ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3166/2018

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. x/2015, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, să se dispună obligarea acestuia la plata de despăgubiri, câte 10.000 euro pentru fiecare reclamant, din care 5.000 euro daune materiale și 5.000 euro daune morale și anularea Notei de răspuns nr. x/2015.

Prin Încheierea nr. 412/CA din 19 aprilie 2016 a Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cauza a fost declinată în favoarea secției I civilă, ca urmare a admiterii excepției necompetenței funcționale, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei din urmă secții sub nr. x/2015*.

Tribunalul Brașov, secția I civilă, a admis excepția de necompetență funcțională și a declinat competența în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, conflictul negativ de competența fiind soluționat prin Sentința civilă nr. 51/FCC din 8 iulie 2016 în sensul stabilirii competenței funcționale în favoarea secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal, a Tribunalului Brașov.

Prin Sentința civilă nr. 1037/CA din 25 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2015, cererea reclamanților a fost respinsă ca inadmisibilă.

Prin Decizia civilă nr. 194/R din 28 februarie 2017 a Curții de Apel Brașov a fost admis recursul declarat de reclamanți, casată integral Sentința civilă nr. 1037/CA din 25 octombrie 2016 a Tribunalului Brașov, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.

Cu privire la limitele învestirii instanței în rejudecare, Curtea de Apel Brașov a reținut că cererea reclamanților reprezintă o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, în care instanța trebuie să examineze dacă refuzul pârâtului de a soluționa cererea reclamanților este ori nu întemeiat.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. x/2015**.

II. În rejudecare, prin Sentința civilă nr. 1042/CA din 21 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2015**, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov.

Potrivit Deciziei nr. 1018/R/2017 din 11 octombrie 2017, Curtea de Apel Brașov a respins recursul declarat de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 1042/CA din 21 iunie 2017 a Tribunalului Brașov, pe care a menținut-o.

Împotriva Deciziei mai sus menționată, recurenții au formulat contestație în anulare, care, potrivit Deciziei civile nr. 123/R din 25 ianuarie 2018, a fost respinsă.

III. Prin cererea formulată la data de 27 martie 2018 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, recurenții-reclamanți A. și B. au solicitat revizuirea Deciziei nr. 123/R/2018 din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal (pronunțată în Dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov), arătând, în esență, că aceasta este potrivnică Deciziei nr. 194/R din 28 februarie 2017 (pronunțată în Dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Brașov), în temeiul prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, astfel cum a fost precizată, revizuenții au arătat, în esență, că în speță există contrarietate de hotărâri în sensul că decizia ce face obiectul cererii de revizuire este contrară Deciziei nr. 194/R din 28 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

Prin Decizia nr. 1060/R/2018 din 16 mai 2018, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, în ceea ce privește competența materială a instanței, s-a reținut că cererea de revizuire se întemeiază pe prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și, conform dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., cum hotărârile judecătorești invocate ca fiind contradictorii sunt pronunțate de Curtea de Apel Brașov, competența materială de soluționare a cauzei revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov, a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității introducerii cererii de revizuire pe motivul încălcării autorității de lucru judecat, prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și excepția inadmisibilității căii de atac.

Examinând cu prioritate excepția tardivității, invocată de către intimat prin întâmpinare, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a respinge cererea de revizuire ca tardivă, pentru considerentele ce urmează:

Art. 509 pct. 8 C. proc. civ. prevede că:

"revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...] 8. există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Potrivit dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.:

"Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."

În situația hotărârii a cărei revizuire se solicită, anume Decizia nr. 123/R/2018 din 25 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, termenul în care se putea solicita revizuirea, sub sancțiunea decăderii prevăzute de art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., începea să curgă de la data pronunțării acesteia, dată la care era și definitivă, în speță 25 ianuarie 2018.

Din examinarea înscrisurilor depuse de către revizuenți, Înalta Curte constată că aceștia au solicitat revizuirea Deciziei nr. 123/R/2018 din 25 ianuarie 2018 la data de 27.03.2018, cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Cum în cauză nu s-a făcut nici dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., cu consecința admiterii excepției și respingerii cererii de revizuire ca tardiv formulată.

Înalta Curte apreciază că, în raport de soluția dată excepției de tardivitate, nu se mai impune a fi analizată excepția inadmisibilității acestei căi de atac, invocată de intimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de tardivitate, invocată de intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - AJFP Brașov.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva Deciziei nr. 123/R din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL