ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1885/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin recursul declarat la data de 28 mai 2015, împotriva Deciziei civile

nr. 1732 din 01 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă,

pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Regională a

Finanțelor Publice Craiova, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice

Gorj a invocat faptul că hotărârea recurată este nelegală, pentru motivele

subsumate dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ.

S-a invocat, în sinteză, încălcarea prevederilor art.

274 C.proc.civ., în legătură cu obligarea Ministerului Finanțelor Publice la

plata cheltuielilor de judecată; la stabilirea cuantumului daunelor morale nu

au fost avute în vedere criteriile evidențiate de literatura de specialitate și

practica înaltei Curți de Casație și Justiție; la stabilirea cuantumului

daunelor materiale nu au fost avute în vedere mijloacele de probă necesare

pentru cuantificarea acestora, în primul rând a probei cu expertiză.

Analizând recursul Înalta Curte urmează să îl respingă,

ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată la data de 20 ianuarie 2014,

reclamantul I.M.C. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român, obligarea

pârâtului la plata echivalentului în lei al sumei de 6.300 euro, la cursul

oficial al B.N.R., de la data plății, reprezentând beneficiu nerealizat de

reclamant prin imposibilitatea de a obține venituri din munca pe care ar fi

putut să o presteze în agricultură, în străinătate, pe perioada lipsirii de libertate

în mod nelegal, 07 iulie 2010-11 aprilie 2011, plus dobânda legală de la data

rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății (pagubă materială);

obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli

suportate în procesul penal cu onorarii avocați (pagubă materială), sumă

actualizată cu rata inflației de la data efectuării  acestor cheltuieli,

respectiv 1.000 lei de la data de 1.000 lei de la data de 21 februarie 2011,

1.000 lei de la data de 2.000 lei de ia data de 31 martie 2013 și până la data

plății efective de către intimată (pagubă materială); obligarea pârâtului la

plata sumei de 1.000.000 RON reprezentând daune morale, plus dobânda legală de

la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății; obligarea

pârâtului ia plata sumei de 2.000 lei, reprezentând onorariu avocat pentru asistență

și reprezentare juridică în fața Tribunalului Gorj.

Prin sentința civilă nr. 114 din 19 iunie 2014,

Tribunalul Gorj, secția I civilă, a admis, în parte, acțiunea formulată de

reclamantul I.M.C. și a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 5.000

lei, reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate de desfășurarea procesului

penal, sumă ce urmează a fi actualizată în raport cu rata inflației până la

data plății efective. A respins petitele ce au ca obiect despăgubiri civile și

daune morale, precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca

nedovedită.

Prin Decizia nr. 1732 din 1 aprilie 2015, Curtea de

Apel Craiova, secția I civilă, a admis, în parte, acțiunea formulată de

reclamantul I.M., în urma anulării Sentinței civile nr. 114 din 19 iunie 2014,

pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în Dosar nr. 227/95/2014, prin Decizia

civilă nr. 4631 din 26 noiembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Dosar

nr. 227/95/2014 și a obligat pârâtul Statui Român la plata, către reclamant, a

sumei de 5000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli de judecată în

procesul penal, sumă reactualizată eu rata inflației de la data achitării

onorariilor, până la data plății efective, precum și la plata sumei de 60.000

lei daune morale, plus dobânda legală la această sumă, de la data rămânerii

definitive a prezentei hotărâri până la data plății efective. Totodată, a fost

obligat pârâtul la plata sumei de 2.000 lei, cheltuieli de judecată la prima

instanță, către reclamant.

Împotriva aceste decizii a declarat recurs pârâtul

Statul Român prin M.F.P., Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova, prin

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj.

La data de 22 iulie 2015, intimatul a depus punct de vedere

prin care invocă inadmisibilitatea recursului.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 634 alin. (1)

pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept

de recurs, precum și cele neatacate cu recurs

”

.

În temeiul art. 483 alin, (2) teza a II-a cod de

procedură civilă, „de asemenea, nu sunt supuse recursului, hotărârile date de

instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă

instanță sunt supuse numai apelului”.

Potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea

nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești,

precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate (...),

în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, (...)”.

În consecință, Decizia civilă nr. 1732 din 1 aprilie

2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr.

227/95/2014, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului pe

niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C.proc.civ.

Față de dispozițiile legale indicate, mențiunea din

dispozitivul Deciziei nr. 1732 din 1 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel

Craiova, secția I civilă, în sensul că poate fi atacată cu recurs în termen de

30 de zile de la data comunicării, nu dă dreptul părților de a ataca respectiva

decizie cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, căile de atac și

termenele în care acestea se exercită, decurgând din lege.

Principiul legalității căilor de atac, înscris în art.

457 C. proc. civ., presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă

decât căilor de atac reglementate expres de lege. In afară de căile de atac pe

care legea le prevede, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul

de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

În raport cu dispozițiile legale anterior menționate, Decizia

civilă nr. 1732 din 1 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apei Craiova, secția

I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului.

Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., raportat la art. 493 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează

să respingă, ca inadmisibil, recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâtul

Statul Român prin M.F.P. Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova -

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj împotriva Deciziei civile nr.

1732 din 03 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 septembrie

2015.