreditați de ANEVAR

sau de Ministerul Justiției.

În aceste împrejurări,

neavând evaluatori specializați, SC V.C. SRL a subcontractat contractul de evaluare

a imobilului către SC T. SRL pentru suma de 6.439,27 RON, societate care și-a manifestat

intenția de a participa, în nume propriu la licitație, oferta fiind depusă și adresată

inculpatului L.E., președintele comisiei de licitație.

Din înscrisurile existente,

a rezultat că oferta SC T. SA de a participa la licitație era de 5.405,4 RON + TVA,

oferta fiind sub prețul oferit de societatea câștigătoare SC V.C. SRL, dar aceasta

nu a fost adusă la cunoștința membrilor comisiei de licitație.

Raportul de evaluare pentru

imobilul din C.V. nr. 133-135 a fost întocmit de expertul T.A., expert judiciar

în cadrul SC T. SRL, iar la data de 26 mai 2005 a fost depus la Compania Națională

„Poșta Română” SA.

Din analiza raportului

de evaluare, a rezultat că valoarea de circulație a terenului a fost stabilită la

4.752.113 euro, respective 578,3 euro/mp, metoda folosită de expert fiind metoda

comparației prin bonitate, terenul fiind evaluat astfel cum rezultă din raport,

liber de construcții.

Toată documentația care

a stat la baza întocmirii raportului de expertiză - documentația topografică pentru

obținerea numărului cadastral, planuri de situație la scară, planuri urbanistice

zonale, expertiza tehnică efectuată de SC P. SA, raport de evaluare imobiliară al

S.S.H.R. SRL - a fost pusă la dispoziția expertului T.A., de către inculpatul F.I.

Expertul T.A. nu a cunoscut

scopul întocmirii raportului de evaluare, împrejurarea că imobilul urma să fie adus

ca aport în natură la înființarea unei noi societăți comerciale, nici că acesta

a constituit obiectul unei licitații organizate de C.N.P.R. SA și nici că SC P.

SA avea interes în evaluarea terenului.

Raportul de evaluare întocmit

de expertul T.A. a avut în vedere, pe baza documentației prezentate, doar evaluarea

terenului nu și a construcției, reținându-se sub acest aspect, anexa alăturată raportului,

semnată și neștampilată, intitulată „Stabilirea prețului de demolare” conform căreia,

costul de demolare a clădirilor construite pe teren este de 2.255.000 euro. Această

notă a fost luată în calcul de expert în momentul stabilirii valorii de circulație

a imobilului situat în C.V. nr. 133-135.

De asemenea, în raportul

de evaluare s-a inserat, la final, că „prețul liber practicat în zonă este cuprins

între 600-1200 euro/mp”.

Ulterior, la data de 21

iulie 2001 a fost întocmit de către SC T. SRL, la cererea SC I.D. SA, un nou raport

de evaluare.

Comparându-se raportul

de expertiză întocmit de expertul T.A. la data de 26 mai 2005 cu raportul de evaluare

din 21 iulie 2005, Înalta Curte, secția penală, a reținut următoarele modificări:

- a fost schimbat scopul

evaluării, astfel că în raportul întocmit la 21 iulie 2005, scopul era acela al

evaluării imobilului în vederea estimării valorii de aport la capitalul social al

SC I.D. SA, aspect ce nu a fost adus la cunoștința expertului T.

- la cap. 2.4. „Sursa

de informare” s-a omis faptul că expertiza tehnică a fost întocmită de către SC

P. SA.

- a fost înlăturată mențiunea

din raportul de expertiză întocmit de expertul T.A., potrivit cu care prețul liber

practicat în zonă este de 600-1200 euro/mp.

- a fost reactualizat

cursul leu/euro pentru data de 21 iulie 2005, stabilindu-se o valoare de 598,1 euro/mp

și o valoare totală a terenului de 4.915.186 euro.

Toate aceste modificări

au fost efectuate de inculpatul F.I., fără știința martorului T.A., care a aplicat,

totodată, ștampila de expert tehnic, ce aparținea expertului T.A., semnând, în numele

acestuia, raportul de evaluare.

