ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2720/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ulterior precizată, reclamantul A. solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciara, anularea Rezoluției de clasare nr. x/IJ/1182/DIJ/2016 din 06.05.2016 emisă de pârâtă. În motivarea cererii de chemare, așa cum a fost precizată, s-au arătat, în esență, următoarele: Judecătorul nu se poate pronunța anterior termenului de depunere a documentelor solicitate de el însuși. Pronunțarea unei decizii de anulare a cererii în interiorul intervalului de depunere a documentelor constituie o gravă neglijență, prevăzută de art. 99 din Legea nr. 303/2004 și este sancționată de art. 100 din Legea nr. 303/2004. De asemenea, prin adresa primită pe 07.01.2016, i-au fost cerute acte ilegale: număr de înregistrare la Registrul Comerțului al Ministerului Finanțelor Publice și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, care nu există și, de asemenea, conturile bancare ale celor două instituții. Prin întâmpinare, pârâta Inspecția Judiciară a invocat excepția inadmisibilității plângerii, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004. Printr-o cerere distinctă, înregistrată la data de 07.07.2016 și precizată la data de 26.07.2016, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 45 lit. b) din Legea nr. 317/2004, raportat la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție. Reclamantul a arătat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 397/2014 s-a stabilit că sintagma "soluția de clasare este definitivă" din art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 încalcă art. 21 alin. (1) din Constituție, iar legiuitorul trebuia ca în 45 de zile, începând din 16.07.2014, când a fost publicată în M. Of. această decizie, să pună în acord Legea nr. 317/2004 cu Decizia Curții Constituționale, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și art. 147 alin. (1) din Constituție.

Soluția primei instanțe Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 3.953 din 9 decembrie 2016, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă, în raport cu cele reținute de instanța constituțională, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, și față de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, precum și acțiunea formulată de reclamant, ca nefondată.

Calea de atac exercitată Reclamantul a atacat cu recurs, prin două memorii distincte, Sentința nr. 3.953 din 9 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, atât cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată (care formează obiectul prezentei cauze), cât și asupra fondului cauzei. În motivarea căii de atac, recurentul a reluat împrejurările de fapt expuse și în fața primei instanțe, în esență, arătând că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 îndeplinește condițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, făcând trimitere și la Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014 a Curții Constituționale.

Procedura derulată în recurs În ceea ce privește recursul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate formulată, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluționarea acestuia, în ședință publică, la data de 28 septembrie 2017, cu citarea părților, calea de atac declarată împotriva soluției pronunțate pe fondul cauzei aflându-se în procedura regularizării.

Apărarea intimatei Prin întâmpinare, intimata Inspecția Judiciară a solicitat respingerea ambelor recursuri declarate, atât în privința soluției asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, cât și cu privire la fondul cauzei. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului 1. Regularitatea promovării căii de atac 1.1 Înalta Curte verificând regularitatea învestirii cu recursul vizând respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, constată că recurentul-reclamant nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege. Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile." Conform art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate." Înalta Curte constată că recursul vizând soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale a fost declarat și motivat la data de 13.12.2016, peste termenul de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care s-a împlinit la data de 12.12.2016. 1.2. În ceea ce privește soluționarea recursului reclamantului formulat împotriva Sentinței nr. 3.953 din 9 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește fondului cauzei, Înalta Curte constată că se impune continuarea procedurii de filtrare a recursului, urmând a fi întocmit și comunicat raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 C. proc. civ. 2. Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată, ca tardiv formulat.