ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2719/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 30 mai 2017, a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de reclamanții A. și B., în temeiul art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013

În motivarea încheierii, prima instanță a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, raportul juridic dedus judecății nu este asimilat raporturilor de serviciu, astfel cum invocă reclamanții, atât timp cât între părți nu există o relație de tipul angajator-angajat.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanții A. și B., susținând, în esență, că taxa de timbru este stabilită în sarcina acestora în mod abuziv, contrar Deciziei Curții Constituționale nr. 397/2013, C. muncii și O.U.G. nr. 80/2013 - art. 29 alin. (4), întrucât acțiunea are ca obiect raporturi asimilitate raporturilor de serviciu.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Guvernul României a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, în raport cu prevederile art. 200 alin. (6) din C. proc. civ., potrivit căruia, încheierea prin care s-a soluționat cererea de reexaminare ce are ca obiect soluția de anulare a cererii de chemare în judecată în procedura de regularizare a acesteia este definitivă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Potrivit art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (...) e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În conformitate cu prevederile art. 148 din C. proc. civ., orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să cuprindă, printre alte mențiuni esențiale, "și semnătura" iar potrivit art. 196 alin. (2) din același cod, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății, (...).

În cauză, recurenții au fost citați pentru termenul de judecată din 28 septembrie 2017, cu mențiunea de a semna recursul, însă nu au complinit această lipsă.

Lipsa semnăturii este un aspect prealabil peremptoriu, de natură a determina neregularitatea învestirii instanței, situație în care nu mai poate fi examinată cererea părții pe aspecte ce țin de judecata cauzei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanții A. și B. împotriva Încheierii din 30 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa semnăturii.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2017.

Procesat de ED