Activitatea ilicită a

inculpatului L.E., evidențiată anterior, documentația selectivă prezentată expertului

T.A. a condus la subevaluarea terenului situat în C.V. nr. 133-135, aport în natură

la înființarea SC I.D. SA.

În cursul urmăririi penale,

la solicitarea inculpaților T.D.M., L.E. și M.A. s-a dispus efectuarea unei expertize

tehnice imobiliare de evaluare a imobilului situat în București, C.V. 133-135, expertiză

ce nu a fost contestată de inculpați, care a avut următoarele obiective:

- analiza rapoartelor

de evaluare efectuate de SC T. SRL în 26 mai 2005, respectiv 21 iulie 2005, pentru

a se stabili dacă parametrii utilizați de evaluator au fost aplicați corespunzător;

- stabilirea valorii de

piață a terenului identificat prin numărul cadastral AA, în suprafață de 8.218,18

m.p., situat în București, C.V. nr. 133-135, sector 1, la data de 26 mai 2005 respectiv

21 iulie 2005.

În raportul de expertiză

din anul 2009 întocmit de către expertul judiciar, în evaluări imobiliare, P.M.,

au fost analizați indicatorii folosiți în cele două rapoarte de evaluare întocmite

de SC T. SRL prin utilizarea metodei comparației prin bonitare, arătându-se că raportul

de evaluare întocmit la data de 26 mai 2005, a stabilit ca preț/m.p. teren suma

de 578,3 euro/m.p., dar prețul corect, raportat la indicatorii folosiți, era de

594,95 euro/m.p., diferența rezultând din erorile de calcul ale expertului T.A.

Se arată că, utilizând aceeași metodă, se obține un preț de 617 euro/m.p.

Diferența între valoarea

obținută de expertul P.M. și SC T. SRL a rezultat din faptul că expertul T.A. a

omis să aplice valoarea factorului C

a

- aplicând un coeficient pentru

utilizare teren U=2 în locul coeficientului maxim de 3, pentru spații comerciale

și sedii administrative, deoarece nu i s-a adus la cunoștință care este destinația

clădirii ce urma a fi construită pe terenul în discuție.

De asemenea, s-a reținut

că raportul de evaluare din 21 iulie 2005 - întocmit de inculpatul F.I. a stabilit

ca preț/m.p. teren suma de 598,1 euro/m.p., dar prețul corect raportat la indicatorii

folosiți era de 604,46 euro/m.p., diferența rezultând din erorile de calcul ale

inculpatului F. Expertul P.M., utilizând aceeași metodă a obținut o valoare de 657,27

euro/m.p.

Diferența de valoare a

rezultat din aceea că inculpatul F.I. a omis să aplice valoarea factorului C și

nici nu a cunoscut modificarea regimului de înălțime construibil în zonă, conform

avizului spre preschimbare dat de Comisia Teritorială de Urbanism și Amenajarea

Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului București, în vederea modificării

PUZ-ului pentru C.V. nr. 131-135, respectiv destinația dată imobilului, aceea de

spațiu comercial și sedii administrative, coeficientul pentru indicativ Utilizare

teren, fiind 3, iar coeficientul utilizat de SC T. SRL, a fost 2.

Metoda comparației prin

bonitare a fost reglementată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului

București nr. 79/92.421/92, 191, 93, 827, 94 și 218/1997, modul de aplicare al acesteia

fiind elaborat de Corpul Experților Tehnici din România.

Dar, întrucât la nivelul

anului 2005 valoarea terenurilor de pe raza Municipiului București nu mai corespundea

realității, evoluția prețurilor practicate pe piața imobiliară lăsând în urmă prețurile

orientative, acestea au fost modificate prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului

București nr. 207 din 29 septembrie 2005 - care a modificat valoarea parametrilor

în zonă de la 1043,8 RON/m.p. la 420 RON m.p., aprox.12 euro/m.p. constatându-se

astfel o diferență între cei doi parametri utilizați în cadrul formulei de calcul

prin metoda comparației prin bonitare de 10 ori mai mare.

