ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1522/2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1522/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

După deliberare,

asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 9 aprilie

2015 la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, revizuienții

Orașul Comănești - Unitatea administrativ teritorială și Primarul orașului

Comănești au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 5, art. 324

alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., revizuirea deciziei nr. 4700 din 8 aprilie 2009

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală.

În motivare s-a

arătat că înscrisurile noi, pe care se sprijină cererea de revizuire, sunt de

natură a modifica situația de fapt reținută de instanță prin hotărârea a cărei

revizuire se solicită, în sensul că M.G., autoarea contestatorului E.V.S.,

având ca moștenitor pe P.G.S., nu a avut niciun drept de moștenire asupra

averii imobiliare obiect al notificărilor formulate în temeiul Legii nr.

10/2001.

S-a mai susținut că

întreaga avere imobiliară a lui D.G. a fost transmisă în timpul vieții în anul

1902 prin împărțeală de ascendent către fiul N.G., M.G. (Ș./M.) primind prin

această împărțeală doar avere mobiliară. Ulterior, prin decesul lui N.G.

bunurile imobile au trecut în patrimoniul soției supraviețuitoare și a

copiilor. Așadar, la data preluării abuzive de către stat a imobilelor, acestea

aparțineau moștenitorilor lui N.G.

Revizuienții au mai

arătat că au luat cunoștință de înscrisurile noi cu prilejul transmiterii

acestora de către Direcția Silvică Bacău, cu adresa din 9 martie 2015 și ele

îndeplinesc condițiile impuse de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Cu referire la

caracterul de noutate al înscrisurilor, s-a susținut că actele pe care le

invocă revizuienții nu au fost folosite pe parcursul judecății acestei spețe.

Înscrisurile au existat la data la care a fost pronunțată decizia a cărei

revizuire se solicită, atâta timp cât ele datează din anul 1946 și chiar din

ani mai îndepărtați.

Cât privește faptul

că înscrisurile nu au putut fi prezentate dintr-o împrejurare mai presus de

voința părții, revizuienții au susținut că pe baza actelor de la dosar instanța

a stabilit greșit situația de fapt, iar înscrisurile noi vin să contureze o

nouă situație de fapt, conformă cu realitatea.

Neprezentarea

înscrisurilor s-a datorat unor motive obiective, faptului că modul în care a

decurs judecata a fost imprevizibil, cât și împrejurării că, în paralel, între

aceleași părți s-a desfășurat un alt litigiu. Așadar, au precizat revizuienții,

a existat un concurs de factori care i-a împiedicat să depună actele.

Revizuienții au mai susținut că nu au putut prevedea necesitatea probării

împrejurării referitoare la dreptul de proprietate al lui N.D.G., modalitatea

împărțelii averii sale și faptul că la momentul deposedării terenurile erau în

proprietatea copiilor acestuia.

În fine, s-a mai

arătat că înscrisurile depuse sunt determinante, având forță probantă prin ele

însele, nesusceptibile de completări sau conformări prin alte mijloace de

probă, de natură a evidenția o altă situație de fapt.

