ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3527/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3527/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2534
din 20 noiembrie 2007 pronunțată în Dosarul nr. 4622/114/2007 al Tribunalului
Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins ca fiind
prematur introdusă acțiunea formulată de
reclamanta SC T. SRL Buzău împotriva
pârâtei
SC A.G.G. SRL Buzău.
Pentru a pronunța
această soluție prima instanță a reținut în esență că nu au fost respectate
prevederile art. 720
1
C. proc. civ. privind îndeplinirea procedurii
prealabile a concilierii directe, anterior sesizării instanței de judecată, în
condițiile în care s-a contestat conținutul procesului - verbal încheiat de reclamantă
la data de 27 iunie 2007 conform căruia pârâta nu s-a prezentat la data și ora
stabilită în acest scop.
Apelul formulat de
reclamantă a fost
admis prin Decizia nr. 55 din 18 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești,
secția comercială și
de contencios administrativ și fiscal, cu consecința desființării sentinței și
trimiterii cauzei spre rejudecare, cu motivarea că neîndeplinirea
procedurii
concilierii directe nu este imputabilă reclamantei, care, constatând lipsa
pârâtei a organizat o nouă conciliere pentru data de 21 august 2007, însă fără
rezultat.
În plus, arată
instanța de apel, conduita pârâtei evidențiază faptul că aceasta nu
intenționează să recunoască pretențiile reclamantei, astfel încât reluarea
procedurii ar avea drept efect doar tergiversarea soluționării litigiului, în
condițiile în care conform art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 119/2007 efectuarea
acesteia nu mai este obligatorie.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs
pârâta
SC A.G.G. SRL Buzău criticând-o pentru motivele de
nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea
primului motiv, recurenta invocă faptul că decizia este insuficient și
contradictoriu motivată în condițiile în care nu a fost analizată modalitatea
în care au fost respectate prevederile art. 720
1
C. proc. civ. iar,
pe de altă parte s-a făcut referire la dispozițiile O.U.G. nr. 119/2007, care
nu sunt incidente litigiului, fiind un act normativ intrat în vigoare ulterior
introducerii acțiunii.
Prin cel de al doilea
motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.,
recurenta susține că instanța de apel interpretând greșit actul juridic dedus
judecății și schimbând natura și înțelesul termenilor folosiți a pronunțat o
hotărâre lipsită de temei legal bazată pe încălcarea și aplicarea greșită a
legii, ignorând faptul că procedura concilierii directe nu a fost îndeplinită
efectiv, conform regulilor stabilite prin art. 720
1
C. proc. civ.
În realitate,
menționează recurenta această procedură nu s-a efectuat din culpa intimatei,
care nu a respectat termenele și condițiile impuse de lege, inclusiv obligația
de a comunica toate actele necesare, context în care prezumția instanței de
apel că oricum nu era posibilă realizarea concilierii este lipsită de suport
legal.
Analizând recursul
formulat prin prisma motivelor invocate raportat la prevederile art. 304 pct. 7
și 9 C. proc. civ. și cu precizarea că motivul prevăzut de pct. 8 este doar
invocat, fără a fi dezvoltat, curtea constată că este nefondat.
Astfel, prima critică
vizând existența unei motivări insuficiente și contradictorii nu este
întemeiată, în condițiile în care instanța de apel, după prezentarea
cronologică a notificărilor expediate de reclamantă - pentru data de 26 iunie
2007 și respectiv 21 august 2007 - pentru îndeplinirea procedurii prevăzută de art.
720
1
C. proc. civ., a concluzionat că aceasta nu s-a realizat din
cauza absenței pârâtei, astfel încât nefinalizarea acestei proceduri nu este
imputabile intimatei.
În acest context,
este justificat și argumentul conform căruia prin păstrarea soluției de
respingere a acțiunii ca fiind prematur introdusă, singura consecință este
aceea că în ipoteza demarării unei noi proceduri de conciliere, s-ar încălca
principiul celerității.
Astfel, deși pârâta a
contestat realizarea procedurii menționate, a formulat, prin întâmpinarea
depusă și apărării pe fond, solicitând respingerea acțiunii.
În aceste condiții,
este evident că prin reluarea procedurii prevăzută de art. 720
1
C.
proc. civ. scopul avut în vedere de legiuitor și anume încercarea de rezolvare
a litigiului pe cale amiabilă - nu poate fi atins.
Referitor la
aplicabilitatea O.U.G. nr. 119/2007, se va reține că într-adevăr acest act
normativ nu este incident speței, însă această constatare nu este de natură a
modifica soluția instanței de apel care a făcut o corectă aplicare a
prevederilor art. 720
1
C. proc. civ.
În consecință,
recursul este nefondat și va fi respins conform art. 312 alin. (1) C. proc.
civ., urmând a fi respinsă în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ. și
cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, față de păstrarea
soluției de trimitere spre rejudecare, când instanța va obliga la cerere,
partea care cade în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de
pârâta
SC
A.G.G. SRL Buzău, împotriva Deciziei Curții de Apel Ploiești nr. 55 din 18
martie 2008
,
ca nefondat.
Respinge cererea
formulată de către intimata - reclamantă
SC T. SRL Buzău de acordare a cheltuielilor
de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 26 noiembrie 2008.