ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4438/2014

Asupra cererii de revizuire de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată sub nr. 121/121/2010 pe rolul Tribunalului Galați, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.V. a solicitat, în contradictoriu cu Poliția Comunitară - Municipiul Galați, anularea Deciziei nr. D1 din 14 ianuarie 2009 emisă de pârâtă. Prin întâmpinare, pârâta a invocat faptul că acțiunea este prematur introdusă având în vedere dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Prin Sentința civilă nr. 1.014 din 10 martie 2010 a Tribunalului Galați a fost admisă cererea și s-a dispus anularea Deciziei nr. D1 din 14 ianuarie 2009, emisă de pârâtă.

În speță, reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor Deciziei nr. D2 din 10 decembrie 2009. Împotriva acestei sentințe civile, precum și a Încheierii de ședință din 17 februarie 2010 a declarat recurs pârâta. Intimatul - reclamant a formulat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2) și art. 19 alin. (3) din Legea nr. 329/2009, excepție ce a fost soluționată prin Decizia nr. 460/2011 a Curții Constituționale. Prin Decizia nr. 2537 din 28 iunie 2011, Curtea a admis recursul declarat de pârâta Poliția Comunitară Galați, împotriva Încheierii de ședință pronunțată la data de 17 februarie 2010 de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 121/121/2010, a modificat Sentința civilă nr. 1.014 din 10 martie 2010 a Tribunalului Galați și în rejudecare, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul M.V.

S-a constatat că prima instanță a aplicat greșit dispozițiilor legale în materie, pronunțând o sentință nelegală a cărei reformare se impune. Astfel, prin Decizia nr. 460 din 2011 a Curții Constituționale s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2) și art. 19 alin. (3) din Legea nr. 329/2009, apreciindu-se că în situația de criză economică în care se regăsește statul, nivelul pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie respectă condițiile de obiectivitate și rezonabilitate impuse de principiul nediscriminării.

S-a reținut că în mod greșit, s-a apreciat de către instanța de fond că Decizia nr. D2 din 10 decembrie 2009 nu îndeplinește condițiile de valabilitate a actelor administrative și anume acordul prealabil dat de reclamant privitor la încetarea raportului de serviciu esențial în aprecierea legalității operațiunilor administrative, cât timp dispozițiile art. 17 alin. (2) și art. 19 alin. (3) din Legea nr. 329/2009 sunt constituționale, și nu implică în mod expres acordul prealabil dat de reclamant privitor la încetarea raportului de serviciu. În speță, s-a apreciat că prin Legea nr. 329/2009 a avut loc reorganizarea activității recurentei, iar Decizia nr. D2 din 10 decembrie 2009 îndeplinește toate condițiile de valabilitate a actului administrativ.

Prin Decizia nr. 6331 din 5 decembrie 2012, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de către reclamantul M.V. împotriva Sentinței nr. 629 din 19 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați pe care a modificat-o în parte și, în rejudecare, a admis în parte contestația formulată de M.V. în contradictoriu cu intimat Politia Comunitară Galați, a înlocuit sancțiunea "încetării raportului de serviciu" aplicată reclamantului prin Decizia de sancționare nr. D3 din 18 august 2010 cu sancțiunea "diminuării drepturilor salariat cu 5% pe o perioadă de 3 luni", a dispus reintegrarea reclamantului M.V.

în funcția publică deținută anterior emiterii deciziei de sancționare, a obligat pe pârâtă să plătească reclamantului drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de la data de 26 august 2010 și până la reintegrarea efectivă în funcție, cu luarea în considerare a sancțiunii aplicate prin prezenta decizie, a menținut celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii. Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 13518/121/2010, reclamantul M.V. a invocat excepția de nelegalitate a Deciziei de sancționare nr. D3 din 18 august 2010 emisă de Poliția Comunitară Galați, solicitând totodată anularea deciziei menționate, reintegrarea în funcția deținută anteriori, obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești de la data de 1 iulie 2010 până la momentul punerii efective în executare a hotărâri judecătorești.

La termenul din 14 decembrie 2011, reclamantul a arătat că înțelege să renunțe la judecata excepției de nelegalitate, insistând doar în judecarea celorlalte capete de cerere, instanța urmând a lua act conform art. 246 C. proc. civ. de această manifestare de voință. Prin Sentința nr. 629 din 19 decembrie 2011 a Tribunalului Galați, conform art. 246 C. proc. civ. s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata excepției de nelegalitate a Deciziei de sancționare nr. D3 din 18 august 2010 emisă de Poliția Comunitară Galați, și a fost respinsă acțiunea privind pe reclamant M.V. și pe pârâta Poliția Comunitară Galați, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999), ca nefondată.

S-a reținut că în mod corect a constatat prima instanță că Decizia nr. D3 din 18 august 2010 a fost emisă de o persoană care are competența legală de a emite un astfel de act. S-a reținut că potrivit art. 78 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 republicată, sancțiunea disciplinară a destituirii din funcția publică poate fi aplicată în mod limitativ, de persoana care are competența legală de numire în funcția publică. A mai reținut instanța că din actele dosarului rezultă că reclamantul a fost numit în funcția publică de agent comunitar de către Directorul Poliției Comunitare Galați prin Decizia nr. D1 din 14 ianuarie 2009, în condițiile în care reclamantul a fost numit în funcție de Directorul Politiei Comunitare Galați rezultă că în mod corect sancțiunea disciplinară a fost aplicată tot de Directorul Poliției Comunitare Galați.

