ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 688/2014

Împotriva

Deciziei civile nr. 44A din 04 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel

Galați, secția I civilă, reclamanții P.H.V., P.M., P.S.V. și P.V.A. au formulat

recurs, care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția I civilă, la data de 01 noiembrie 2013.

Prin

motivele de recurs recurenții reclamanți au invocat cazurile de nelegalitate

prevăzute de:

-

art. 488 pct. 6 C. proc. civ. "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine

de natura pricinii".

-

art. 488 pct. 8 C. proc. civ. "când hotărârea a fost dată cu încălcarea

sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

În

sensul incidenței motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

se susține că, deși Notificarea formulată de reclamanți în temeiul Legii nr.

10/2001 viza despăgubiri și pentru casa de cărămidă, acoperită cu tablă și

având șase camere, cămară, baie, hol, bucătărie, odaie de serviciu, o bucătărie

de vară, o magazie de zid și un pavilion în curte, Curtea de Apel Galați a

admis apelul declarat de pârâtul Municipiul Focșani prin Primar și a menținut

în totalitate Dispoziția nr. 8218 din 07 noiembrie 2013, prin care s-au acordat

despăgubiri numai pentru imobilul-teren, fără a motiva în vreun fel decizia de

respingere a restituirii prin echivalent și pentru imobilul casa de locuit.

În

sensul incidenței motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

se susține că, prin soluția adoptată de instanța de apel s-au încălcat

dispozițiile art. 6 alin. (1), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (4), (6) și (7)

din Legea nr. 10/2001, redate în continuare, în conținutul cererii de recurs.

De

asemenea, se susține încălcarea Legii nr. 10/2001, în sensul că acest act

normativ nu cuprinde nicio dispoziție care să reglementeze refuzul instanței de

a valorifica procura specială autentificată sub nr. 880, pe motiv că nu a fost

depusă în termenul prevăzut de lege pentru formularea notificării.

La

data de 20 decembrie 2013, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2)

C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a

recursului declarat de reclamanți, prin care s-a constatat că recursul este

admisibil.

Înalta

Curte a constatat că problema de drept care se pune în cauză nu este

controversată și face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de

Casație și Justiție în ceea ce privește aplicarea art. 26 alin. (3) din Legea

nr. 10/2001, așa cum prevede art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

Completul

de judecată a luat act de conținutul raportului în ședința din camera de

consiliu de la data de 16 ianuarie 2014, dispunând comunicarea raportului către

părțile în litigiu.

Raportul

a fost comunicat părților la data de 21 ianuarie 2014, nefiind depuse puncte de

vedere asupra raportului.

Având

în vedere dispozițiile art. 499 teza I C. proc. civ. în analiza recursului de

față, Înalta Curte urmează să îl admită, apreciind ca fiind incident motivul de

casare prevăzut de art. 488 pct. 1 C. proc. civ.

Potrivit

art. 488 pct. 1 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere "când

instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale".

Sintagma

"alcătuirea instanței" implică atât nerespectarea normelor privind

compunerea instanței, cât și pe acelea referitoare la constituirea instanței.

Prin

noțiunea de compunere a instanței se înțelege formarea instanței din personal

având funcția de judecător.

În

ipoteza în care, calificând greșit calea de atac exercitată drept apel, în loc

de recurs, instanța a pronunțat o hotărâre în complet format din doi

judecători, în loc de trei, cum prevede legea, s-au încălcat normele legale

imperative privind compunerea instanței.

În

speță, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18 februarie

2013 pe rolul Tribunalului Vrancea, secția I civilă, reclamanții P.H.V., P.M.,

P.S.V. și P.V.A. au solicitat anularea Dispoziției nr. 8218 din 07 noiembrie

2012 emisă de Primăria Municipiului Focșani și obligarea intimatei să emită o

nouă dispoziție, prin care să propună acordarea de despăgubiri pentru cota de

½ din terenul în suprafață de 890 mp situat în Focșani str. V.I.Lenin

nr. 22 și ½ din casă și anexe în ceea ce îl privește pe reclamantul

P.H.V. și acordarea de despăgubiri pentru cota de ½ din aceleași imobile

pentru ceilalți reclamanți, cu cheltuieli de judecată.

