ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2882/2015

Decizia nr. 2882/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 22 martie 2012, reclamantul A. în nume propriu și pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici - Filiala Mehedinți în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și B. a contestat adeverința din 20 decembrie 2012 emisă de autoritatea pârâtă.

În motivarea acțiunii, reclamanții a arătat că în mod greșit Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a constatat că pârâtului B. nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității.

Reclamanții susțin că pârâtul B. a desfășurat activități de informator al Securității începând cu data de 09 decembrie 1970, întrucât a dat Securității 22 de note informative cu caracter economic, 2 note informative despre doi candidați, materiale depuse la casa conspirativă din Drobeta Turnu Severin, iar dovezile în acest sens se găsesc în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la dosarul pârâtului B.

Prin sentința civilă nr. 6328 din 07 noiembrie 2012, Curtea de Apel București a admis excepția tardivității invocată de pârât și a respins acțiunea ca fiind tardiv formulată.

Prin decizia civilă nr. 2392 din 22 mai 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de A., a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond, apreciind că în mod nejustificat a fost admisă excepția tardivității.

Hotărârea curții de apel

Prin sentința civilă nr. 3363 din 10 decembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins în tot acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și B., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea din 20 ianuarie 2011 reclamantul, în calitate de vicepreședinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România -Filiala Mehedinți a solicitat C.N.S.A.S. verificarea, sub aspectul stabilirii posibilei calități de lucrător al Securității sau colaborator a numitului B., care, la acea dată avea funcția de președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România - Filiala Mehedinți. Astfel, C.N.S.A.S. a declanșat în temeiul art. 3 lit. y) din O.U.G. nr. 24/2008 verificări administrative al căror rezultat a fost consemnat în emiterea notei de constatare din 09 septembrie 2011, comunicată reclamantului.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 nota menționată anterior, însoțită de avizul negativ al Direcției Juridice a fost înaintată Colegiului C.N.S.A.S., care, în ședința din 20 decembrie 2011, analizând documentele, a statuat că elementele prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit. a) și b) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că numitului B. nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, eliberându-i-se în acest sens adeverință de necolaborare.

Contrar celor susținute de reclamant, din întreaga documentație depusă la dosarul cauzei și care a stat la baza întocmirii adeverinței contestate, rezultă fără dubiu că actul emis este temeinic și legal, deci că nu se putea constata calitatea de colaborator a titularului adeverinței din 20 decembrie 2011.

Potrivit legii, pentru a se putea reține această calitate, definiția legală, prevăzută la art. 2 lit. b), teza I din O.U.G. nr. 24/2008 impune îndeplinirea cumulativă a două condiții, și anume: informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești.

Instanța de fond a constatat că niciuna dintre cele 22 de note informative reținute în adeverința contestată nu satisfac condițiile legale, adică nu se referă la activități au atitudini potrivnice regimului totalitar comunist ci au exclusiv conținut economic. De altfel, chiar motivul recrutării titularului adeverinței a fost acela de a asigura supravegherea lucrărilor din cadrul Combinatului de Celuloză și Hârtie Turnu Severin.

S-a mai reținut că anterior recrutării, numitul Ianăși a fost arestat, cercetat și judecat pentru „crimă de uneltire a ordinii sociale”, fiind închis în lagărele comuniste între 1958-1964, așa cum rezultă din dosarul de fond penal nr. x. După punerea în libertate, în 1964, a fost urmărit prin dosarul de urmărire informativă nr. x, fiind încadrat la locul de muncă între 1964-1969, 1979-1984.

Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamantul A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, criticile formulate încadrându-se în dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul-reclamant arată că prima instanță a analizat foarte sumar materialul probator administrat în cauză, fiind preocupată mai mult de o expunere a textelor legale.

De asemenea, susține că a accepta punctul de vedere al intimatului C.N.S.A.S. înseamnă a nega evidența și a lipsi de conținut legea care în spiritul său caută a reliefa colaborarea cu fosta Securitate. Este de necontestat că, pârâtul B. a semnat cele 22 note informative adresate Securității, note al căror conținut nu a fost analizat sub nici un aspect și că acesta a activat ca informativ sub numele de „C.” și ulterior „D.”.