Pe de altă parte, s-a reținut că potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 371/2004, și H.C.L. nr. 82/2005, poliția comunitară a fost organizată ca serviciu public de interes local cu personalitate juridică și nicidecum ca structură în cadrul aparatului de specialitate al primarului. Astfel, s-a reținut că Directorul Poliției Comunitare Galați are atribuții de numire și eliberare din funcție al personalului din subordine, așa cum prevede art. 31 alin. (2) din Legea poliției locale nr. 155/2010. Cu privire la celelalte aspecte invocate în motivele de recurs, s-a constatat că membrii comisiei de disciplină sunt funcționari publici cu studii superioare, fiind respectate dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. f) din H.G.

nr. 1344/2007. De asemenea, s-a reținut că raportul cu propunerea de sancționare a reclamantului cuprinde suficiente elemente din care să rezulte temeiul măsurii propuse, fiind așadar corespunzător motivat. Totodată, instanța a apreciat că decizia de sancționare este argumentată, iar faptul că prin aceasta s-a dispus "încetarea raporturilor de serviciu" și nu "destituirea din funcția publică" nu este de natură a atrage nulitatea deciziei, cât timp temeiul de drept e clar și nu lasă loc de îndoială, așa cum corect a reținut și prima instanță. Și nu în ultimul rând, instanța a reținut că cererea de concediu fără plată formulată de reclamant pentru probleme de sănătate și înregistrată la instituția pârâtă în 1 iulie 2010 nu a fost aprobată, contrar susținerii recurentului, ci doar s-a specificat că, pentru probleme de sănătate se acordă concediu medical, aducându-i-se astfel la cunoștință condițiile legale în care poate beneficia de acest tip de concediu.

În opinia instanței, singurul motiv de recurs ce atrage admiterea acestei căi de atac este cel referitor la aplicarea graduală a sancțiunii disciplinare, în raport de criteriile impuse de art. 77 alin. (4) din Legea nr. 188/1999. Instanța a reținut că din probatoriul administrat în cauză rezultă că abaterea disciplinară a fost comisă în contextul unei neînțelegeri depline a rezoluției aplicate pe cererea de concediu, activitatea instituției nu a fost perturbată în mod semnificativ, fiind posibilă modificarea planificărilor pentru executarea serviciului, reclamantul a avut în general o bună conduită și nu are alte sancțiuni disciplinare, astfel încât aplicarea celei mai aspre sancțiuni este disproporționată în raport de gravitatea abaterii, consecințele acesteia și conduita generală a reclamantului.

Pe de altă parte, s-a reținut că reclamantul exercită o funcție ce presupune prerogative de putere publică, aspect ce presupune respectarea obligațiilor de serviciu și o conduită corespunzătoare în raporturile de serviciu. În aceste condiții, instanța a apreciat că sancțiunea "diminuării drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 3 luni" corespunde în mai mare măsură criteriilor prevăzute de art. 77 din Legea nr. 188/ 1999. 2. Calea de atac exercitată Poliția Locală Galați a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 6331 din 5 decembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Prin Decizia nr. 2537 din 28 iunie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 121/121/2010, Curtea de Apel Galați a admis recursul declarat de Poliția Comunitară Galați (în prezent Poliția Locală Galați), a dispus modificarea Sentinței nr. 1.014 din 10 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Galați, în sensul respingerii ca nefondată a cererii de anulare a Deciziei nr. D2 din 10 decembrie 2009, prin care s-a constatat încetarea de drept a raportului de serviciu al reclamantului, pentru refuzul acestuia de a opta între pensie și salariu conform prevederilor art. 17, 18, 19 și 20 din Legea nr. 329/2009.

Prin aceeași decizie s-a constatat nelegalitatea Încheierii din data de 17 februarie 2012 prin care s-a dispus suspendarea executării Deciziei nr. D2 din 10 decembrie 2009. În baza Încheierii prin care s-a dispus suspendarea executării Deciziei nr. D2 din 10 decembrie 2009, reclamantul a reluat activitatea la data de 8 aprilie 2010, însă, începând cu 1 iulie 2010 nu s-a mai prezentat la serviciu, emițându-se Decizia nr. D3 din 18 august 2010, de încetare a raportului de serviciu al reclamantului ca măsură disciplinară.

Tribunalul Galați a respins contestația formulată de reclamant împotriva Deciziei nr. D3 din 18 august 2010, însă Curtea de Apel Galați prin Decizia nr. 6331 din 5 decembrie 2012 a cărei revizuire se cere, a admis recursul declarat de reclamant împotriva Sentinței civile nr. 629 din 19 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați pe care a modificat-o în parte, a admis în parte contestația, înlocuind sancțiunea încălcării raportului de serviciu cu sancțiunea diminuării drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 3 luni, a dispus reintegrarea acestuia în funcția publică deținută anterior emiterii deciziei de sancționare și plata drepturilor salariale indexate, majorate și reactualizate de la data de 26 august 2010 și până la reintegrarea efectivă în funcție.

