Decizia nr. 1958/2017 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 1038/2015 a Judecătoriei Beclean

Obiectul cererii de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Beclean la data de 25.04.2013, reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâții C., D. și B. au formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr. 3041 din 14 martie 2013 dată de către OCPI Cluj - BCPI Gherla

Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 1038 din 04 iunie 2015, Judecătoria Beclean, în dosar nr. x/2013, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B., excepție invocată de către pârâți și a respins, ca nefondată, plângerea formulată de către reclamantele A. și B. în contradictoriu cu pârâții C. și D. împotriva încheierii de respingere nr. 3041 din 14 martie 2013 dată de către OCPI Cluj - BCPI Gherla. Reclamantele au fost obligate, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 695 RON, către pârâți.

Judecata în apel. Prin decizia civilă nr. 69/A din 22 martie 2016, Tribunalul Bistrița-Năsăud, a respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de reclamantele B. și A. împotriva sentinței civile nr. 1038 din 04 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr. x/2013

Judecata în recurs. În ședința de judecată din data de 12 octombrie 2016, Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., constatându-se că părțile, deși legai citate, nu s-au înfățișat în instanță și nici nu au solicitat judecarea recursului în lipsa ior de la dezbateri. La termenul din data de 15.03.2017, curtea de apel a respins cererea de repunere pe rol, dat fiind că nu a fost timbrată, și a dispus menținerea suspendării dispusă de termenul de judecată din 12 octombrie 2016. Prin decizia civilă nr. 106 din 17.05.2017, Cartea de Apel Cluj, secția I civilă, a constatat perimat recursul declarat de reclamante împotriva deciziei civile nr. 69/A din 22.01.2016 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosar nr. x/2013

Judecata recursului exercitat împotriva soluției de perimare pronunțate de Curtea de Apel. Completul de filtru. Împotriva soluției de perimare, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin decizia civilă nr. 106/R din 17 mai 2017, au formulat recurs reclamantele A. și B. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 31.07.2017 și repartizat Completului filtru nr. 10 (CF 10), primind dată recomandată 11.09.2017. Prin rezoluția completului de filtru din 03 august 2017, a fost dispusă comunicarea cererii de recurs intimaților cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 zile de la comunicare. La data de 07.09.2017, intimații C. și D. au formulat întâmpinare, comunicată, prin care au invocat excepția tardivității recursului, iar în subsidiar, au solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului. Recurentele B. și A. la data de 02.10.2017 au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepției tardivității recursului, la care a atașat o serie de înscrisuri printre care și cerere de recurs, fără a menționa însă împotriva cărei hotărâri judecătorești este îndreptată, fila 45 din dosar. Constatând finalizată procedura de comunicare, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. XV coroborate cu dispozițiile art. XVII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 89 din 12.02.2013, magistratul asistent raportor a trecut la întocmirea raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 16.10.2017, iar la data de 30.10.2017, recurentele reclamante au formulat punct de vedere la raport prin care au arătat că recursul este exercitat în termenul legal, respectiv în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii recurate. La termenul stabilit la data de 06 decembrie 2017, completul de filtru a reținut cauza în pronunțare asupra admisibilității in principiu a recursului din perspectiva exercitării în termenul legal a recursului, chestiune cu privire la care reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 485 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Termenul, de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea mi dispune altfel.". Pe de altă parte însă, art. 421 alin. (2) din același act normativ prevede că "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare." Prin urmare, se constată că dispozițiile art. 421 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. reprezintă dispoziții speciale în raport de dispozițiile art. 485 din același act normativ întrucât reglementează situația particulară a hotărârilor judecătorești prin care a fost constatată perimarea. În aplicarea principiului specialîa generalibus derogant, termenul pentru exercitarea recursului împotriva hotărârilor de constatare a perimării este de 5 zile care începe să curgă de la pronunțare. Cu privire la modalitatea de calcul a termenului pentru exercitarea căilor de atac, conform dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 din Legea. nr. 134/2010 privind C. proc. civ. "Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează; 2. când termenul se socotește pe zile, și intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul nici ziua când acesta se împlinește ". De asemenea, termenul care se socotește pe zile se împlinește la ora 24.00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actui de procedură, conform art. 182 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. În situația în care însă actul de procedură este transmis prin scrisoare recomandată depus la un oficiu poștal, serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, termenul pentru exercitarea căii de atac se împlinește la ora la care activitatea respectivului seviciu încetează în acel loc în mod legal. În cazul nerespectării termenelor procedural legale, potrivit art. 185 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., partea este decăzută din exercitarea dreptului, actul îndeplinit cu nesocotirea acestuia fiind lovit de nulitate. În cauza de față, recursul privește decizia civilă nr. 106 din 17.05.2017 prin care Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a constatat perimat recursul declarat de reclamante împotriva deciziei civile nr. 69/A din 22.03.2016 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosar nr. x/186/2013. Conform dispozițiilor art. 421 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2, cu aplicarea dispozițiilor art. 182 din același act normativ, termenul pentru exercitarea recursului împotriva deciziei civile nr. 106 din 17.05.2017 a Curții de Apel Cluj s-a împlinit la data de 23 mai 2017, ora. 24.00. Din înscrisurile aflate ia dosarul cauzei, se constată însă că prezentul recurs a fost formulat de reclamantele A. și B. la data de 20 iunie 2017, așa cum reiese din ștampila instanței aplicată cu ocazia înregistrării cererii. Prin urmare, se constată că recursul declarat reclamantele A. și B. a fost declarat și motivat cu încălcarea termenului legal prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., respectiv cu mai mult de 5 zile de la pronunțarea hotărârii de perimare. Scopul legitim al instituirii de către legiuitorul național a unor norme imperative pentru promovarea unor căi extraordinare de atac este, în mod neîndoielnic, limitarea în timp a incertitudinii raporturilor juridice, astfel că după epuizarea termenelor pentru declararea acestora, orice persoană de bună credință să se poată prevala în orice împrejurare de o hotărâre judecătorească definitivă, ce nu mai este susceptibilă de retractare sau reformare, intrată în circuitul juridic, care trebuie să aibă un grad acceptabil de securitate. Curtea de la Strasbourg a stabilit ca pentru a se reține că o ingerință este justificată ea trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesară într-o societate democratică, ceea ce conduce la analiza raportului de proporționalitate între măsură cu scopul legitim urmărit, cerințe ce trebuie îndeplinite cumulativ. Raportat Sa soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea ei, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare, " analiza criticilor de nelegalitate invocate prin cererile de recurs nu se mai impune. Pentru argumentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantele A. și B. împotriva deciziei civile nr. 106/R din 17 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.