Tocmai de aceea, se impunea

ca, la evaluarea terenului de către SC T. SRL, să fie utilizată și o altă metodă

care ar fi fost în beneficiul CNPR SA prin stabilirea corectă a valorii de piață

a imobilului.

Folosind metoda comparației

directe, expertul a stabilit o valoare de 605 euro/m.p. pentru intervalul 27

mai 2005 - 21 iulie 2005, iar prin utilizarea metodei extracției, valoarea de piață

a imobilului situat în C.V. 133-135 pentru perioada 26 mai 2005 - 21 iulie 2005

a fost stabilită la 1.049 euro/m.p., iar valoarea totală a terenului a fost estimată

de 8.619.787 euro.

Metoda extracției este

o metodă prin care valoarea terenului este extrasă din prețul de vânzare a unei

proprietăți, prin scăderea valorii construcțiilor, care este estimată prin costuri

și uzură.

Expertul a utilizat această

metodă deoarece a analizat valoarea de piață a imobilului (teren și clădire) prin

metoda capitalizării veniturilor, ținând cont de destinația principală a clădirilor

ce urmau a fi construite pe teren.

Expertul a reținut că

proprietățile imobiliare care generează venituri se achiziționează ca investiții,

iar din punct de vedere al investitorului capacitatea de a produce profit este un

element esențial care influențează valoarea proprietății. O premisă de bază a abordării

investiționale este relația direct proporțională între capacitatea de generare a

venitului și valoarea unei proprietăți.

În condițiile în care

imobilul din C.V. nr. 133-135 urma să fie adus, ca aport, la capitalul social al

SC I.D. SA, în care Compania Națională „Poșta Română” SA, SC P. SA și SC C.N. SA

dețineau calitatea de acționari, Înalta Curte, secția penală, a reținut că se impunea

utilizarea metodei care să reflecte valoarea reală a terenului respectiv metodei

extracției (1.049 euro /m.p., respectiv 8.619.787 euro/m.p.).

De altfel, a reținut instanța

de fond, valoarea rezultantă prin utilizarea acestei metode se încadrează în limitele

stabilite de expertul T.A. indicate la finalul raportului unde a arătat că „prețul

liber practica în zonă era cuprins între 600-1200 euro/m.p.”, mențiune înlăturată

de inculpatul F.I., în raportul din 21 iulie 2005.

De asemenea, valoarea

obținută prin metoda extracției, respectiv 1.049 euro/m.p., a fost confirmată și

în lucrarea Prețuri -Terenuri - iunie 2005, publicată în Buletinul nr. XX/2005 al

Corpului Experților Tehnici din România, care precizează că prețul/m.p. teren, pentru

zona C.V., pentru un teren similar, respectiv în suprafața de 8.500 m.p., având

deschidere de 50 m.p. și un regim de înălțime P+8, este de 1.000 euro/m.p., fiind

apropiată de anunțurile cu oferte de vânzare teren din luna mai 2005, pentru terenuri

similare.

Astfel, s-a reținut că,

deși inculpații T.D.M., M.A. și L.E. cunoșteau valoarea terenului stabilită de expertul

T.A. (4.752.113 euro), au informat membrii Consiliului de Administrație că CNPR

SA va participa la înființarea noii societăți cu terenul din C.V. nr. 133-135, valoarea

acestuia fiind estimată la aproximativ 6 milioane euro.

Urmare ședinței Consiliului

de Administrație al CNPR SA, a fost adoptată hotărârea din 28 iunie 2005, prin care

s-a aprobat înaintarea propunerii către AGA privind constituirea unui parteneriat

sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni între Compania Națională Poșta Română

SA, SC P. SA în consorțiu cu SC C.N. SA, fiind împuternicită conducerea executivă

a Companiei pentru negocierea condițiilor de participare la constituirea noii societăți

comerciale pe acțiuni.

