ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2006/2017

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1316 din data de 6 octombrie 20J6, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții A., B., C., D., E, F. împotriva deciziei nr. 1467/AP din 9 noiembrie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire revizuenții A., B., C., D., E. și F., solicitând admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și obligarea pârâților să lase în deplină proprietate și posesie, în totalitate, imobilul situat în Brașov, înscris în CF nr. X a localității Brașov, sub nr. top. A, precum și admiterea apelului declarat de reclamanta F. împotriva încheierii din data de 23 martie 2015, pronunțate de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/62/2007 și, pe cale de consecință, admiterea în tot a cererii de îndreptare a erorilor materiale depusă la data de 20 februarie 2015 la Tribunalui Brașov.

Intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Municipiul Brașov prin primar, SC G. SRL, H. și I. au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire.

Revizuenții, prin mandatar J., au depus răspuns la întâmpinare la data de 17 ianuarie 2017, la termenul de judecată din aceeași dată mandatarul revizuenților J. arătând că înțelege să invoce prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., ca temei de drept pe care se întemeiază cererea de revizuire, menționând că a precizat acest temei și în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, înscrisul nou fiind declarația autentificată sub nr. 2580 din data de 29 mai 2007 la Biroul Notarilor Publici Asociați K., care se află atașat la dosar.

Analizând prioritar cererea de revizuire sub aspectul admisibilității acesteia, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile art. 322 C. proc. civ. care reglementează calea extraordinară de atac a revizuirii prevăd că aceasta poate fi exercitată împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și împotriva unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. De asemenea, art. 322 C. proc. civ. indică limitativ motivele pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri.

Instanța constată că în cadrul acestui litigiu se solicită revizuirea deciziei nr. 1816 din 6 octombrie 2016 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții A., B., C., D., E., F. împotriva deciziei civile nr. 1467/AP din 9 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. se referă la situația în care, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Conform dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., obiectul cererii de revizuire, inclusiv al celei întemeiate pe pct. 5 al art. 322 C. proc. civ., pot fi hotărârile date de instanța de recurs atunci când acestea evocă fondul, atâta timp cât aceste cauze de revizuire nu sunt incompatibile cu această cerință, potrivit doctrinei și jurisprudenței.

Evocarea fondului de către Înalta Curte ca instanța de recurs, expresie a uneia dintre condițiile prealabile de admisibilitate a cererii de revizuire, presupune aplicarea dispozițiilor legale Ia împrejurările de fapt ce au fost pe deplin stabilite, cu consecința adoptării altei dezlegări a raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până în acel moment. Or, această consecință nu poate avea loc. decât în urma admiterii căii de atac, nu și a respingerii acesteia, cum s-a întâmplat în cauză.

În speța dedusă judecății prin hotărârea instanței de recurs supusă revizuirii, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții A., B., C, D., E, F (revizuenții din prezentul dosar), nu a fost evocat fondul pricinii.

Întrucât prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decizia atacată nu întrunește cerințele legale în raport de care să poată fi supusă revizuirii, deoarece, deși este dată în recurs, în cuprinsul ei nu a fost evocat fondul, împrejurare care conduce la soluția de respingere a cererii ca inadmisibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 322 alin. (3) C. proc. civ.

Pe temeiul de drept sus-menționat, coroborat cu dispozițiile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

În raport de dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., revizuenții vor fi obligați, ca părți căzute în pretenții, la plata sumei de 3.

450 RON reprezentând onorariu avocațial, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata H., și la plata sumei de 2.950 RON reprezentând onorariu avocațial, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții A., B., C., D., E. și F împotriva deciziei nr. 1816 din data de 6 octombrie 2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/62/2007*.

Obligă pe revizuenții A., B., C., D., E. și F. la plata sumei de 3.450 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata H.

Obligă pe revizuenții A., B., C., D., E și F. la plata sumei de 2.950 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul I.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publica astăzi, 12 decembrie 2017.