ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3903/2015

Decizia nr. 3903/2015

Asupra cererii de completare a dispozitivului deciziei nr. 3591 din 12 noiembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 25 noiembrie 2015, recurenta-reclamantă SC A. SRL a solicitat, în temeiul art. 1063 alin. (4) C. proc. civ., restituirea cauțiunii în cuantum de 45.163 lei consemnată cu recipisa de consemnare nr. 3606003/1/11.11.2013, seria TA nr. 2963059 stabilită pentru soluționarea cererii de suspendare a executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 25293 din 14 septembrie 2012 emis de A.P.D.R.P.

În motivarea cererii, recurenta-reclamantă a arătat că în Dosarul nr. x/2/2013 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în vederea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate cu privire la suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 25293 din 14 septembrie 2012 emis de A.P.D.R.P., societatea a depus dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 45.163 lei, consemnată cu recipisa de consemnare nr. 3606003/1/11.11.2013, seria TA nr. 2963059 emisă de Banca B.

Prin sentința nr. 902 din 18 martie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată, iar prin decizia nr. 3591 din 12 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a respins recursul formulat de societate.

Potrivit prevederilor art. 1063 alin. (4) C. proc. civ., dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii.

Or, prin decizia nr. 3591 din 12 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva considerentelor sentinței nr. 902 din 18 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a înlăturat considerentele referitoare la criteriile de eligibilitate EG2 și EG8 și a respins recursul declarat de SC A. SRL împotriva aceleiași sentințe, fără să dispună și restituirea cauțiunii.

Înalta Curte, analizând cererea formulată, apreciază că este fondată pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că, în Dosarul nr. x/2/2013 înregistrat pe rolul Curții de Apel București, având ca obiect anularea deciziei de soluționare a contestației nr. 151 din 18 octombrie 2012 și anularea/suspendarea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 25293 din 14 septembrie 2012 emise de A.P.D.R.P., recurenta-reclamantă a depus pentru cererea de suspendare o cauțiune în sumă de 45.163 lei, consemnată cu recipisa de consemnare nr. 3606003/1/11.11.2013, seria TA nr. 2963059 emisă de Banca B.

Prin sentința nr. 902 din 18 martie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă, iar prin decizia nr. 3591 din 12 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva considerentelor sentinței nr. 902 din 18 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a înlăturat considerentele referitoare la criteriile de eligibilitate EG2 și EG8 și a respins recursul declarat de SC A. SRL împotriva aceleiași sentințe.

Potrivit art. 1063 alin. (4) C. proc. civ. (renumerotat art. 1064 - după republicarea din 2015) „Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii”.

Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ.: „Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare”.

Într-adevăr, prin decizia nr. 3591 din 12 noiembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, a fost soluționat definitiv litigiul pe fond, în sensul că a fost respinsă acțiunea recurentei-reclamante SC A. SRL fără însă ca instanța să dispună, din oficiu, potrivit art. 1063 alin. (4) C. proc. civ. (renumerotat art. 1064 - după republicarea din 2015) restituirea cauțiunii achitată în litigiu , în sumă de 45.163 lei.

Având în vedere soluția pronunțată, în temeiul art. 444 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea și va dispune completarea dispozitivului deciziei nr. 3591 din 12 noiembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul că va dispune restituirea către recurenta-reclamantă SC A. SRL a cauțiunii în cuantum de 45.163 lei consemnată cu recipisa nr. 3606003/1 din 11 noiembrie 2013, seria TA nr. 2963059.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Completează dispozitivul deciziei nr. 3591 din 12 noiembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2/2013, în sensul că, dispune restituirea către reclamanta SC A. SRL a cauțiunii în cuantum de 45.163 lei consemnată cu recipisa nr. 3606003/1 din 11 noiembrie 2013, seria TA nr. 2963059.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 decembrie 2015.