În susținere au fost

depuse următoarele înscrisuri: adresa din 9 martie 2015, înregistrată la 11

martie 2015, emisă de Direcția Silvică Bacău, decizia civilă nr. 4700 din 8

aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă

și de proprietate intelectuală, sentința civilă nr. 3041 din 8 octombrie 2007 a

Judecătoriei Onești, sentința civilă nr. 3167 din 22 decembrie 2011 pronunțată

de Judecătoria Sf. Gheorghe, act de realizare din 5 aprilie 1890, declarațiune

din 19 februarie 1890 a lui A.Ș., înscrisă la Tribunalul Ilfov sub nr. 1186 din

21 februarie 1890, care întărește actul de împărțeală din 1872 încheiat între

succesorii lui N.G., declarațiune din 19 februarie a lui D.G., înscrisă la

Tribunalul Ilfov sub nr. 1289 din 24 februarie 1890, care întărește efectele

actului de împărțeală din 1872 încheiat între succesorii lui N.G., actul de

vânzare-cumpărare între G.N.G., în calitate de vânzător și N.D.G., în calitate

de cumpărător, încheiat la 1 octombrie 1904 având ca obiect al vânzării și

porțiuni din moșia C., proces verbal din 4 iunie 1919 al Comisiunii de ocol de

expropriere Moinești prin care se expropriază pentru izlaz suprafața de 180 ha

din moșiile C. și V., proprietatea lui N.D.G., atestând calitatea de proprietar

a lui N.G. (fiul lui D.G.) asupra moșiei C., proces-verbal din 30 septembrie

1922 al Comisiunii de ocol de expropriere referitor la exproprierea unei

suprafețe de 120 ha din pădurea C. - V., proprietatea moștenitorilor

defunctului N.D.G. pentru completarea islazului comunal atestă calitatea de

proprietari ai succesorilor lui N.D.G. asupra moșiei C., calitate existentă în

timpul vieții lui D.G., proces verbal din 30 septembrie 1922 al Comisiunii de

ocol de expropriere Moinești, prin care se expropriază pentru pășune comunală

suprafața de 12 ha din moșia C. - V., proprietatea moștenitorilor N.D.G.,

regulament de exploatare al pădurii C. din județul Bacău, datat noiembrie 1923,

proprietatea fiilor minori ai lui N.D.G. și anume D., E., I. și Ne.G., având ca

tutore pe mama lor I., care este recunoscută ca reprezentanta legală prin

Tribunalul Ilfov, proces-verbal din 30 septembrie 1922 al Comisiunii de ocol de

expropriere Moinești prin care se expropriază pentru izlaz suprafața de 37 ha

din moșia C. - V., proprietatea moștenitorilor N.D.G., referatul nr. 69/1926 al

Consilieratului agricol din care rezultă că s-a expropriat suprafața de 12 ha

din moșia C., proprietatea succesiunii N.D.G., proces-verbal din 30 septembrie

1922 al Comisiunii de ocol de expropriere Moinești prin care se expropriază

pentru pășune comunală suprafața de 12 ha din moșia C. - V., proprietatea

moștenitorilor N.D.G., copie după referatul din 12 noiembrie 1922 întocmit de

Serviciul Silvic din cadrul Administrației Bunurilor succesiunii N.D.G.

referitor la situația terenurilor cerute a se da ca izlaz comunal din pădurile

C., A.-Ci. și P. - Ag., proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G.,

contractul de vânzare-cumpărare pădure pentru tăiere, autentificat din 26 mai

1924 încheiat de I.N.D.G., ca tutore și uzufructuară legală a minorilor,

moștenitorii defunctului P.N.D.G. în ceea ce privește pădurea C.-V.,

regulamentul de exploatare a pădurii V. din județul Bacău, datat 1924, proprietatea

succesiunii N.D.G., motive de revizuire-recurs împotriva deciziei din 4 mai

1925 de expropriere din moșia C.-V. proprietatea moștenitorilor N.D.G., referat

nr. 53/1925 privind stabilirea prețului pentru terenul expropriat din moșia C.-V.,

proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G., referatul nr. 54 din 1 august

1929 prin care a fost stabilit prețul terenului expropriat, în suprafață de 382

ha, moșia C.-V., proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G., adresa din 14

martie 1929 privind aprobarea prețului terenului expropriat din moșia C.-V.,

proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G., hotărârea nr. 50 din 28