Ulterior, prin hotărârea

din 18 iulie 2005 a Consiliului de Administrație al Companiei Naționale „Poșta Română”

SA, s-a supus aprobării de către AGA a Convenției din 13 iulie 2005, încheiată între

C.N.P.R. SA - reprezentată de inculpații T., L. și M. și SC P. SA/SC C.N. SA - reprezentată

de R.C., propunerea privind împuternicirea conducerii executive a C.N.P.R. SA în

vederea semnării actului de constituire și a celorlalte acte necesare înființării

SC I.D. SA, propunerea ca imobilul compus din teren și construcție situat în C.V.

nr. 133-135 să fie adus ca aport în natură la capitalul social al SC I.D. SA.

În cadrul aceleiași ședințe,

a fost aprobată Convenția și Actul Constitutiv al SC I.D. SA, inculpatul T.M. informând

membrii Consiliului de Administrație că C.N.P.R. SA are opțiunea de a participa

la capitalul social al SC I.D. SA cu un procent de maxim 49%. De asemenea, a informat

membrii că nu există probleme cu privire la valabilitatea titlului asupra terenului,

făcând referire pe de o parte, la contestația formulată de SC S.P. SRL, respectiv

la un control al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care nu putea - în

opinia inculpatului - să efectueze un control asupra unui bun proprietatea privată

a statului.

Prin hotărârea Acționariatului

Unic din 19 iulie 2005, a fost aprobată Convenția din 13 iulie 2005, precum și înființarea

parteneriatului dintre Compania Națională „Poșta Română” SA, SC P. SA, SC C.N. SA

și două persoane fizice.

Prin aceeași hotărâre,

s-a aprobat ca imobilul din C.V. nr. 133 -135 să fie adus de Compania Națională

„Poșta Română” SA ca aport în natură la capitalul social al societății nou înființate,

inculpații T.D.M. și M.A. fiind împuterniciți să reprezinte C.N.P.R. SA în fața

notarului public.

Prin Încheierea de autentificare

din 26 iulie 2005 al BNP G.G., a fost autentificat actul constitutiv al SC I.D.

SA cu un capital social de 53.122.130 RON, din care 17.500.930 RON, aport în natură,

și 35.616.200 RON aport în numerar, având următorii acționari:

- Compania Națională „Poșta

Română” SA - 1.750.593 acțiuni nominative a câte 10 RON fiecare, în valoare totală

de 17.505.930 RON, reprezentând 32,954119% din capitalul societății comerciale;

- SC C.N. SA - 35.616

acțiuni nominative a câte 10 RON fiecare, în valoare totală de 356.160 RON, reprezentând

0,670455% din capitalul societății comerciale;

- SC P. SA - 3.525.984

acțiuni nominative a câte 10 RON fiecare, în valoare totală de 35.259.840 RON, reprezentând

66,37505% din capitalul societății comerciale;

- C.S.M., P.D.G. - fiecare

cu câte 10 acțiuni nominative a câte 10 RON fiecare, în valoare totală de 100 RON,

reprezentând 0,000188% din capitalul societății comerciale.

În ceea ce privește aportul

în natură al Companiei Naționale „Poșta Română” SA, s-a constatat că pentru stabilirea

taxei notariale s-a avut în vedere nu valoarea terenului indicată în raportul de

evaluare întocmit de expertul T.A., respectiv 17.505.930 RON, ci valoarea de expertiză

a Camerei Notarilor Publici de 31.469.318 RON., aproape dublu decât suma cunoscută

de membrii AGA.

SC I.D. SA a fost înregistrată

la Registrul Comerțului, fiind condusă de un Consiliu de Administrație, având ca

membrii pe C.T., M.C. și T.D.M.

În condițiile unei licitații

ce s-a purtat asupra unui bun care făcea parte din proprietatea publică a statului

și a subevaluării terenului situat în C.V. nr. 133-135 - aport în natură al Compania

Națională „Poșta Română” SA la constituirea SC I.D. SA, inculpații T.D.M. și M.A.

- prin încălcarea atribuțiilor de serviciu care îi obliga la asigurarea realității

și legalității datelor din documentele pe care și le însușesc, au semnat următoarele

acte:

- inculpatul T.D.M., în

calitate de președinte al Consiliului de Administrație și director general al Companiei

Naționale Poșta Română SA, a semnat Convenția din 13 iulie 2005 având ca obiect

efectuarea tuturor actelor și procedurilor necesare privind constituirea SC I.D.

