ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2747/2020

Ședința publică din data de 23 iunie 2020

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 07.10.2015 sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând:

- anularea notificărilor nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015, prin care reclamantei i s-au comunicat valorile indicilor Vit și VTt aferenți trimestrelor I, II și III 2012, precum și valorile indicilor VT2011 și Vi2011 (necesari stabilirii valorii indicelui Vitr);

- anularea Ordinelor Președintelui CNAS nr. 119/27.04.2012, 155/23.05.2012, 380/30.07.2012 prin care au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011;

- anularea adresei nr. x/23.09.2015, prin care CNAS a respins plângerea prealabilă formulată de reclamantă;

- obligarea pârâtei să comunice reclamantei valoarea indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, precum și valoarea indicelui VT2011, ca urmare a scăderii reale și efective a valorii medicamentelor ce nu au putut fi puse pe piață în perioadele relevante, astfel cum s-a stabilit prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în cauze având ca obiect anularea notificărilor individuale emise pentru trimestrele IV 2011,1 2012, II 2012, III 2012 și consumul de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății în trimestrele IV 2011, I 2012, II 2012, III 2012, aferent vânzărilor reclamantei.

1.2. La data de 08.04.2016, reclamanta a depus la dosarul cauzei precizare a acțiunii, prin care a arătat că, în ceea ce privește capătul nr. II de cerere, ca urmare a comunicării de către CNAS a documentației administrative ce stă la baza notificărilor, înțelege să solicite anularea Ordinelor Președintelui CNAS nr. 119/27.04.2012, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 155/23.05.2012, nr. 380/30.07.2012 și nr. 736/31.10.2012, prin care au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011.

1.3. Pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, pentru capătul de cerere nr. x al reclamantei și excepția inadmisibilității acțiunii cu privire la capătul de cerere privind anularea Ordinelor Președintelui C.N.A.S. nr. 119/27.04.2012, 380/30.07.2012 și 736/31.10.2012, prin care au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii cu privire la toate capetele de cerere, acțiunea fiind formulată de către reclamantă cu depășirea termenului legal de 6 luni instituit pentru promovarea acestui gen de cerere de chemare în judecată.

1.4. Prin încheierea din data de 22.04.2016, instanța a respins ca neîntemeiate excepția autorității de lucru judecat, excepția inadmisibilității și excepția tardivității cererii în anularea ordinelor invocate de către pârâtă.

Prin sentința nr. 4189 din 21 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată; au fost anulate în parte adresa nr. x/23.09.2015, Ordinul nr. 119/27.04.2012 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 155/23.05.2012 și Ordinele nr. 380/30.07.2012 și 736/31.10.2012, precum și notificările nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015 și P/7590/13.08.2015, prin înlăturarea din valoarea vânzărilor totale de medicamente a valorii medicamentelor ce nu a fost puse pe piață conform sentinței civile nr. 1214/03.04.2013 pronunțată în dosarul nr. x/2012 și conform sentinței civile nr. 1590/14.05.2013 pronunțată în dosarul nr. x/2012 de Curtea de Apel București; a fost obligată pârâta să comunice reclamantei valoarea indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, precum și valoarea indicelui VT2011 ca urmare a scăderii valorii medicamentelor ce nu au putut fi puse pe piață în perioadele relevante, astfel cum s-a stabilit prin hotărâri judecătorești definitive și consumul de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății în trimestrele IV 2011, I-III 2012 aferent vânzărilor reclamantei.

Împotriva încheierii din data de 22 aprilie 2016 și a sentinței nr. 4189 din data de 21 decembrie 2016, a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat și casarea sentinței civile, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

3.1. Raportat la încheierea din data de 22.04.2016 pronunțată de instanța de fond, recurenta a arătat că, prin invocarea excepției autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere nr. x al reclamantei, s-au avut în vedere în primul rând dispozițiile art. 431 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.

