ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1979/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1979/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 15 octombrie 2020
Asupra cererii de revizuire,
Din actele dosarului, constată următoarele:
Prin decizia nr. 4007/2018 din 4 octombrie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 896 din 28 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr. x/2007.
Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte a reținut că temeiul cererii de revizuire îl constituie dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. din 1865, astfel că, sunt aplicabile dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 din același act normativ.
A arătat că textul art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. din 1865 instituie un termen de o lună pentru formularea cererii de revizuire, socotit de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, termenul menționat curge de la pronunțare.
S-a precizat că textul menționat mai prevede că, pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) al art. 322, termenul curge de la pronunțarea ultimei hotărâri.
S-a constatat că cererea de revizuire a fost formulată la data de 9 martie 2018, după cum rezultă din data poștei aplicată pe plicul de corespondență aflat la dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Ploiești, astfel încât, s-a apreciat că a fost depășit termenul de o lună prevăzut de dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., calculat cu începere de la data pronunțării deciziei a cărei revizuire se solicită, respectiv de la 28 septembrie 2007.
În consecință, Înalta Curte a constatat că revizuenta nu și-a îndeplinit obligația de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului stabilit de lege, astfel încât în raport de dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865, cererea de revizuire a fost respinsă, ca tardivă.
Prin cererea de revizuire transmisă prin poștă Înaltei Curți la data de 21 septembrie 2020 (plic dosar), revizuenta a invocat prevederile art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. din 1865.
A susținut, în esență, că decizia atacată cu revizuire este contrară dispozitivului sentinței civile nr. 770 din data de 8 octombrie 2004, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul civil nr. x/2004.
A mai precizat că decizia nr. 4007/2018 din 4 octombrie 2018 este contrară: cererii formulate la data de 21 februarie 2005 de intimatul B. în dosarul civil nr. x/2001al Judecătoriei Buzău, adresei emise la data de 22 mai 2005 de către Judecătoria Buzău, în același dosar, adresei emise la data de 18 aprilie 2005 de către Consiliul local al municipiului Brașov, deciziei nr. 347 din data de 7 septembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Buzău În dosarul civil nr. x/2005, sentinței penale nr. 767 din data de 10 aprilie 2006, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul penal nr. x/2005, sentinței civile nr. 1102 din 30 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul civil nr. x/2005
A solicitat admiterea cererii de revizuire și, în rejudecare respingerea recursului ca fiind nefondat.
În ședința publică din data de 15 octombrie 2020, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității cererii de revizuire.
Examinând cu prioritate, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., excepția tardivității, Înalta Curte reține următoarele:
Cererea dedusă judecății, transmisă Înaltei Curți la data de 21 septembrie 2010, are ca obiect revizuirea deciziei nr. 4007/2018 din 4 octombrie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 896 din 28 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr. x/2007.
Invocând prevederile art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. din 1865, revizuenta susține că decizia civilă anterior menționată este potrivnică sentinței civile nr. 770 din data de 8 octombrie 2004, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul civil nr. x/2004, dar și altor hotărâri judecătorești pronunțate în perioada 2005-2006, precum și unor adrese, emise pe cale administrativă, de instanțe, de anumite unități de parchet sau instituții publice.
Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.:
"dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare."
Din interpretarea textului de lege menționat rezultă că procesele începute anterior intrării în vigoare a C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 sunt guvernate de dispozițiile C. proc. civ. de la 1865.
Totodată, conform art. 27 din C. proc. civ.:
"Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".
Așadar, întrucât prezenta cerere de revizuire vizează o hotărâre pronunțată de Înalta Curte în cadrul unui litigiu guvernat de prevederile legii de procedură civilă anterioare, în speță este incident C. proc. civ. de la 1865, dispozițiile acestui cod guvernând toate actele de procedură legate de litigiu, inclusiv cererile incidentale și căile de atac ordinare și extraordinare.
Conform dispozițiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. din 1865, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, "în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunțarea ultimei hotărâri;".
Termenul de o lună este un termen legal, imperativ și absolut, sens în care sunt de observat dispozițiile art. 103 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865, potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În speță, dintre hotărârile pretins potrivnice, ultima hotărâre, în sensul dispozițiilor art. 322 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. din 1865, este decizia civilă nr. 4007/2018 din 4 octombrie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018.
Potrivit dispozițiilor art. 261 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865, hotărârea se comunică părților, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului și recursului.
Decizia a cărei revizuire se solicită este pronunțată într-o cerere de revizuire și este irevocabilă, conform dispozițiilor art. 328 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. din 1865. Ca atare, nefiind susceptibile de exercitarea apelului sau recursului, hotărârile irevocabile pronunțate de Înalta Curte în soluționarea cererilor de revizuire nu se comunică părților.
În raport cu data pronunțării deciziei ce face obiectul prezentei cereri de revizuire, 4 octombrie 2018, termenul legal pentru formularea cererii, calculat potrivit regulii prescrise de art. 101 alin. (3) C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe luni, s-a împlinit la data de 4 noiembrie 2018.
Cum cererea de revizuire a fost depusă prin poștă la data de 21 septembrie 2020 (conform ștampilei aplicate pe plicul de expediere aflat la dosarul de revizuire), cu depășirea termenului de o lună prevăzut de lege, Înalta Curte constată că în cauză a intervenit sancțiunea decăderii revizuentei din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac.
Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge, ca fiind tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., formulată de revizuentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv declarată cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 4007/2018 din 4 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2020.