SA;

- hotărârea din 18

iulie 2005 a Consiliului de Administrație al Companiei Naționale „Poșta Română”

SA, prin care s-a dispus transmiterea, în vederea aprobării de către AGA a Convenției

din 13 iulie 2005; a propunerii privind împuternicirea conducerii executive a Companiei

Naționale Poșta Română SA în vederea semnării actului constitutiv și a celorlalte

acte necesare constituirii noii societăți comerciale; a propunerii ca imobilul compus

din teren și construcție, situat în C.V. 133-135, să fie adus ca aport în natură

la capitalul social al societății nou înființate potrivit Raportului de evaluare

ce urma a fi întocmit conform Legii nr. 31/1990;

- hotărârea din 28

iunie 2005 a Consiliului de Administrație al C.N.P.R. SA prin care s-a aprobat înaintarea

propunerii către AGA privind constituirea unui parteneriat sub forma unei societăți

comerciale pe acțiuni între Compania Națională „Poșta Română” SA, SC P. SA în consorțiu

cu SC C.N. SA;

- inculpatul M.A. - în

calitate de Director Executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică în cadrul Companiei

Naționale „Poșta Română” SA a semnat Convenția din 13 iulie 2005, alături de inculpatul

T.D.M.;

- actul constitutiv al

SC I.D. SA;

- inculpatul L.E. - în

calitate de Director Economic Executiv cu atribuții în ceea ce privește integritatea

patrimoniului C.N.P.R. SA, președintele Comisiei de licitație pentru evaluarea terenului

- cu încălcarea Regulamentului de achiziții și servicii al Companiei Naționale „Poșta

Română” SA, precum și a dispozițiilor Legii nr. 31/1990, a contribuit la stabilirea

unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a imobilului situat în C.V.

nr. 133-135 care a fost adus, ca aport în natură, la constituirea SC I.D. SA.

După înființarea SC I.D.

SA, aceasta a încheiat o convenție cu lanțul hotelier L.M., prin care se urmărea

edificarea unui hotel pe terenul situat în C.V. nr. 133-135.

Reprezentanții SC L.M.

au solicitat garanții suplimentare privind dreptul de proprietate al Companiei Naționale

„Poșta Română” SA asupra terenului, împrejurare în care martorul C.S. - acționar

principal al SC P. și SC C.N. SA, a solicitat reprezentanților Compania Națională

„Poșta Română” SA astfel de garanții.

În aceste împrejurări,

la data de 23 aprilie 2004, inculpatul Z.N., în calitate de ministru al Ministerului

Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a demarat procedura de adoptare a H.G.

nr. 377/2007, pentru modificarea H.G. nr. 550/1996 privind transmiterea unui imobil

situat în Municipiul București, în administrarea Companiei Naționale „Poșta Română”.

Potrivit art. 1 din H.G.

nr. 550/1996, imobilul proprietate publică a statului, compus din construcție și

terenul aferent, situat în Municipiul București, C.V. nr. 133-135, sectorul 1, se

transmite din administrarea Consiliului General al Municipiului București, în administrarea

Regiei Autonome „Poșta Română”.

În vederea punerii în

aplicare a H.G. nr. 550/1995, prin protocolul din 17 iunie 1997, încheiat între

Primarul General Interimar al Municipiului București și RA Poșta Română, s-a transmis

imobilul situat în C.V. nr. 133-135, din administrarea Consiliului General al Municipiului

București în administrarea Regiei Autonome „Poșta Română”.

Compania Națională „Poșta

Română” SA a înscris în registrul de transcripțiuni - inscripțiuni al Judecătoriei

sectorului 1, la poziția ZZ, preluarea în administrare a imobilului în baza protocolului

încheiat la 13 iulie 1997 între Direcția Generală de Administrare a Fondului Imobiliar

și Regia Autonomă „Poșta Română”.

