ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 392/2020
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 392/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar reține următoarele:
Prin Sentința penală nr. 67/P din 17 iunie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 109 alin. (1), raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare întocmit pe numele persoanei solicitate A.
În baza art. 104 alin. (7), raportat la art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea către autoritățile judiciare austriece a persoanei solicitate A., cetățean român, posesor al C.I. seria x nr. x eliberată de SCLEP Constanța la data de 14.04.2011, fără antecedente penale, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis în scopul exercitării urmăririi penale în Dosarul penal nr. x St 21/19k (confirmat de Tribunalul pentru cauze penale Viena - Austria), pentru săvârșirea infracțiunilor abuz de prelucrare a datelor în calitate de coparticipant, în conformitate cu art. 12, cazul al treilea, 148a alin. (1), alin. (2), primul și al doilea caz, StGB din C. pen. austriac și spălare de bani, în conformitate cu art. 165 alin. (1) StGB din C. pen. austriac, cu respectarea regulii specialității predării, prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004 și sub condiția ca autoritatea judiciară emitentă să garanteze că persoana predată, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate, va fi transferată în România.
În baza art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării către autoritățile judiciare din Austria.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus emiterea mandatului de arestare în vederea predării pe numele persoanei solicitate A. la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 104 alin. (9) și (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost menținută măsura controlului judiciar față de persoana solicitată A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30.06.2020 până la data de 29.07.2020 inclusiv.
A fost respinsă cererea persoanei solicitate privind revocarea măsurii preventive a controlului judiciar ca nefondată.
În baza art. 114 raportat la art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, a fost respinsă, ca nefondată, cererea persoanei solicitate, prin apărător, privind amânarea predării către autoritatea judiciară străină solicitantă.
În baza art. 113 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca predarea persoanei solicitate se realizează de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, cu sprijinul unității de poliție în raza căreia se află locul de detenție în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.
În baza art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca soluția să se comunice autorității judiciare emitente a mandatului european de arestare, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea de Apel Constanța a arătată că pe rolul Curții a fost înregistrată sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care au fost înaintate, în temeiul art. 103 și următoarele din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, documentele referitoare la persoana solicitată A. - cetățean român, posesor al C.I. seria x nr. x eliberată de SCLEP Constanța la data de 14.04.2011, fără antecedente penale, în vederea luării măsurii arestării și punerii în executare a mandatului european de arestare emis în vederea exercitării urmăririi penale în Dosarul penal nr. x St 21/19k (confirmat de Tribunalul pentru cauze penale Viena - Austria), pentru săvârșirea infracțiunilor abuz de prelucrare a datelor în calitate de coparticipant, în conformitate cu art. 12, cazul al treilea, 148a alin. (1), alin. (2), primul și al doilea caz, StGB din C. pen. austriac și spălare de bani, în conformitate cu art. 165 alin. (1) StGB din C. pen. austriac.
În motivarea sesizării, s-a arătat că pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța se află înregistrată lucrarea cu nr. x/2020, referitoare la mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Austria împotriva numitului A., pentru săvârșirea infracțiunilor menționate.
S-a arătat că faptele penale descrise sunt incriminate și de legea penală română ca infracțiuni de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani), acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1), (2) și 3 C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani), efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 alin. (2) C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani) și spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 la 10 ani).
În fapt, s-a reținut că în perioada decembrie 2018 - ianuarie 2019, numitul A., acționând împreună cu alți participanți, a deschis conturi bancare pe numele său la instituții bancare austriece, respectiv conturile cu IBAN x și IBAN x, cu intenția de a obține venituri în mod fraudulos, cauzând prejudicii patrimoniale mai multor persoane.
S-a reținut următorul mod de acțiune infracțional:
- sus-numitul, împreună cu alți participanți, au influențat rezultatul unei prelucrări de date asistate de calculator prin crearea de program, prin introducerea, modificarea, ștergerea sau suprimarea datelor, afectând cursul operațiunii de procesare, în sensul schimbării cartelelor SIM a conexiuni mobile on-line ale victimelor și obținând acces la conturile lor on-line;
- participanții la activitatea infracțională au efectuat transferuri de sume de bani din conturile victimelor în conturile deschise de către numitul A. pe numele acestuia.
Acționând în modul precizat anterior, A., împreună cu ceilalți participanți, au cauzat pagube în cuantum de peste 5.000 euro.
De asemenea, prin mai multe acțiuni frauduloase, în aceeași perioadă indicată, numitul A., împreună cu ceilalți participanți, au transferat sume de bani din conturile victimelor în conturile deschise de către sus-numit, astfel: din contul lui ing. B. - suma de 21.180 euro; din contul lui mag. C. - suma de 11.994 euro și din contul lui D. suma de 8.785 euro.