Cererea

de chemare în judecată a fost întemeiată, în drept, pe dispozițiile Legii nr.

10/2001(R).

Prin

sentința civilă nr. 316 din 25 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Vrancea.

secția I civilă, s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanții P.H.V.,

P.M., P.S.V. și P.V.A. împotriva pârâtului Municipiul Focșani prin Primar; s-a

anulat, în parte, Dispoziția nr. 8218 din 7 noiembrie 2012 emisă de pârât și

s-a stabilit că reclamanții P.M., P.S.V. și P.V.A. au dreptul la despăgubiri

pentru cota de ½ din suprafața de 890 mp teren și din construcții, iar reclamantul

P.H.V. are dreptul la despăgubiri pentru cota de ½ din suprafața de 890

mp teren și din construcții; s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere

privind emiterea unei noi dispoziții.

Împotriva

acestei sentințe, reclamanții au formulat recurs, care a fost înregistrat pe

rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă, la data de 17 iunie 2013.

La

termenul de judecată din data de 04 septembrie 2013 Curtea de Apel a

recalificat calea de atac ca fiind apel și nu recurs.

Prin

Decizia civilă nr. 44A din 04 septembrie 2013 Curtea de Apel Galați, secția I

civilă, a admis apelul declarat de pârâtul Municipiul Focșani prin Primar

împotriva Sentinței civile nr. 316 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul

Vrancea, a schimbat în tot sentința civilă și, în rejudecare, a respins ca

nefondată contestația formulată de reclamanți împotriva Dispoziției nr. 8.218

din 7 noiembrie 2012 emisă de pârât.

Hotărârea

astfel pronunțată a fost dată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

În

analiza recursului de față, Înalta Curte constată că potrivit art. 26 alin. (3)

din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, dispoziția

motivată de respingere a notificării poate fi atacată la secția civilă a

tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau,

după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30

de zile de la comunicare, iar hotărârea tribunalului este supusă recursului,

care este de competența curții de apel.

Prin

urmare, art. XII și XXVI din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru

accelerarea soluționării proceselor, care a intrat în vigoare la data de 25

noiembrie 2010, fiind de imediată aplicare, reglementează că, împotriva

hotărârilor tribunalului pronunțate în temeiul Legii nr. 10/2001 se exercită

recurs la curtea de apel, astfel încât, în speță, calea de atac exercitată este

recursul și nu apelul.

Înalta

Curte constată că, în ședința publică din 04 septembrie 2013, în motivarea

recalificării căii de atac exercitate de reclamanți, Curtea de Apel a reținut

în mod expres, că aceasta "este apel și nu recurs, cum din eroare s-a

înregistrat, având în vedere dispozițiile Noului Cod de procedură civilă".

Calificarea

juridică dată acestei cereri este greșită și, drept consecință, la Curtea de

Apel s-a judecat în mod greșit apelul și nu recursul așa cum prevede legea

specială în acest caz, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate.

Se

constată, în consecință, că instanța a pronunțat o hotărâre în complet format

din doi judecători, în loc de trei, cum prevede legea, încălcând normele legale

imperative privitoare la compunerea instanței, motiv pentru care este incident

în recurs cazul de casare a hotărârii prevăzut de art. 488 pct. 1 C. proc. civ.

Față

de aceste considerente, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 496 -

497 C. proc. civ., urmează să admită recursul declarat în cauză, să caseze

decizia Curții de Apel Galați, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru

rejudecare, ca instanță de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul formulat de reclamanții P.H.V., P.M., P.S.V. și P.V.A. împotriva

Deciziei nr. 44A din 4 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Galați,

secția I civilă.

Casează

decizia și trimite cauza aceleiași instanțe pentru judecarea recursului

declarat de pârâtul Municipiul Focșani prin Primar împotriva Sentinței civile

nr. 316 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Vrancea.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică azi, 27 februarie 2014.

Procesat

de GGC - AM