Astfel, prin sentința civilă nr. 2783/11.09.2013 pronunțată în dosarul nr. x/2013, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu CNAS și a anulat notificările referitoare la datele privind consumul înregistrat în trimestrele I, II și III 2012, respectiv comunicările CNAS transmise prin e-mail în data de 05.05.2012 (trimestrul I 2012) și 21.05.2012, 23.05.2012, 25.05.2012 (trimestrul I 2012 ajustat) și respectiv a adreselor CNAS nr. x/31.07.2012 (trimestrul II 2012), nr. CB 381/06.09.2012 (trimestrul I și II rectificate) și nr. MS/FD/2438/31.10.2012 (trimestrul III 2012) privind declararea și plata contribuției trimestriale aferente trimestrelor I, II și III ale anului 2012. Totodată, prima instanță de judecată a reținut în principal faptul că notificările comunicate reclamantei referitoare la contribuția clawback aferentă trim. I, II și III 2012, s-au raportat la formula de calcul statuată de art. 31 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011, or, noul context legal determinat de constatarea neconstituționalității parțiale a textului de lege aplicabil, nu poate fi ignorat, doar pentru că decizia Curții Constituționale a fost adoptată ulterior emiterii notificării. In considerarea acestor argumente, instanța de fond a apreciat ca în sarcina reclamantei a fost stabilită contribuția trimestriala calculată pe baza unei formule care include taxa pe valoarea adăugată. Împotriva acestei Sentințe, CNAS a formulat recurs, ICCJ pronunțându-se prin Decizia nr. 2294/03.06.2015 în sensul respingerii ca nefondat a acestui recurs declarat împotriva sentinței civile nr. 2783/11.09.2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Raportat la aspectele statuate de instanțele de judecată investite cu soluționarea acestei cauze, in cuprinsul motivării sentinței civile nr. 2783/11.09.2013 și în aplicarea prevederilor art. 622 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., rep., cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie", CNAS a pus în executare în termen legal dispozițiile sentinței civile nr. 2783/2013 pronunțată de Curtea de Apel București, prin emiterea unor Notificări privind contribuția trimestrială datorată de A. S.R.L. aferentă trimestrelor I, II și III 2012, potrivit celor dispuse de instanța de judecată. Astfel, în conformitate cu dispozițiile exprese ale instanței de judecată, taxa pe valoarea a fost eliminată din elementele de calcul ce au fost transmise prin Notificările nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015, astfel că CNAS a respectat întru totul soluția instanței de fond pronunțată în dosarul cu datele de identificare de mai sus și a emis notificările mai sus menționate, comunicând subiectului plătitor al contribuției trimestriale indicii consumului de medicamente fără TVA.

Rațiunea pentru care a invocat această excepție și pe care instanța de fond nu a avut-o în vedere, este aceea că, pentru sentințele mai sus amintite, instanța a stăruit în cercetarea în detaliu a legalității notificărilor contestate, care au vizat calculul taxei claw-back pentru trimestrele I, II și III 2012. Astfel, în motivarea sentințelor mai sus menționate, instanța a apreciat faptul că notificările contestate vor fi anulate și se vor emite noi notificări strict cu privire la eliminarea TVA din calculul contribuției trimestriale.

Per a contrario, este lesne de înțeles că, vizând doar aspectul mai sus reiterat și eliminând practic motivul de nelegalitate, restul cuprinsului notificărilor se bucură de prezumția de legalitate, producând efecte juridice cu respectarea întocmai a legislației în vigoare. De altfel, concluzia de mai sus reiese și din faptul că în cercetarea fondului și in cercetarea propriu-zisa a legalității notificărilor mai sus menționate, instanța de fond avea posibilitatea și era obligată să constate elementele de nelegalitate ale acestora, în măsura în care acestea existau.