Paguba totală produsă victimelor a fost cuantificată la suma de 41.949 de euro, sumă transferată în conturile numitului A.
Ulterior, numitul A. a ascuns proveniența sumelor de bani obținute din săvârșirea activităților infracționale, ridicate personal de acesta din conturile deschise pe numele său.
La data de 14.02.2020, numitul A. a fost depistat de către lucrătorii de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța - Serviciul de Investigații Criminale și a fost condus la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pentru a fi prezentat procurorului, în baza mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare austriece.
S-a mai precizat că numitul A. nu s-a opus aducerii sale la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Astfel, acesta a fost audiat în prezența apărătorului desemnat din oficiu, E. și a soției sale F., ocazie cu care acesta nu și-a exprimat acordul pentru a fi predat autorităților judiciare austriece. Cu această ocazie, s-a constatat că numitul A. este bolnav psihic, suferind de schizofrenie paranoidă, aflându-se sub tutela mamei sale, care a decedat, în prezent soția făcând demersuri pentru a-l pune sub curatelă.
I s-au adus la cunoștință lui A. faptele și infracțiunile de care este acuzat de către autoritățile judiciare austriece și că pe numele său a fost transmis mandatul european de arestare menționat mai sus, că va fi audiat și va fi prezentat în fața Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, unde se va solicita luarea măsurii arestării preventive, în vederea punerii în executare a acestui mandat european de arestare menționat.
Având în vedere cele de mai sus, s-a solicitat a se dispune arestarea și predarea către autoritățile judiciare austriece a numitului A.
Curtea a reținut că împreună cu sesizarea Parchetului au fost atașate și următoarele documente:
- Adresa nr. x din data de 13.02.2020 transmisă prin e-mail de Biroul Național SIRENE din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de Cooperare polițienească Internațională;
- mandatul european de arestare în limba germană și tradus în limba română;
- procese-verbale de identificare și verificare în bazele de date a numitului A., încheiate de organele de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța - Serviciul de Investigații Criminale, la data de 17.02.2020;
- procesul-verbal prin care i s-a adus la cunoștință numitului A. că autoritățile judiciare austriece au emis pe numele său un mandat european de arestare;
- declarația numitului A.;
- procesul-verbal privind drepturile persoanei private de libertate în procedura de executare a unui mandat european de arestare;
- delegație pentru asistență judiciară obligatorie seria x nr. x din 17.02.2020, pentru apărătorul din oficiu, avocat E.;
- copia cărții de identitate a numitului A.;
- cazierul judiciar al numitului A.;
- documentele medico-legale privind diagnosticul numitului A.
S-a mai arătat că prezentă la termenul de judecată din 02.03.2020, persoana solicitată a fost audiată, prilej cu care nu a formulat obiecții privind identitatea, menținându-se refuzul de a fi predat sa către autoritățile judiciare austriece, cu respectarea principiului specializării.
Persoana solicitată a precizat că a fost internată în mai multe rânduri la Spitalul de Psihiatrie Palazu Mare, județul Constanța, urmând un tratament medicamentos datorită bolii de care suferă. Aceasta a precizat a fost într-o țară străină sub promisiunea de a munci, bănuiește că Austria, întrucât persoanele din anturajul său vorbeau despre orașul Viena, fiind luat de pe stradă din România și transportat cu o mașină în acea țară, împreună cu alte șase persoane. Mai arată că în Austria a fost într-o anumită zi la o bancă, pentru a deschide un cont.
Prin încheierea de ședință din 02.03.2020, Curtea, în baza art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, în referire la art. 202 alin. (4) lit. b) și art. 211 și următoarele din C. proc. pen., a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 30 zile, de la data de 02.03.2020 până la data de 31.03.2020, inclusiv, față de persoana solicitată A.
În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a dispus ca pe durata măsurii controlului judiciar persoana solicitată să respecte următoarele obligații: să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori va fi chemată; să informeze de îndată instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de către organul de poliție sau ori de câte ori va fi chemată.
În baza art. 215 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., Curtea a impus persoanei solicitate obligația de a nu părăsi raza județului Constanța, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.
Curtea a atras atenția persoanei solicitate asupra dispozițiilor art. 215 alin. (3) și (7) C. proc. pen., potrivit cărora, în caz de încălcare, cu rea-credință a obligațiilor care îi revin ori în cazul în care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
În baza art. 215 alin. (4) C. proc. pen., Curtea a desemnat în calitate de organ de supraveghere a persoanei solicitate secția de poliție în a cărei circumscripție teritorială aceasta locuiește și a atras atenția organului de poliție desemnat cu supravegherea asupra dispozițiilor art. 215 alin. (6) C. proc. pen.
