ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4454/2014

Decizia nr. 4454/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 361 din 10 iunie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, B. - Director Executiv al C.A.S Cluj, C. șef serviciu, D. consilier, Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj Napoca, și A.N.A.F. - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că nu sunt legale prevederile art. 35 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate aprobate prin Ordinul nr. 617/2007 al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prevederi în temeiul cărora Casei de Asigurări de Sănătate îi este recunoscută abilitarea legală de a emite decizii de impunere, care la scadență au valoarea de titlu executoriu, în baza căruia se poate declanșa urmărirea silită.

Aceste prevederi nu respectă cadrul legal stabilit prin Legea nr. 95/2006, în executarea căreia a fost emis Ordinul nr. 617/2007, cât și cadrul legal general, atâta timp cât, strict cu privire la obligațiile de plată către Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, în competențele atribuite caselor de asigurări de sănătate de a aplica măsurile de executare silită nu sunt incluse

și cele de emitere a titlurilor executorii, în condițiile și cu respectarea prevederilor art. 141 din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc.

Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 617/2007 este contrar Legii nr. 95/2006, modificată, deoarece stabilește posibilitatea emiterii titlurilor de creanță în condițiile în care legea abilita Casa Națională de Asigurări de Sănătate numai la luarea măsurilor de executare silită, nu și la emiterea deciziilor de impunere din oficiu.

Art. 35 din Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, este nelegal, cel puțin pentru că nu cuprinde nici o reglementare privind asigurații pe baza unui contract de asigurare încheiat prin angajator.

Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge excepția de nelegalitate ca lipsită de interes.

Pentru a ajunge la această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin cererea formulată recurentul-reclamant a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 35 din Normele metodologice de aplicare aprobate prin Ordinul nr. 617/2007 al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și a ordinului în integralitate.

Curtea de Apel Cluj, soluționând cauza, în fond, a respins excepția de nelegalitate.

Însă, Înalta Curte are în vedere faptul că în M. Of. nr. 243/2014 a fost publicată sentința civilă nr. 835 din 08 februarie 2012 prin care Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și, pe cale de consecință, a anulat, în parte, dispozițiile art. 35 alin. (1) din Ordinul nr. 617/2007 al Președintelui C.N.A.S., în privința posibilității organului competent a C.A.S. de a emite decizii de impunere.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că recurentul nu mai are interes în cauza de față.

Activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii, ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Alături de afirmarea unui drept, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, una dintre condițiile cumulative de exercițiu ale acțiunii civile este existența unui interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obține prin promovarea acțiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului.

Din această perspectivă, în ceea ce privește interesul recurentului-reclamant de a solicita admiterea excepție de nelegalitate, Înalta Curte constată că legitimitatea acestuia nu mai este justificată, având în vedere cele prezentate mai sus.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge excepția de nelegalitate, ca lipsită de interes

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 361/2013 din 10 iunie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamant, ca lipsită de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 21 noiembrie 2014.