În acest context, se invocă incidența dispozițiilor art. 430 alin. (1) din Noul C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

3.2. Prin invocarea excepției inadmisibilității acțiunii cu privire la capătul de cerere privind anularea Ordinelor Președintelui C.N.A.S. prin care au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011, s-a arătat că problema care trebuie supusă analizei controlului judiciar este aceea dacă Ordinele Președintelui C.N.A.S. sunt acte administrative în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Ordinele Președintelui C.N.A.S. atacate în speță nu pot fi calificate drept acte administrative în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, dat fiind faptul că acestea nu sunt susceptibile să producă prin el însele efecte juridice, în sensul de a naște, modifica și stinge raporturi juridice. Astfel, Ordinele mai sus amintite nu au un regim juridic specific, ci doar stabilesc, în baza elementelor înregistrate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, valoarea procentului "p" aferent unui anumit trimestru, în baza prevederilor art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, situație care nu atrage după sine nașterea, modificarea și stingerea raporturilor juridice. Rezulta faptul că ordinele mai sus menționate se circumscriu operațiunilor având valoare tehnico-juridică a unui fapt material și nu a unei manifestări exprese de voință din partea autorității publice.

3.3. Pe fond, recurenta a arătat că în mod eronat a reținut instanța de fond faptul că, din hotărârile judecătorești depuse la dosarul cauzei, ce privesc alți contribuabili, rezultă că o serie de notificări individuale transmise în perioada trimestrelor IV 2011 - III 2012 au fost anulate, ceea ce influențează direct indicii VTt și VT 2011. Astfel, s-a constatat că unele medicamente incluse în notificările emise de C.N.A.S. nu putea fi puse pe piață și, pe cale de consecință, întrucât nu a existat un consum real al acestora în perioada de referință, pârâta ar fi trebuit să excludă valoarea acestor medicamente din calculul privind noile valori ale indicilor VTt și VT2011.

Potrivit dispozițiilor art. 435 alin. (1) din Noul C. proc. civ., hotărârea judecătorească produce efecte numai între părți, (inter partes). În acest sens, soluția oferită de instanțele de judecată cu referire la notificări emise către alți subiecți de drept privat (în speță D.A.P.P.), produce efecte juridice doar față de aceștia, cu respectarea întocmai a legislației în vigoare, situația juridică a acestora neputând fi extrapolată către situația altor entități juridice, mai ales că această situație vizează valoarea consumului individual de medicamente.

De asemenea, cu privire la contestarea notificărilor din capătul 1 al cererii, ținând cont de precizările pe care le-a făcut cu privire la autoritatea de lucru judecat, se arată că notificările nr. x/11.08.2015, nr. y/11.08.2015 și P/7590/13.08.2015 transmise de către CNAS vizează comunicarea valorilor indicilor ViT și VTt aferente trimestrelor I, II și III 2012, precum și valorile indicilor VT2011 și Vi2011, conținutul acestora fiind identic, (exceptând prevederea privind eliminarea TVA - ului din calculul contribuției trimestriale dispusă de instanța de judecată) cu cel al comunicărilor CNAS transmise prin e-mail în data de 05.05.2012 (trimestrul I 2012) și 21.05.2012, 23.05.2012, 25.05.2012 (trimestrul I 2012 ajustat) și respectiv a adreselor CNAS nr. x/31.07.2012 (trimestrul II 2012), și CNAS nr. CB 381/06.09.2012 (trimestrul I și II rectificate) și x/31.10.2012 (trimestrul III 2012) privind declararea și plata contribuției trimestriale aferente trimestrelor I, II și III ale anului 2012.

Cu privire la capătul de cerere al reclamantei referitor la obligarea C.N.A.S. la comunicarea către aceasta a valorii indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, precum și valoarea indicelui VT2011 ca urmare a scăderii reale și efective a valorii medicamentelor ce nu au putut fi puse pe piață în perioadele relevante, astfel cum s-a stabilit prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în cauze având ca obiect anularea notificărilor individuale emise pentru trimestrele IV 2011, I 2012, II 2012 și III 2012, se arată că datele pe care le-a solicitat reclamanta și pe care instanța de fond i-a obligat să le comunice acesteia sunt date cuprinse în notificările contestate de aceasta la primul petit al cererii de chemare în judecată.