Apărările intimatului B.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 24 iunie 2015, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Răspunzând la motivele de recurs, intimatul a arătat că în mod corect instanța de fond a stabilit că pentru reținerea calității de colaborator al Securității era necesar ca materialele probatorii de tipul celor arătate în disp. art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Or, așa cum rezultă din întreaga documentație ce a stat la baza emiterii adeverinței, notele informative furnizate vizau strict supravegherea lucrărilor din cadrul Combinatului de Celuloză și Hârtie Turnu Severin.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate cât și sub toate aspectele, conform art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Cu privire la motivarea hotărârii

Potrivit art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, judecătorul fondului exprimând în mod clar și logic argumentele care i-au fundamentat soluția adoptată.

Contrar susținerilor recurentului, materialul probator administrat în cauză a fost analizat de judecătorul fondului care a statuat că niciuna dintre notele informative reținute în nota de constatare întocmită de Direcția de specialitate din cadrul C.N.S.A.S. nu se referă la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ci au exclusiv conținut tehnic și economic.

O critică distinctă a recurentului vizează legalitatea punctului de vedere al C.N.S.A.S., materializat în adeverința din 20 decembrie 2011.

Prin adeverința menționată emisă în baza notei de constatare din data de 09 septembrie 2011 a Direcției de specialitate a C.N.S.A.S. s-a stabilit că intimatului-pârât B. nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității.

Prima instanță a apreciat că este corectă susținerea C.N.S.A.S. în sensul că cele 22 note informative furnizate de intimatul-pârât B. nu se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ci au exclusiv conținut economic.

Înalta Curte reține că într-adevăr, intimatul B. este titular al dosarului fond rețea nr. x (cotă C.N.S.A.S.), fiind recrutat în anul 1970 de către Serviciul 2 (contrainformații economice) al

I.J. Mehedinți în scopul „asigurării supravegherii lucrărilor din cadrul Combinatului de Celuloză și Hârtie Turnu Severin” și i-a fost atribuit numele conspirativ „C.” (1970-1975), respectiv „D.” (1975-1979).

Se impune a fi menționat faptul că anterior recrutării acesta a fost cercetat și judecat pentru „crimă de uneltire a ordinii sociale” și a fost deținut politic între anii 1958-1964, așa cum rezultă din documentele ce alcătuiesc dosarul de grup fond penal nr. x. Ulterior punerii în libertate în anul 1964, a fost supravegheat la locul de muncă, fiindu-i deschis dosarul fond informativ nr. x.

Toate notele informative furnizate de intimatul-pârât identificate de C.N.S.A.S. se referă la aspecte tehnologice legate de activitatea de șantier, de altfel acesta fiind și scopul pentru care a fost recrutat de Serviciul 2 - contrainformații economice a I.J. Mehedinți - „pentru asigurarea supravegherii lucrărilor din cadrul Combinatului de Celuloză și Hârtie Turnu Severin”.

Intimatul-pârât B. a fost exclus din rețeaua informativă în anul 1979 pentru refuz de colaborare, concomitent cu deschiderea dosarului de urmărire informativă.

Toate împrejurările menționate mai sus confirmă concluzia C.N.S.A.S. exprimată în adeverința contestată în prezenta cauză că aspectele relatate de B. în notele informative furnizate nu se referă la „atitudini sau activități potrivnice regimului totalitar comunist” așa cum prevăd dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/ 2008.

Simpla furnizare a unor note informative ce cuprindeau relatări de natură tehnică corespunzătoare scopului pentru care a fost recrutat intimatul-pârât nu este suficientă atâta timp cât nu îndeplinește cele două cerințe prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008: „să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist” și „să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești”.

Ca urmare, nefiind identificate motive apte să conducă la modificarea sau casarea sentinței atacate, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 3363 din 10 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2015.