Măsurile dispuse au fost comunicate instituțiilor prevăzute de art. 215 alin. (5) C. proc. pen., Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul I.G.P.R. și Ministerului Justiției.
Prin aceeași încheiere de ședință, Curtea a fixat termen de judecată la data de 23 martie 2020, în vederea continuării procedurii de executare a mandatului european de arestare, în scopul prezentării certificatului de deces al curatorului G. și deciziei de numire în calitate de curator a numitei F., cu citarea persoanei solicitate și încunoștințarea apărătorului din oficiu.
S-a mai arătat că la dosarul cauzei au fost depuse, în copie, Adresa nr. x/20.03.2020 emisă de către Direcția Generală de Asistență Socială Constanța - Serviciul Autoritate Tutelară și Dispoziția Primarului Municipiului Constanța nr. 1032/25.02.2020, privind instituirea curatelei speciale pentru persoana solicitată A. și desemnarea în calitate de curator special a numitei F., soția persoanei solicitate, împreună cu copia certificatului de deces al curatorului inițial G., a cărei desemnare în această calitate s-a realizat în baza Dispoziției Primarului Municipiului Constanța nr. 2453/04.08.2006.
Ca urmare a actelor medicale depuse și în urma relațiilor comunicate de Spitalul de Pneumoftiziologie Palazu Mare, din care rezultă că persoana solicitată a fost internată în cadrul acestei unități la data de 13.03.2020 și externată la data de 27.03.2020, fiind diagnosticată cu "Tuberculoză Pulmonară Secundară Cazeoasă Ulcerată Lobi Superiori Bilateral BK Negativ MT0, CT0 în lucru" și "Schizofrenie", Curtea a dispus efectuarea unui raport de expertiză medico-legală, care să stabilească afecțiunile de care suferă persoana solicitată și dacă acestea prezintă un caracter grav, cu indicarea posibilelor consecințe asupra stării de sănătate, în cazul în care s-ar dispune predarea către autoritățile judiciare solicitante.
La dosarul cauzei a fost depus Raportul de expertiză medico-legală nr. x CIA 2020 din 12.06.2020 întocmit de către Serviciul Clinic Județean de Medicină Legală Constanța.
Pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare, față de persoana solicitată s-a dispus menținerea măsurii controlului judiciar, pe o durată a câte 30 de zile, prin încheierile de ședință din 13.04.2020 și 27.05.2020, până la data de 29.06.2020.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a constatat că, sub aspect formal, în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru a se putea dispune predarea persoanei solicitate, prevăzute de art. 97 - 98 din Legea nr. 302/2004, republicată, faptele care dau loc la predare sunt prevăzute ca infracțiuni de legea penală română, fiind pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani, de la 2 la 7 ani și de la 3 la 10 ani, fără ca în cauză să existe motive obligatorii sau facultative de refuz ale executării, potrivit art. 99 din lege. Totodată, s-a reținut că persoana solicitată nu a contestat identitatea, nu a negat prezența sa pe teritoriul statului austriac într-o anumită perioadă de timp apropiată celei actuale, însă nu a fost de acord cu predarea.
Curtea a arătat că motivul obligatoriu de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, nu subzistă în prezenta cauză, întrucât acesta se referă numai la persoana solicitată, care nu răspunde penal pentru faptele pe care se bazează mandatul european de arestare, datorită vârstei sale, în conformitate cu legea română.
De asemenea, prima instanță a reținut că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de amânare a predării prevăzute de art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât nu s-a constatat, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana solicitată suferă de o boală gravă care face imposibilă predarea imediată și nici nu există împrejurări speciale din care să rezulte că predarea imediată ar avea consecințe grave pentru persoana solicitată sau familia sa.
Dimpotrivă, din cuprinsul Raportului de expertiză medico-legală nr. x CIA 2020 din 12.06.2020 întocmit de către Serviciul Clinic Județean de Medicină Legală Constanța reiese că persoana solicitată A. este diagnosticat în prezent cu "Schizofrenie cronică reziduală cu modificări durabile ale personalității", dar și cu "Tuberculoză pulmonară secundară cazeoasă ulcerată", aflată în tratament, însă nici una din aceste boli nu atrag incidența cazurilor prevăzute de dispozițiile art. 58 alin. (2) lit. a) și c) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Curtea a mai arătat că, așa cum se reliefează prin concluziile raportului de expertiză medico-legală, niciuna dintre aceste boli nu pun persoana solicitată în imposibilitatea de a fi predată și nici nu atrag consecințe grave în caz de predare imediată, ele necesitând tratament medicamentos specific și nu sunt de natură să pună persoana solicitată în imposibilitatea de a participa la fazele procesului penal.