Totodată, acest consum a fost comunicat deja acesteia în cadrul litigiului care a făcut obiectul dosarului nr. x/2013 aflat pe rolul Curții de Apel București și ulterior a făcut obiectul Controlului judiciar al Î.C.C.J., astfel că asupra aspectelor puse in discuție prin prezenta acțiune, instanțele de judecată s-au mai pronunțat.

Se mai arată că veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit O.U.G. nr. 77/2011, respectiv pentru trimestrul I și III 2012, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai sus menționat.

Având în vedere că sumele plătite de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, deci inclusiv de reclamanta din prezenta cauză, sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul plății pe serviciu medical), în condițiile neefectuării plății ar rezulta o pagubă pentru Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, ceea ce ar conduce la îngrădirea accesului la medicamente al asiguraților.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

Reclamanta A. S.R.L. ("A."), a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În susținerea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

4.1. Excepția autorității de lucru judecat

Astfel cum rezultă cu claritate din petitul cererii de chemare în judecată, reclamanta a cerut, în primul rând, anularea notificărilor nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015, prin care i s-au comunicat valorile indicilor Vit și VTt aferenți trimestrelor I, II și III 2012, precum și valorile indicilor VT2011 și Vi2011 (necesari stabilirii valorii indicelui Vitr).

A arătat că, în data de 17.08.2015, a primit din partea CNAS notificările menționate, prin care au fost comunicate o serie de date pe baza cărora reclamanta ar trebui să stabilească, calculeze, declare și să achite contribuția claw-back aferentă trimestrelor I, II și III ale anului 2012, astfel cum această contribuție este reglementată de dispozițiile O.U.G. nr. 77/2011. Este evident că aceste notificări sunt acte administrative distincte de cele anulate prin sentința civilă nr. 2783/25.09.2013 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 2294/03.06.2015 a recursului formulat de CNAS, respectiv: Notificările electronice emise de CNAS la datele de 05.05.2012, 21.05.2012, 23.05.2012, 25.05.2012 - trimestrul I 2012; Notificării electronice nr. DG/1971/31.07.2012 - trimestrul II 2012; Notificării electronice nr. x/31.10.2012 -trimestrul III 2012.

Prin urmare, în speță nu este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză - în special în ceea ce privește ultimele două aspecte - pentru a se putea pune problema efectului extinctiv al autorității de lucru judecat. În concret, noile acte administrative emise de pârâtă trebuie să îndeplinească, la rândul lor, toate condițiile de legalitate prevăzute în actele normative ce le reglementează regimul juridic, intimatei fiindu-i deschisă calea acțiunii în contencios administrativ, în vederea cenzurării eventualelor elemente ce atrag nulitatea actelor.

4.2. Excepția inadmisibilității Ordinelor Președintelui CNAS

În esență, CNAS susține că ordinele respective nu sunt acte administrative, întrucât nu sunt susceptibile să producă prin ele însele efecte juridice, în sensul de a naște, modifica și stinge raporturi juridice. Prin aceste ordine au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II si III 2012, respectiv VT2011, valori care au fost comunicate prin intermediul notificărilor x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015, ordinele nefiind publicate în Monitorul Oficial sau ne site-ul CNAS.

În absența acestor ordine și a efectelor produse de acestea - stabilirea valorii indicilor menționați mai sus - CNAS nu ar avea ce să comunice contribuabililor în vederea stabilirii, de către aceștia, a valorii contribuției clawback pentru perioada în cauză. Pe cale de consecință, prin acest ordine este îndeplinită o condiție esențială pentru nașterea, în sarcina contribuabililor, a obligației de declarare și de plată a contribuției clawback, anume stabilirea valorilor indicilot VTt și VT2011.

De altfel, în situația în care intimata ar fi atacat doar notificările, fără a ataca și ordinele în discuție, soluția conturată de practică ar fi fost aceea a respingerii cererii în ceea ce privește valorile indicilor comunicați prin notificări, însă stabiliți de către CNAS prin alte acte, necomunicate destinatarilor, astfel cum este cazul indicilor VTt pentru trimestrele I, II si 1112012. respectiv VT2011.

