ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2721/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă pe rolul judecătoriei Constanța reclamanta SC R.E.C. SRL prin lichidator C.I. IPURL a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta A.L. SRL la restituirea firmei luminoase M. cu lungimea de 16,87 m și lățimea de 0,50 m, în componența căreia intră și panoul luminos „materiale de construcții” integrală și în stare de funcționare, iar în măsura în care bunul nu mai poate fi restituit în natură să fie obligată pârâta la plata sumei de 7492,34 lei reprezentând contravaloarea firmei luminoase și cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 11324 din 6 decembrie 2006, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.

Tribunalul Constanța a invocat din oficiu excepția de inadmisibilitate a acțiunii și prin sentința civilă nr. 2236/ COM din 19 aprilie 2007 a respins acțiunea reclamantei ca inadmisibilă. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în cauză fapta ilicită imputată pârâtei A.L. SRL se concretizează într-o încălcare a contractului de prestări servicii nr. 31/2003, conținutul contractului urmând a fi înțeles în sens larg, nu numai cu luarea în considerare a clauzelor expres prevăzute, dar și a urmărilor pe care achitarea, obiceiul sau legea le dau obligațiilor, după natura lor. Reclamanta SC R.E.C. SRL pentru recuperarea prejudiciului izvorât din neexecutarea unui contract nu avea deschisă calea acțiunii civile delictuale, ci doar pe aceea a acțiunii în răspundere contractuală.

Împotriva sentinței civile nr. 2236/ COM din 19 aprilie 2007 a Tribunalului Constanța a declarat apel reclamanta SC R.E.C. SRL prin lichidator C.I. IPURL Constanța criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Curtea de apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 248/ COM din 21 noiembrie 2007, a respins apelul, ca nefondat, constatând că în mod corect tribunalul a reținut că nu este admisibilă antrenarea răspunderii civile delictuale în condițiile în care fapta imputată pârâtei, nepredarea firmei luminoase își are izvorul în contract, ambele părți susținând că nu s-au executat prestațiile conform clauzelor contractuale care reprezintă legea părților.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC R.E.C. SRL prin lichidator C.I. IPURL Constanța, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. În argumentarea recursului său reclamanta a susținut că prin prisma dispozițiilor art. 970 alin. (2) C. civ., instanța de fond a dat o interpretare mult prea largă efectelor contractului nr. 31/2003 extinzând în mod nejustificat sfera efectelor acestuia. Pe cale de consecință, în mod eronat instanța a ajuns la concluzia că în speță ar fi vorba de răspundere civilă contractuală și nu de răspundere civilă delictuală. În opinia reclamantei faptele pârâtei exced sferei contractuale și întră sub incidența răspunderii civile delictuale, solicitând în esență admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

La termenul de astăzi Înalta Curte, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare excepția necompetenței materiale a tribunalului și a Curții de apel în soluționarea cauzei, excepție ce urmează a fi analizată cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ. Potrivit art. 4 C. com., în afara faptelor de comerț, enumerate în art. 3 C. com., se socotesc ca fapte de comerț celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însăși actul respectiv. În speță, litigiul de față este de natură comercială care derivă din obiectul cererii dedusă judecății. De asemenea, se va reține și caracterul evaluabil în bani întrucât s-a solicitat de reclamantă plata sumei de 7.492,34 lei.

Cum această acțiune pune în discuție o valoare mai mică de 100.000 lei ce decurge din raporturi juridice de natură comercială ce implică acte și fapte de natură comercială astfel cum sunt definite de art. 4 C. com., iar titularii dreptului pretins au înțeles să se comporte ca subiecte de drept comercial, Înalta Curte stabilește că acțiunea de față are caracterul unei acțiuni comerciale evaluabilă în bani iar competentă să soluționeze litigiul în primă instanță, este Judecătoria. În sprijinul considerentelor de mai sus sunt dispozițiile art. 2 lit. a) C. proc. civ., care stabilesc că tribunalul judecă în primă instanță numai procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei precum și procesele în materie comercial al căror obiect nu este evaluabil în bani.

Aceste dispoziții vor fi raportate la art. 282 1 C. proc. civ., care se referă la judecata în materie comercială a litigiilor de până la un miliard lei cât și la art. 1 pct. 1 C. proc. civ., care stabilește competența judecătoriei. În acest context în mod greșit a fost soluționat litigiul în primă instanță de tribunal, astfel că ținând seama de suma solicitată prin acțiune, dosarul va fi trimis Judecătoriei Constanța, spre competentă soluționare. În consecință, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale cu consecința admiterii recursului în conformitate cu dispozițiile art. 312 C. proc. civ., coroborat cu art. 304 pct. 3 C. proc. civ. și art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și va casa atât decizia din apel cât și sentința de fond, cauza urmând a fi trimisă spre competentă soluționare judecătoriei.

În atare situație, motivele invocate de recurentă care vizează fondul nu mai pot fi analizate ele urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția necompetenței materiale. Admite recursul declarat de reclamanta SC R.E.C. SRL prin lichidator C.I. IPURL Constanța, împotriva deciziei civile nr. 248/ COM din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Casează decizia recurată și sentința civilă nr. 2236/ COM din 19 aprilie 2007 a Tribunalului Constanța, secția comercială și trimite cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Constanța. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2008.