ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1942/2008

Ședința publică de la 4 iunie 2008

Asupra recursului de față :

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele :

Prin sentința nr. 2845, pronunțată la data de 20 noiembrie 2006, Secția

comercială și de contencios administrativ comercială a Tribunalului Buzău a

respins acțiunea formulată de reclamanta Primăria Comunei Smeeni, Județul Buzău,

în contradictoriu cu pârâta SC T.U.T.B. SA; a admis cererea reconvențională și

a obligat pârâta-reclamantă să plătească reclamantei-pârâte suma de 48.220,79

lei, reprezentând contravaloarea facturii nr. 203996 din 25 februarie 2005 și

suma de 2.216,61 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Apelul formulat de reclamanta pârâtă Primăria comunei Smeeni a fost

respins, ca nefondat, de Secția comercială și de contencios administrativ a

Curții de Apel Ploiești prin decizia nr. 188, pronunțată la data de 1 octombrie

2007.

Împotriva menționatei decizii apelanta-reclamantă a formulat recurs, în

nume propriu, prin reprezentantul său legal, fără a fi semnat de acesta.

Analizând regularitatea cererii de recurs, în raport cu prevederile art.

302

1

alin. (1) C. proc. civ., se constată că această cerere nu poartă

semnătura reprezentantului legal al recurentei, nici sigiliul acesteia și nu a

fost formulată în condițiile prevăzute de art. 83 alin. (1), (2) C. proc. civ.,

spre a justifica semnătura unui avocat, fără mandat de redactare și semnare.

Cu toate că recurenta a fost legal citată cu mențiunea semnării

recursului de către reprezentantul său legal, conform celor dispuse prin

încheierea din data de 2 aprilie 2008, pentru a se înlătura orice incertitudine

cu privire la manifestarea sa de voință în sensul de a sesiza instanța cu

menționata cerere, aceasta nu a transmis un exemplar semnat al recursului până

la termenul acordat și nu s-a prezentat în instanță, prin reprezentantul său

legal, spre a complini această lipsă, de care, în considerarea art. 133 alin. (2)

C. proc. civ., a fost încunoștiințată.

Așa fiind, apreciind refuzul recurentei de a semna recursul declarat în

cauză, prin reprezentantul său legal, ca un abuz de drept procesual, și văzând

cerințele art. 302

1

lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte va aplica

acestei cereri sancțiunea prevăzută imperativ de alin. (1) al precitatului text

legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Primăria Smeeni împotriva

deciziei nr. 188 din 1 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ, ca inform.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 4 iunie 2008.