4.3. Pe fondul cererii

Ordinele Președintelui CNAS nr. 119/27.04.2012 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 155/23.05.2012, nr. 380/30.07.2012 și nr. 736/31.10.202 sunt nelegale, impunându-se anularea acestora, astfel cum corect a dispus prima instanță.

Astfel cum rezultă din formula de calcul prevăzută de lege, unele dintre elementele esențiale pentru calcularea contribuției clawback sunt constituite de indicii VTt, respetiv Vitr. Astfel, pe de-o parte, VTt reprezintă practică valoarea totală a vânzărilor realizată în trimestrul de referință (deci nu doar a plătitorului de contribuție, valoarea propriilor vânzări fiind transmisă prin intermediul indicelui Vit), în timp ce Vitr reprezintă un indice legat în același timp de vânzările individuale ale plătitorului de contribuție aferente anului 2011, cât și de vânzările totale aferente aceluiași an. Pe cale de consecință, în formula de calcul a contribuției datorate de A. se regăsesc inclusiv valorile totale ale vânzărilor, valori care, teoretic, ar trebui calculate prin însumarea tuturor valorilor vânzărilor individuale (tuturor indicilor individuali Vit).

Ceea ce constituie, în opinia reclamantei, problema în cazul de față este faptul că CNAS a comunicat intimatei practic aceleași valori ale indicilor VTt si VT2011 ca cele menționate în notificările anulate în mod definitiv prin hotărâre judecătorească, singura intervenție fiind în sensul excluderii TVA-ului. Cu toate acestea, CNAS are deplină cunoștință de faptul că extrem de numeroase notificări individuale transmise plătitorilor de contribuție în perioada trimestrelor IV 2011 - III 2012, notificări cu influență directă asupra valorilor indicilor VTt și VT2011, au fost anulate la rândul lor prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești.

Altfel spus, ordinele sunt nelegale, întrucât CNAS nu a scăzut din valoarea acestor indici globali (VTt și VT2011) valoarea medicamentelor din notificările anulate în mod irevocabil de instanțele judecătorești. Astfel, numeroși deținători de APP au contestat pe calea contenciosului administrativ legalitatea și temeinicia notificărilor emise de CNAS în perioada trimestrelor IV 2011 -III 2012. În numeroase cazuri, instanțele au dispus anularea acestor notificări, soluțiile fiind confirmate de către înalta Curte de Casație si Justiție. În majoritatea acestor cazuri, instanțele au constatat că unele medicamente incluse în notificările emise de CNAS nu puteau fi puse pe piață. Pe cale de consecință, rezultă că nu a putut exista un consum real al acestora în perioada de referință. Așadar, este limpede că CNAS trebuia să excludă valoarea acestor medicamente și din calculul privind noile valori ale indicilor VTt și VT2011. Acest lucru rezultă chiar din hotărârile judecătorești depuse de CNAS la dosarul cauzei: sentința civilă nr. 1319/2014 (dosar x/2012); sentința civilă nr. 1214/2013 (dosar x/2012); sentința civilă nr. 81/2014 (dosar x/2013). Având în vedere că există numeroase spețe în care instanțele judecătorești au anulat notificările emise de CNAS pentru trimestrele IV 2011 - III 2012, rezultă că toate aceste elemente ar fi trebuit să determine scăderea valorii indicilor VTt și VT2011, or acest lucru nu s-a întâmplat.

În speță, prin adresa de soluționare a contestației, CNAS a arătat că, în ceea ce privește perioada de referință din speță, valoarea indicilor respectivi ar fi fost stabilită prin Ordinele nr. 119/27.04.2012, 155/23.05.2012 și 380/30.07.2012. În concluzie, anularea ordinelor amintite și recalcularea indicilor, astfel încât aceștia să nu mai includă și valoarea medicamentelor ce au fost introduse în notificări anulate irevocabil de instanțele judecătorești, reprezintă o măsură legală și temeinică a primei instanțe, recursul formulat de CNAS fiind neîntemeiat.