februarie 1928 a Comitetului Agrar referitoare la exproprierile făcute în

moșiile C.-V., A.-Ci. și P.-Ag., adresa nr. 6788/1929 a Ministerului

Agriculturii și Domeniilor prin care se solicită Creditului funciar Rural

relații referitoare la sarcinile moșiei C.-V., proprietatea moștenitorilor

defunctului N.D.G., adresa din 26 iulie 1929 a Direcțiunii creditului ipotecar

către Casa Pădurilor solicitând să i se comunice dacă aceasta are în

administrare cele 647 ha pădure expropriate din moșia C.-V., adresa din 26

iulie 1929 a Direcțiunii creditului ipotecar către Secretariatul general al

Comitetului Agrar solicitând să i se comunice dacă pentru cele 647 ha pădure

supuse exproprierii au primit aviz de la Casa Pădurilor, adresa din 29 iulie

1929 a Creditului Funciar Rural din care reiese că moșia C. era proprietatea

moștenitorilor defunctului N.D.G., adresa din 3 august 1929 a Direcțiunii

creditului ipotecar prin care a fost fixat prețul exproprierii celor 556 ha din

moșia C., adresa din 3 august 1929 a Casei centrale a împroprietăririi privind

suma cuvenită exproprierii suprafeței de 556 ha din moșia C. a moștenitorilor

defunctului N.D.G., adresa din 13 septembrie 1929 a Casei centrale a

împroprietăririi privind suma cuvenită exproprierii suprafeței de 296 ha din

moșia C.-V. a moștenitorilor defunctului N.D.G., adresa din 14 ianuarie 1930 a

Creditului Funciar Rural către Tribunalul Bacău - prin care se aduce la cunoștință

că s-a expropriat moșia C., proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G. și

care este ipotecată societății pentru suma de 300000 RON, citație din 9

ianuarie 1930 a Tribunalului Bacău, secția I, pentru eliberarea prețului moșiei

C. - V. proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G., citație din 9 ianuarie

1930 a Tribunalului Bacău, secția I, pentru eliberarea prețului de expropriere

a moșiei C., proprietatea minorului defunct N.D.G., a I.N.D.G., ordonanța nr.

9489 din 5 iulie 1930 prin care se stabilește eliberarea rentei silvică

moștenitorilor defunctului N.D.G., pentru exproprierea suprafeței de 556 ha din

moșia C., adresa din 12 august 1932 a Direcției Cadastrului prin care se

solicită dosarul exproprierii moșiei C., proprietatea succesiunii N.D.G., actul

de expropriere a unei părți din moșia C. - V. din 5 iulie 1932, proprietatea moștenitorilor

defunctului N.D.G., procesul-verbal din 15 iulie 1932 al Direcției cadastrului

întocmit cu ocazia stabilirii limitelor terenului supus exproprierii din moșia

C. - V., proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G., adresa din 22

noiembrie 1934 a Serviciului agricol al județului Bacău prin care se solicită

înaintarea referatelor de plată însoțite de tablourile de debit corespunzătoare

exproprierilor efectuate din moșiile C., Ci., B., Ag., P., proprietatea

moștenitorilor defunctului N.D.G., copie de pe raportul Avocaturii Statului nr.

632/1935 către ministrul agriculturii și domeniilor, referitoare la respingerea

contestației locuitorilor față de lucrările de măsurătoare ale moșiei C.,

proprietatea moștenitorilor defunctului N.D.G., avizul din 19 noiembrie 1935 al

Consiliului Tehnic al Pădurilor referitor la vânzarea suprafeței de 67 ha din

pădurea V., proprietatea succesiunii N.D.G.C., copie după dispozitivul

sentinței nr. 15 din 14 octombrie 1935 a Tribunalului Bacău prin care a fost

respinsă contestația făcută locuitorilor din comunele L., C., A. în contra

planurilor și lucrărilor de măsurare și delimitare a moșiei C. - V., proprietatea

moștenitorilor defunctului N.D.G., procesul-verbal din ianuarie 1936 al

Comitetului local pentru reforma agrară din comuna Moinești prin care se pune

în discuție exproprierea moșiei V. proprietatea succesiunii N.D.G., memoriul

locuitorilor din satele V. și H., com. Moinești referitor la exproprierea

moșiei V., proprietatea moștenitorilor succesiunii N.D.G., copie după M. Of.

nr. 72/26.03.1936 unde apare publicat Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 574