Prin proiectul H.G.

nr. 377/2007, H.G. nr. 550/1996 urma să fie modificată astfel:

„Imobilul, proprietate

a statului, compus din construcție și terenul aferent, situat în municipiul București,

C.V. nr. 133-135, sectorul 1, identificat potrivit anexei, se transmite din administrarea

Consiliului General al Municipiului București în administrarea Companiei Naționale

Poșta Română - SA"

următorul cuprins:

"Datele de identificare

a imobilului, proprietate a statului, care se transmite în administrarea Companiei

Naționale Poșta Română - SA".

Art. II - Se constată

că la data adoptării H.G. nr. 550/1996 privind transmiterea unui imobil, situat

în municipiul București, în administrarea Companiei Naționale "Poșta Română"

- SA, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 150/17.07.1996, imobilul situat

în municipiul București, C.V. nr. 133- 135, sectorul 1, care face obiectul acesteia,

nu avea destinație publică și nu era afectat vreunui uz sau interes public".

Nici nota de fundamentare

și nici proiectul H.G. nr. 377/1997 nu au fost înregistrate la Ministerul Comunicațiilor

și Tehnologiei Informației.

Din analiza notei de fundamentare

a H.G. nr. 377/2007 - semnată de inculpatul N.Z. - rezulta că aceasta face referire

la faptul că, deși în art. 1 a H.G. nr. 550/1996 se vorbește de un imobil aparținând

„proprietății publice” la acea dată terminologia folosită era în conformitate cu

legislația în vigoare, care nu făcea o distincție clară între proprietatea publică

a statului și proprietatea privată a statului.

Se arată, totodată că,

prin H.G. nr. 550/1996, s-a consfințit, indirect, voința guvernului de a considera

bunul respectiv ca făcând parte din domeniul privat al statului.

Ca atare, pentru înlăturarea

ambiguităților existente în H.G. nr. 550/1996, H.G. nr. 377/1998, respectiv H.G.

nr. 1034/2001 (prin acest act normativ se menționează datele de identificare ale

imobilului transmis Companiei Naționale „Poșta Română” SA, suprafața de teren fiind

micșorată de la 12.918,25 mp la 8.218 mp, fără a se modifica regimul juridic al

terenului), inculpatul N.Z. a considerat ca fiind necesară promovarea H.G. nr. 377/2007.

Nota de fundamentare și

proiectul hotărârii, la care erau anexate extrasul de CF, nota de fundamentare la

H.G. nr. 550/1996, nota de fundamentare la H.G. nr. 1034/2001, certificatul constatator

al SC I.D. SA, actul constitutiv al SC I.D. SA, adresa Direcției Impozite și Taxe

Locale a Sectorului 1 București din 21 martie 2006, certificatul de atestare a dreptului

de proprietate din 01 martie 2002 emis de M.C.T.I., încheierea de CF din 16

aprilie 2002, documentația topografică pentru obținerea numărului cadastral provizoriu,

adresa Primăriei Municipiului București - Direcția Evidență Imobiliară și Cadastrală

din 5 aprilie 2007, adresa Ministerului Finanțelor Publice - Cabinet secretar de

stat din 6 octombrie 2006, au fost transmise, spre avizare, Ministerului Justiției

și Ministerului Economiei și Finanțelor.

Ministrul Economiei și

Finanțelor, reprezentat de ministrul V.V., a avizat favorabil proiectul H.G.

nr. 377/2007.

La data de 24 aprilie

2007, Direcția Generală Juridică de Reglementare în Domeniul Activelor Statului

și Direcția Generală Juridică din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor au

întocmit o notă referitoare la proiectul de hotărâre privind modificarea H.G. nr.

550/1996, făcând cunoscut faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală a

efectuat un control la Compania Națională „Poșta Română”, apreciindu-se că imobilul

aparține proprietății publice a statului, iar împotriva actului de control s-a formulat

acțiune în justiție.

Prin decizia nr. 661/2007,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, s-a dispus admiterea recursului formulat de către Agenția Națională de

Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 1658 din 05 iulie 2006 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București.

S-a apreciat că instanța

este competentă să stabilească regimul juridic al imobilului.