Notificările atacate în prezenta cauză privind contribuția clawback aferentă trimestrelor I-III 2012 sunt nelegale. CNAS nu a comunicat, cum rezultă din ansamblul dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011 citate anterior, consumul de medicamente aferent trimestrelor în discuție. Astfel, deși în perioada de referință (trimestrele I - III 2012), contribuția clawback se stabilea în baza unei formule derogatorii, stabilită prin art. 3 indice 1 (introdus prin O.U.G. nr. 110/2011), prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 erau în continuare în vigoare:

"Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii armatoare expirării trimestrului, consumul centralizai de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate."

Pe baza datelor privind consumul și a indicilor reglementați în art. 3l, deținătorii de APP au obligația să stabilească, să declare și să plătească această contribuție (art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011). Doar prin comunicarea consumului de medicamente se poate determina cu certitudine corectitudinea datelor privind ceilalți indici reglementați în cuprinsul art. 3 indice 1. În lipsa oricărei justificări a modului de calcul a valorilor comunicate prin notificare, intimata nu poate presupune decât că aceasta se raportează la valoarea de compensare a medicamentelor, iar nu la prețul de vânzare A., incluzând astfel și adaosurile distribuitorilor și farmaciilor, elemente de formare a prețului ce nu sunt prevăzute de O.U.G. nr. 77/2011.

Prin urmare, nu se poate susține că baza de calcul a contribuției trimestriale este determinată prin raportare la prețul final al medicamentelor cu care acestea ies din lanțul de comercializare, deși contribuția este suportată doar de către deținătorul de APP care, în majoritatea cazurilor, este chiar primul agent economic din lanțul de distribuție. Pe cale de consecință, valoarea "vânzărilor" determinată de CNAS depășește cu mult valoarea vânzărilor intimatei, baza de calcul devenind supradimensionată și imprevizibilă, excedând în mod real controlului agentului economic (deținător de APP), punându-l pe acesta în imposibilitate de a previziona sarcina fiscală ce apasă asupra sa.

Această interpretare și aplicare a prevederilor Ordonanței duce la o încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale - art. 56 alin. (2) din Constituție - în sensul că contribuabilul devine obligat să suporte sarcini fiscale aferente activității altor agenți economici. Pe cale de consecință, se impune ca CNAS să comunice consumul de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății în trimestrele IV 2011 și I, II, III 2012, aferent vânzărilor sale.

Recurenta CNAS nu a formulat răspuns la întâmpinare, deși întâmpinarea a fost comunicată în termenul legal și a fost citată cu această mențiune.

6.1. Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 09 iunie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

În cauză, au mai fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494 raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluție s-a fixat primul termen de judecată a recursului, la data de 09 iunie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

6.2. Alte aspecte procesuale

Cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze a fost introdusă de către A. S.R.L.. La data de 13.12.2016, A. S.R.L. (în calitate de societate absorbită) a fuzionat cu B. S.R.L. (în calitate de societate absorbantă), iar la aceeași dată, B. S.R.L. și-a schimbat denumirea în "A. SRL".

Așadar, calitatea procesuală activă în prezenta cauză a fost transmisă, ca urmare a absorbției, de la A. S.R.L. la B. S.R.L., această din urmă schimbându-și denumirea în A. S.R.L..

7.1. Elemente de fapt și de drept reținute de prima instanță

În fapt, la data de 17.08.2015, reclamanta a primit din partea CNAS notificările nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015, prin care au fost comunicate o serie de date pe baza cărora reclamanta ar trebui să stabilească, calculeze, declare și să achite contribuția clawback aferentă trimestrelor I, II și III ale anului 2012, astfel cum această contribuție este reglementată de dispozițiile O.U.G. nr. 77/2011.