din 20 martie 1936 prin care se aprobă vânzarea unor suprafețe din pădurile C.-

Ș., Ci., Ag., proprietatea succesiunii N.D.G., adresa din 17 mai 1937 a

Direcțiunii Aplicării Reformei Agrare către directorul Serviciului Agricol

Bacău, referitoare la exproprierea moșiei C., proprietatea moștenitorilor

defunctului N.D.G., studiu de transformare în pășune împădurită a suprafeței de

67,14 ha din pădurea V., vândută, de la succesiunea N.D.G.C. (an 1937), adresa

din 28 ianuarie 1937 a Direcției Cadastrului prin care se comunică dispozitivul

sentinței nr. 15 din 14 octombrie 1935 și a deciziei din 20 mai 1936, din care

rezultă că moșia C.V. era proprietatea succesiunii N.D.G., contract de arendare

încheiat în anul 1944 între Administrația Bunurilor succesiunii N.D.G.C. și

primarul comunei urbane Moinești referitor la arendarea unei suprafețe din

pădurea V., proprietatea succesiunii N.D.G., notificare către Prefectura

județului Bacău nr. 1048 din 20 aprilie 1945 formulată de procurorul P.P. în

numele doamnei I. (Io.) N.G.C., D.N.G.C., E.N.G.C. și N.N.G.C., proprietarii

domeniilor păduroase C.-V., Ci., B., Ag., P. din județul Bacău, relațiunile și

propunerile inspectorului silvic G.C. formulate în data de 17 mai 1919

privitoare la exproprierea pentru islazuri din pădurile C. - V., proprietatea

domnului N.D.G., procesul verbal din 27 decembrie 1945 al Comitetului local

pentru reforma agrară din comuna Moinești prin care s-a expropriat întreaga

moșie V., în suprafață totală de 480 ha, proprietatea moștenitorilor

defunctului N.D.G. și adresa memoriu datată 16 aprilie 1946 formulată de P.P.

către președintele comisiei județene de îndrumători pentru reforma agrară

referitoare la exproprierea pădurii C. - V., proprietatea succesorilor N.D.G.

Prin decizia nr. 4700

din 8 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală, a fost admis recursul declarat de pârâta Primăria

orașului Comănești împotriva deciziei nr. 59 din 26 martie 2008 a Curții de

Apel Bacău, secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări

sociale, a fost casată decizia recurată și sentința nr. 931 A din 23 mai 2007 a

Tribunalului Bacău, secția civilă, și a fost trimisă cauza spre rejudecare la

același tribunal.

Examinând cererea de

revizuire în raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a

cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta

Curte constată următoarele:

Revizuirea reprezintă

acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea

desființării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi

greșită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunțarea

acesteia.

Cum retractarea unei

hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității

raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în

cazuri strict determinate.

Pe de altă parte

însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea

acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie

viciată chiar în substanța sa.

Obiectul revizuirii

este determinat chiar prin dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text

legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea „unei hotărâri rămasă

definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri

dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul”.

Din textul citat

rezultă că pentru hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe de recurs,

legiuitorul a impus o condiție specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma

obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei.

O instanță de recurs

evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit față de

modalitatea în care au făcut-o instanțele anterioare, pronunță o soluție

proprie și diferită de cele anterior date în aceeași cauză.

În categoria

hotărârilor care evocă fondul intră toate hotărârile prin care se rejudecă

fondul după casare. Per a contrario, nu au acest caracter și nu pot fi atacate

pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile prin care s-a respins

recursul, prin care s-a dispus casarea cu trimitere sau prin care recursul s-a

constatat nul.

Analizând actele și

lucrările dosarului, se constată că, în speță, prin decizia ce se tinde a fi

revizuită a fost admis recursul declarat de pârâta Primăria orașului Comănești

împotriva deciziei nr. 59 din 26 martie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția

civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost

casată decizia recurată și sentința nr. 931 A din 23 mai 2007 a Tribunalului

Bacău, secția civilă, și a fost trimisă cauza spre rejudecare la același

tribunal.

În cauză, cererea de

revizuire a fost formulată împotriva unei decizii date în recurs, decizie prin

care recursul a fost admis, iar hotărârile pronunțate anterior casate cu

trimitere spre rejudecare, fără a se putea reține faptul că instanța de recurs

a pronunțat ea însăși o hotărâre asupra fondului pricinii.

Așa fiind, se reține

că nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de

revizuire, condiție impusă de dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., și

anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situație în raport de

care analizarea altor condiții specifice reglementate de cazul de revizuire

invocat de revizuienți devine inutilă.

Pentru aceste

considerente, cererea de revizuire formulată de revizuienții Orașul Comănești -

Unitatea administrativ teritorială și Primarul orașului Comănești va fi

respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienții Orașul Comănești -

Unitatea administrativ teritorială și Primarul orașului Comănești împotriva

deciziei nr. 4700 din 8 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 5 iunie 2015.