ÎCCJ, Decizia nr. 67/2019
ÎCCJ, Decizia nr. 67/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin Decizia civilă nr. 1516 din 17 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație, secția de contencios administrativ și fiscal, a decis următoarele: (i) respinge excepția tardivității cererii de revizuire; (ii) respinge excepția autorității de lucru judecat; (iii) respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de A. SRL, în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 2758 din 16 iunie 2017 și a încheierii din 12 ianuarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2014.
Împotriva Deciziei civile nr. 1516/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs revizuenta A. SRL, în temeiul art. 513 alin. (6) C. proc. civ. și fără a-și încadra expres criticile în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Intimații Municipiul București și Primarul General al Municipiului București au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Intimata B. a formulat întâmpinare și recurs incident în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând: (i) respingerea recursului principal, ca nefondat; (ii) admiterea recursului incident și respingerea cererii de revizuire, ca tardivă sau inadmisibilă.
II. Considerentele Înaltei Curți
La termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte a rămas în pronunțare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., pe excepția tardivității recursului principal, excepție de procedură care, fiind apreciată ca întemeiată, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare, face inutilă atât prezentarea aspectelor referitoare la fondul litigiului dedus judecății, cât și expunerea criticilor din recursul principal, recursul incident și a apărărilor cuprinse în întâmpinările formulate.
În cauză, recursul a fost formulat în temeiul art. 513 alin. (6) C. proc. civ. împotriva hotărârii pronunțate de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea unei cereri de revizuire pentru hotărâri potrivnice întemeiată pe motivul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Față de obiectul cauzei, astfel cum a fost rezumat în paragraful precedent și având în vedere concluziile corelative ale părților, se cuvine a fi menționat, cu titlu preliminar, faptul că recursul este admisibil, întrucât vizează o hotărâre pronunțată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost soluționată o revizuire pentru hotărâre potrivnice, cu privire la care art. 513 alin. (6) C. proc. civ. dispune în sensul că: "Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluționată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul este de competența Completului de 5 judecători".
Întrucât hotărârea ce formează obiectul recursului a fost pronunțată de o instanță de contencios administrativ, în ceea ce privește termenul de recurs sunt incidente dispozițiile speciale din materia contenciosului administrativ, respectiv cele ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform cărora termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, ca un corolar al principiului judecării de urgență a recursului în această materie, în contextul în care exercitarea acestei căi de atac suspendă ope legis executarea hotărârii recurate, așa cum se prevede expres la art. 20 alin. (2) din aceeași lege.
Astfel fiind, nu pot fi primite apărările recurentei în sensul că este aplicabil termenul de recurs de drept comun prevăzut de art. 485 C. proc. civ.
În plus, incidența termenului de recurs de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este justificată chiar de dispozițiile art. 485 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., care prevăd expres că "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel". Or, așa cum s-a arătat anterior, în materia contenciosului administrativ "legea dispune altfel", prin dispozițiile menționate din Legea nr. 554/2004.
Analizând regularitatea exercitării recursului în raport cu termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția tardivității recursului declarat de revizuenta A. SRL, întrucât decizia recurată a fost comunicată revizuentei la 13 iulie 2018, termenul de recurs s-a împlinit la 30 iulie 2018, iar recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți la 6 august 2018.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de A. SRL.
În ceea ce privește recursul incident declarat de B., se constată că, față de soluția dată recursului principal, sunt incidente dispozițiile art. 472 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "Dacă [...] apelul [...] este respins ca tardiv, [...] apelul incident [...] rămâne fără efect", aplicabile în virtutea art. 491 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., care dispun în sensul că "Recursul incident și recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător."
În consecință, având în vedere că recursul principal a fost respins ca tardiv formulat, se constată ca fiind rămas fără efect recursul incident declarat de intimata B. împotriva aceleiași hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de A. SRL împotriva Deciziei civile nr. 1516 din 17 aprilie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul x/2018
Constată ca fiind rămas fără efect recursul incident declarat de intimata B. împotriva aceleiași hotărâri.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2019.
Procesat de GGC - GV