Prima instanță a reținut că eventualele apărări pe care persoana solicitată le-a invocat și care decurg inclusiv din lipsa reprezentării în plan subiectiv a consecințelor faptelor comise, cu incidență directă asupra angajării răspunderii sale penale, urmează a fi valorificate în fața autorităților judiciare austriece emitente ale mandatului european de arestare, autoritatea română de executare neputându-se pronunța cu privire la eventuala vinovăție sau nevinovăție a celui inculpat.
În acest sens, Curtea a reamintit că în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 304/2004, republicată, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau facultative de neexecutare și la eventualele obiecții în ceea ce privește identitatea.
Față de considerentele arătate, Curtea de Apel Constanța, în baza art. 109 alin. (1), raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis cererea de executare a mandatului european de arestare întocmit pe numele persoanei solicitate A.
De asemenea, în baza art. 104 alin. (9) și (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, Curtea a menținut măsura controlului judiciar față de persoana solicitată A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30.06.2020 până la data de 29.07.2020 inclusiv, constatându-se că această măsură asigură protecția interesului superior al justiției și împiedicând sustragerea persoanei solicitate de la procedura judiciară aflată în derulare.
Cu ocazia verificărilor anterioare, Curtea a apreciat că, potrivit art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, această măsură se impune a fi menținută pentru a se asigura prezența persoanei solicitate la dispoziția autorității judiciare de executare, în scopul îndeplinirii mandatului european de arestare, avându-se în vedere că persoana solicitată a părăsit teritoriul statului austriac la scurt timp de la săvârșirea presupuselor fapte, iar în lipsa oricărui control ce s-ar exercita asupra sa există riscul ca aceasta să nu mai poată fi ulterior depistată.
În lumina considerentelor arătate, Curtea a respins cererea persoanei solicitate privind revocarea măsurii preventive a controlului judiciar ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație persoana solicitată A. prin curator F.
*
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 25 iunie 2020, fiind fixat termen de judecată la data de 1 iulie 2020 cu citarea contestatorului și a curatorului precum și cu asigurarea apărării obligatorii.
În cadrul motivelor de contestație depuse la dosar de curatorul persoanei solicitate s-a precizat că starea de sănătate a acesteia nu permite predarea sa autorităților judiciare străine. În acest sens s-a arătat că numitul A. se afla sub tratament din luna iunie 1994 fiind diagnosticat cu tulburări de comportament, psihoză paranoidă, tulburare a personalității, personalitate de tip instabil-impulsiv, schizofrenie, iar din anul 2016 este încadrat în gradul de handicap 6, cod boală F20.0.
În cuprinsul motivelor de contestație s-a mai arătat că persoana solicitată este dependentă de curator, neputând să se îngrijească singură.
În susținerea motivelor de contestație au fost atașate, în copie, înscrisuri medicale.
Examinând contestația declarată de persoana solicitată A. prin curator F., Înalta Curte constată că aceasta este fondată și urmează să o admită pentru următoarele considerente.
Mandatul european de arestare reprezintă o decizie judiciară emisă de un stat membru în vederea arestării și a predării de către un alt stat membru a unei persoane căutate, pentru efectuarea urmăririi penale sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 republicată prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, eventual, a hotărârii de condamnare în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acestuia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004 republicată, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.
Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, emițând de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma reglementate de art. 87 din același act normativ și întrunește condițiile speciale prevăzute de art. 98 din aceeași lege și dacă, în cauză, este incident vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004 ori dispozițiile art. 117 din actul normativ menționat, ce reglementează regula specialității.
Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziții legale Înalta Curte constată că în cauză predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Austria nu poate avea loc având în vedere starea sa de sănătate.
Astfel cum rezultă din înscrisurile medicale aflate la dosar, respectiv raportul de expertiză medico-legală întocmit în data de 12 iunie 2020 de Serviciul Clinic Județean de Medicină Legală Constanța persoana solicitată A. prezintă următoarele afecțiuni: schizofrenie cronică reziduală cu modificări durabile ale personalității, tuberculoză pulmonară secundară cazeoasă ulcerată în tratament, afecțiuni ce necesită tratament medicamentos specific.
De asemenea, din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de către contestator se observă că acesta se află sub curatelă în vederea îngrijirii și reprezentării, precum și pentru administrarea bunurilor materiale și a veniturilor bănești (Dispoziția nr. 1032/25.02.2020 a Primăriei Municipiului Constanța, dosar Curte), având o deficiență funcțională accentuată, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x din 02 februarie 2016, care are valabilitate permanentă.
