ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3188/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 456 din 31 mai 2012, Tribunalul Vrancea, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamantul N.G.V.S., în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Focșani, reținând în motivarea acestei soluții următoarele considerente: Prin sentința civilă nr. 475 din 19 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Vrancea, irevocabilă în urma suspendării recursului prin decizia civilă nr. 22 din 25 ianuarie 2012 a Curții de Apel Galați, s-a modificat în parte art. 1 al dispoziției din 22 octombrie 2010 a Primăriei municipiului Focșani, în sensul că reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întreg imobilul casă (cota de 1 / 1 ) în loc de cota de ½, anulându-se și art. 2 al acestei dispoziții; s-a respins cererea de restituire în natură a terenului aferent în suprafață de 600 mp și s-a propus acordarea de despăgubiri.

În baza acestei hotărâri judecătorești s-a emis dispoziția din 31 ianuarie 2012, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantului pentru casa de locuit și terenul aferent de 600 mp. Tribunalul a reținut că erorile materiale invocate de petent nu aduc atingere substanței dreptului său constatat prin decizia civilă nr. 475/2011 și corect transpus în noua decizie, respectiv decizia nr. 94/2012. Nici împrejurarea că împotriva deciziei civile nr. 22/2011 a Curții de Apel Galați ar fi executat recursul nu poate fi element de modificare a dispoziției având în vedere caracterul irevocabil al sentinței civile nr. 475/2011 astfel cum a fost constatat prin decizia civilă nr. 22/2011 a Curții de Apel Galați.

Prin decizia nr. 626/R din 14 noiembrie 2012, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a respins recursul declarat de reclamant împotriva sentinței tribunalului, reținând în motivarea acestei soluții următoarele considerente: Dispoziția din 31 ianuarie 2012 emisă de Primăria Municipiului Focșani are la bază soluția irevocabilă, pronunțată de Judecătoria Focșani, prin sentința civilă nr. 475/2011, prin care s-a recunoscut dreptul reclamantului la despăgubiri pentru întregul imobil casă de locuit și teren aferent, în suprafață de 600 mp. În conformitate cu dispozițiile art. XII din Legea nr. 202/2010, singura cale de atac ce putea fi promovată împotriva acestei sentințe, era recursul. Or, prin decizia civilă 22/R/2012 a Curții de Apel Galați, recursul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat, astfel încât la acest moment sentința este irevocabilă, iar promovarea unui recurs la recurs nu schimbă caracterul irevocabil al deciziei.

Prin urmare, în mod corect, pârâta a emis dispoziția de modificare a deciziei din 22 octombrie 2010, având în vedere dezlegarea irevocabilă a litigiului de către instanțele judecătorești, dată prin sentința civilă nr. 475/2011. De altfel, reclamantul nu invocă nici un interes în promovarea prezentei contestații, deoarece prin această ultimă dispoziție i s-a recunoscut integral dreptul la despăgubiri pentru întregul imobil (teren și casă de locuit). Împotriva acestei din urmă decizii, a declarat din nou recurs reclamantul N.G.V.S., recurs care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înalta Curte, la termenul din 10 iunie 2013, a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 C. proc.

civ. și pe care o va admite, pentru considerentele care succed: Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga. Potrivit dispozițiilor art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar potrivit art. 377 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile date în recurs sunt irevocabile. Față de aceste dispoziții, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

În speță, decizia atacată este o hotărâre pronunțată în soluționarea unui recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel încât nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiției prevăzută de art. 299 C. proc. civ. Această concluzie derivă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac și cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac, iar recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Întrucât hotărârea ce face obiectul recursului cu care Înalta Curte a fost învestită este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., fiind pronunțată de o instanță de recurs, recursul declarat împotriva ei este inadmisibil, urmând a fi respins în consecință, în baza art. 312 alin. (1) raportat la art. 299 alin. (1) coroborat cu art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul N.G.V.S. împotriva deciziei civile nr. 626/R din 14 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2013.