Această notă a fost atașată

proiectului de act normativ, fiind transmisă Secretariatului General al Guvernului

și atașată agendei de lucru a ministrului V.V., pentru ședința de Guvern din 25

aprilie 2007.

În cadrul Ministerului

Justiției, proiectul de hotărâre a fost înregistrat din 23 aprilie 2007, purtând

rezoluția „la SG pentru înregistrare după care Urgent la Avizare”, lucrarea fiind

repartizată consilierului juridic C.R. din cadrul Direcției de Avizare Acte Normative.

La data de 24 aprilie

2007, Direcția de Avizare Acte Normative a întocmit o notă, verificată în prealabil

de directorul adjunct C.N. și avizată de director A.V., prin care se solicita refacerea

instrumentului de prezentare și motivare, conform structurii prevăzute în anexa

la H.G. nr. 1361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare

a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului.

De asemenea, s-a reținut

că nu rezultă regimul juridic al imobilului, respectiv dacă acesta face parte din

domeniul public al statului, aceasta în condițiile în care din conținutul H.G.

nr. 550/1996 rezultă că imobilul situat în Municipiul București, C.V. nr. 133-135,

sector 1, se află în proprietatea publică a statului.

În ceea ce privește certificatul

de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, se arată că nu se aplică

terenurilor care, în condițiile legii, fac parte din domeniul public al statului.

Pe de altă parte s-a apreciat

că eliminarea cuvântului „publică” din cuprinsul art. 1 alin. (1) din proiectul

de H.G. nr. 377/2007 nu este de natură să înlăture neconcordanța existentă cu privire

la regimul juridic al imobilului în discuție.

În concluzie, s-a arătat

că imobilul este în proprietatea publică a statului, fiindu-i aplicabile dispozițiile

referitoare la caracterul inalienabil și insesizabil al acestor bunuri, motiv pentru

care Direcția Avizare Acte Normative a refuzat avizarea favorabilă a proiectului

propus.

Inculpatul C.T.A., care

deținea în acea perioadă funcția de ministru la Ministerul Justiției, nu și-a însușit

punctul de vedere exprimat în nota întocmită de Direcția Avizare Acte Normative,

astfel că, în aceeași zi, a solicitat martorului L.C.Z., consilier în cadrul Ministerului

Justiției, examinarea notei de fundamentare a proiectului H.G. nr. 377/2007, precum

și a documentelor înaintate de ministerul inițiator, respectiv Ministerul Comunicațiilor

și Tehnologiei Informației.

În opinia martorului L.C.Z.,

proiectul H.G. nr. 377/2007 îndeplinea condițiile unui instrument de prezentare

și motivare, fiind respectate cerințele impuse în H.G. nr. 1361/2006, anexa 1.

În concluzie, s-a arătat

că se impune acordarea avizului fundamentat pe două realități juridice: existența

unui titlu de proprietate asupra imobilului în discuție și, respectiv certificatul

de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, care nu a fost desființat,

respectiv existența unui aviz emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, din conținutul

căruia rezultă că imobilul în discuție nu face parte din domeniul public al statului,

neregăsindu-se în inventarul bunurilor din această categorie.

În aceeași zi, prin adresa

din 24 aprilie 2007, a fost restituit proiectul H.G. nr. 377/2007, Ministerului

Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, avizat de către inculpatul C.T.A. în

calitate de ministru la Ministerul Justiției.

Proiectul de Hotărâre

de Guvern a intrat pe ordinea de zi din 25 aprilie 2007, fiind adoptată H.G.

nr. 377/2007 pentru modificarea H.G. nr. 550/1996 privind transmiterea unui imobil,

situat în Municipiul București, în administrarea Companiei Naționale „Poșta Română”

- SA

Analizând elementele constitutive

ale infracțiunilor prin prisma probelor administrate, Înalta Curte, secția

penală, a reținut că faptele inculpaților T.D.M. și M.A. care, în calitate

de președinte al Consiliului de Administrație și Director General al Companiei Naționale

„Poșta Română” SA, respectiv de Director Executiv al Direcției de Dezvoltare Strategi