ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1254/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 386 din 24 septembrie 2008, Tribunalul Dolj, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul condamnat M.C. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 27 iunie 2008, petiționarul M.C.

a solicitat revizuirea sentinței penale nr.143 pronunțată la data de 21 martie 2007 de Tribunalul Dolj, în dosarul cu nr. 1340/63/2006, susținând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și instigare la infracțiunea de fals pentru care a fost condamnat, iar ulterior soluționării cauzei a descoperit foile de parcurs privitoare la transporturile de marfă efectuate, pe care de altfel le-a și anexat în susținerea cererii de revizuire, apreciind că astfel poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, în condițiile în care dovedește că transporturile de marfă au fost efectuate în realitate și s-au întocmit documentele de însoțire a mărfii respective, acte ce nu prezintă însă nici un fel urme de fals, alterare sau contrafacere.

Revizuientul și-a fundamentat cererea pe dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. Prima instanță a reținut că revizuientul nu a invocat împrejurări noi, necunoscute până la momentul soluționării fondului, ci doar s-a referit la un mijloc de probă, foile de parcurs depuse în copii la dosar, pe care le-a apreciat ca fiind de natură a determina achitarea sa, situație în care a fost respinsă cererea ca inadmisibilă, motivele susținute de petiționar neîncadrându-se în cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de lege. Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuientul M.C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin decizia penală nr. 5 pronunțată în ședința publică de la 15 ianuarie 2009 Curtea de Apel Craiova a respins apelul ca nefondat, reținându-se că cele invocate de revizuient vizează fondul cauzei și au fost avute în vedere de către instanța de fond care a pronunțat hotărârea de condamnare, precum și de către instanțele de control judiciar, hotărârea atacată intrând în autoritatea de lucru judecat. Împotriva deciziei a declarat recurs revizuientul susținând, în continuare că cererea sa de revizuire este întemeiată. Recursul nu este fondat. Potrivit prevederilor procesual penale, revizuirea este un mijloc procesual prin care se realizează îndreptarea erorilor grave ce pot afecta uneori hotărârile judecătorești definitive.

Fiind o cale extraordinară de atac, legiuitorul a limitat situațiile în care se poate declanșa acest remediu procesual, prevăzând expres cazurile de revizuire în art. 394 alin. (1) lit. a) - e) C. proc. pen. Cazul de revizuire invocat de revizuient prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen. se referă la fapte și împrejurări noi necunoscute de instanță la soluționarea în fond a cauzei. În această ipoteză, instanța trebuie să aibă în vedere elementele de fapt propriu-zis și nu mijloace de probă noi sau o reapreciere a probatoriului deja administrat, care ar afecta autoritatea de lucru judecat. Revizuientul nu a invocat împrejurări noi, necunoscute de instanța fondului, ci s-a referit la un mijloc de probă nou, respectiv acele foi de parcurs depuse în copie.

În consecință, în mod corect instanțele au apreciat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cazul de revizuire invocat și în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va fi respins recursul ca nefondat. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat revizuientul la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul M.C. împotriva deciziei penale nr. 5 din 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 aprilie 2009.