Revizuenta consideră că între dispozițiile Deciziei nr. 2537 din 2011 și Deciziei nr. 6331 din 2012 există contradictorialitate în ceea ce privește reintegrarea în funcție a reclamantului și plata drepturilor salariale, în condițiile în care raportul de serviciu încetase de drept la data intrării în vigoare a Legii nr. 329/2009. 3. Apărările formulate de intimatul M.V. Prin întâmpinare, intimatul a invocat nulitatea cererii de revizuire, întrucât cererea nu a fost motivată nici la momentul depunerii și nici după împlinirea termenului de o lună de la data motivării de către instanța de recurs, iar în preambulul cererii s-a precizat că decizia a cărei revizuire se dorește este "6631", ce nu-l privește pe intimat.

Intimatul consideră că în cauză nu există două hotărâri definitive potrivnice date în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceeași calitate. II. Considerentele Înaltei Curți, instanța competentă să soluționeze calea de atac extraordinară exercitată 1. Cu privire la tardivitatea motivării cererii de revizuire, se constată că excepția este neîntemeiată, având în vedere că cererea a fost motivată până la primul termen de judecată, iar dispozițiile art. 326 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 112 - 114 C. proc. civ., nu conțin o atare sancțiune. Mențiunea numărului deciziei a cărei anulare se cere a fost rectificată odată cu depunerea motivelor revizuirii, astfel încât nu poate interveni sancțiunea nulității în aceste condiții.

2. Cererea de revizuire este admisibilă și totodată, întemeiată, fiind îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Există în speță hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad, în una și aceeași pricină, între persoane având aceeași calitate.

Prin Decizia nr. 2537 din 28 iunie 2011, Curtea de Apel Galați a dispus admiterea recursului declarat de Poliția Comunitară Galați împotriva Sentinței civile nr. 1.014 din 10 martie 2010 și a Încheierii din 17 februarie 2010 ale Tribunalului Galați, s-au modificat hotărârile atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant, respectiv a cererii de anulare a Deciziei nr. D2 din 10 decembrie 2009 și a cererii de suspendare a executării Deciziei nr. D1 din 14 ianuarie 2009. În motivarea sentinței, Curtea de Apel Galați a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/ 2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, iar raportul de serviciu a încetat de drept în temeiul Legii nr. 329/2009.

Până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 121/121/2010, având ca obiect anularea Deciziei nr. D2 din 10 decembrie 2009 și suspendarea executării aceleiași decizii, prin Încheierea din 17 februarie 2010, Tribunalul Galați a dispus suspendarea executării Deciziei nr. D2 din 10 decembrie 2009 emisă de Municipiul Galați - Poliția Comunitară. În temeiul Încheierii din 17 februarie 2010, intimatul și-a reluat activitatea în data de 8 aprilie 2010. Începând cu data de 1 iulie 2010, intimatul nu s-a mai prezentat la serviciu, emițându-se Decizia de sancționare nr. D3 din 18 august 2010 prin care, începând cu data de 26 august 2010 a încetat raportul de serviciu.

Prin Decizia nr. 6331 din 5 decembrie 2012, a cărei revizuire s-a cerut, Curtea de Apel Galați a admis recursul reclamantului formulat împotriva Sentinței civile nr. 629 din 19 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați, a modificat în parte sentința, a admis contestația, înlocuind sancțiunea dispusă cu sancțiunea diminuării drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de 3 luni, a dispus reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută anterior emiterii deciziei de sancționare și plata drepturilor salariale. Prin Decizia nr. 6331 din 5 decembrie 2012 s-a încălcat autoritatea lucrului judecat rezultat din pronunțarea Deciziei nr. 2537 din 28 ianuarie 2011, în ceea ce privește reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii deciziei de sancționare și plata drepturilor salariale.

În virtutea Deciziei nr. 2537 din 28 ianuarie 2011 există autoritate de lucru judecat, astfel încât nu se mai putea dispune reintegrarea și plata drepturilor salariale, din moment ce raportul de serviciu al reclamantului încetase de drept. Față de acestea, se constată întrunirea triplei identități - obiect, cauză și părți, cu privire la capătul de cerere privind reintegrarea și plata drepturilor salariale, urmând ca în temeiul art. 327 C. proc. civ. să se admită cererea, să se dispună anularea Deciziei nr. 6331 din 5 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați în sensul menționat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția tardivității motivării cererii de revizuire ca neîntemeiată. Admite cererea de revizuire formulată de Poliția Comunitară Galați împotriva Deciziei nr. 6631 din 5 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, și anulează în partea decizia menționată în ceea ce privește dispozițiile privind reintegrarea reclamantului M.V. în funcția publică deținută anterior emiterii deciziei de sancționare și a plății drepturilor salariale către reclamant. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 noiembrie 2014. Procesat de GGC - MI