Prin urmare, Înalta Curte constată că actele din dosar atestă că persoana solicitată A. nu se poate reprezenta și îngriji singură, ci doar prin curator, astfel că predarea sa imediată statului în statul solicitant ar atrage consecințe grave și ar echivala cu supunerea acesteia la tratamente inumane, din perspectiva stării de sănătate, contrare dispozițiilor art. 3 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că tratamentul unei persoane ce suferă de boli mintale poate fi contrar art. 3, chiar dacă nu se pot defini cu precizie efectele sale nefaste (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, secția III, hotărârea Keenan versus Marea Britanie, 3 aprilie 2001, 27229/95). De asemenea, în cauza Tekin Yildiz c. Turcia (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, secția II, hotărârea 22913/04, 10 noiembrie 2005) s-a reținut că deși Convenția nu implică nicio obligație generală de a elibera un deținut pe motive de sănătate, starea clinică a acestuia poate constitui un element care să conducă la considerarea detenției sale ca fiind contrare art. 3.
Art. 3 din Convenție impune statului să se asigure că orice prizonier este deținut în condiții compatibile cu respectarea demnității umane, că modalitățile de executare nu-l supun la o suferință sau la o încercare de o intensitate care să depășească nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și că, având în vedere cerințele practice ale detenției, sănătatea și confortul prizonierului sunt asigurate într-un mod adecvat (cauza Kudla împotriva Poloniei).
Condițiile de detenție sau de deținere pot constituit un tratament degradant ori inuman, așadar o încălcare a art. 3 din Convenție, dacă au depășit pragul de gravitate inerent executării măsurii. Privarea de libertate impune, în unele cazuri, o protecție sporită a persoanelor vulnerabile. Statul, prin autoritățile sale, este obligat să se asigure că persoanele private de libertate sunt deținute în condiții ce respectă demnitatea umană, că nu sunt supuse unor suferințe sau greutăți de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și că nu li se compromite sănătatea (Cauza Florea c. României, hotărâre din 14 septembrie 2010).
Totodată, Înalta Curte reține că în Preambulul Deciziei-Cadru 2202/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare se arată că nimeni nu ar trebui să fie îndepărtat, expulzat sau extrădat către un stat în care există un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse ori tratamente inumane și degradante.
Având în vedere aspectele învederate, Înalta Curte constată că starea de sănătate a persoanei solicitate atrage imposibilitate de a fi predată autorităților judiciare din Austria.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., coroborat cu art. 3 Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Înalta Curte va admite contestația declarată de persoana solicitată A. prin curator F. împotriva Sentinței penale nr. 67/P din data de 17 iunie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori. Va desființa sentința penală atacată și, în rejudecare, va respinge Sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. x/2020 din 17.02.2020, privind punerea în executare a mandatului european de arestare în vederea exercitării urmăririi penale în Dosarul penal nr. x St21/19k (confirmat de Tribunalul pentru cauze penale din Austria) privind persoana solicitată A.
Față de soluția dispusă cu privire la executarea mandatului european de arestare, Înalta Curte, în baza art. 242 din C. proc. pen., va revoca măsura preventivă a controlului judiciar dispusă cu privire la persoana solicitată A. prin încheierea din data de 02 martie 2020, precum și măsura arestării preventive dispuse prin sentința penală contestată.
Despre dispozițiile referitoare la măsurile preventive vor fi încunoștințate autoritățile prevăzute de art. 215 alin. (5) din C. proc. pen.
În temeiul art. 275 alin. (3) și alin. (6) cheltuielile judiciare, precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația declarată de persoana solicitată A. prin curator F. împotriva Sentinței penale nr. 67/P din data de 17 iunie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori.
Desființează sentința penală atacată și, în rejudecare,
Respinge Sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. x/2020 din 17.02.2020, privind punerea în executare a mandatului european de arestare în vederea exercitării urmăririi penale în Dosarul penal nr. x St21/19k (confirmat de Tribunalul pentru cauze penale din Austria) privind persoana solicitată A.
Revocă măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de persoana solicitată A. prin încheierea din data de 02 martie 2020, precum și măsura arestării preventive dispuse prin sentința penală contestată.
Despre dispozițiile referitoare la măsurile preventive vor fi încunoștințate autoritățile prevăzute de art. 215 alin. (5) din C. proc. pen.
Cheltuielile judiciare, precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 1.012 RON pentru contestatorul persoană solicitată, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01 iulie 2020.