Aceste notificări au fost emise ca urmare a anulării, prin sentința civilă nr. 2783/25.09.2013 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii de către înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 2294/03.06.2015 a recursului formulat de CNAS, a notificărilor electronice emise de CNAS la datele de 05.05.2012, 21.05.2012, 23.05.2012, 25.05.2012 pentru trimestrul I 2012; notificării electronice nr. DG/1971/31.07.2012 pentru trimestrul II 2012; notificării electronice nr. x/31.10.2012 pentru trimestrul III 2012.

În concret, prin notificările nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015, reclamantei i-au fost comunicate următoarele categorii de informații: informații având ca obiect valoarea indicelui "VTt" pentru trimestrele I - III 2012; informații având ca obiect valoarea indicelui "Vit" pentru trimestrele I - III 2012; informații având ca obiect valoarea indicelui "VT2011"; informații având ca obiect valoarea indicelui "Vi2011".

Conform celor menționate de CNAS prin adresa nr. x/23.09.2015, prin Ordinele Președintelui CNAS nr. 119/27.04.2012, 155/23.05.2012, 380/30.07.2012 au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011 (acesta din urmă prin Ordinul nr. 119/27.04.2012).

În data de 26.08.2015, reclamanta a expediat către CNAS contestația îndreptată împotriva notificărilor amintite, contestație prin care au fost solicitate: revocarea notificărilor x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015; revocarea Ordinelor Președintelui CNAS prin care au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011; comunicarea valorii corecte indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, precum și valoarea indicelui VT2011, respectiv a consumul de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății în trimestrele IV 2011,1 2012, II 2012, III 2012, aferent vânzărilor reclamantei.

Prin adresa nr. x/23.09.2015, CNAS a formulat un răspuns la contestația înregistrată de reclamantă, prin care a respins solicitările acesteia.

7.2. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă și a apărărilor formulate de intimata-reclamantă

7.2.1. În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat privind capătul 1 al cererii de chemare în judecată, invocată în fața instanței de fond și respinsă ca neîntemeiată prin încheierea de ședință din data de 22 aprilie 2016

Excepția autorității de lucru judecat a fost invocată prin prisma pronunțării sentinței civile nr. 2783/11.09.2013 de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2013, având caracter definitiv ca urmare a pronunțării deciziei nr. 2294/2015 de către ÎCCJ, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a soluționat cererea de anulare a notificărilor emise reclamantei referitoare la contribuția de clawback aferentă trimestrelor I, II și III ale anului 2012, pârâta arătând că notificările contestate în prezenta cauză au fost emise ca urmare a punerii în executare a sentinței civile nr. 2783/11.09.2013, astfel încât nu pot fi contestate din nou pentru motive care au fost deja invocate în cadrul primului litigiu.

Obiectul acestui litigiu anterior l-au reprezentat notificările prin care au fost comunicate reclamantei datele necesare în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrelor I, II și III ale anului 2012.

Instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu CNAS și a anulat notificările amintite, reținând în principal faptul că acestea s-au raportat la formula de calcul statuată de art. 3 indice 1 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011, text de lege constatat ca fiind parțial neconstituțional, în sarcina reclamantei fiind stabilită contribuția trimestriala calculată pe baza unei formule care include taxa pe valoarea adăugată.

Pârâta a emis noile notificări, ce fac obiectul prezentei cauze, respectiv notificările nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015, z/13.08.2015, prin care reclamantei i s-au comunicat valorile indicilor Vit și VTt aferenți trimestrelor I, II și III 2012, precum și valorile indicilor VT2011 și Vi2011 (necesari stabilirii valorii indicelui Vitr).

Distinct de chestiunea de fond a cauzei, dacă conținutul acestor noi notificări este sau nu identic cu cel al notificărilor anterioare și dacă ar trebui sa fie diferit, se constată că, din punct de vedere formal, acestea sunt acte administrative noi, emise ca urmare a pronunțării unei hotărâri judecătorești de anulare a actelor anterioare, reprezentând acte distincte de notificările anterioare.

Ca urmare, sub aspectul obiectului și implicit a cauzei juridice, nu se poate reține identitatea între cele două litigii, pentru a fi îndeplinite condițiile prev. de art. 430 din C. proc. civ.

Ceea ce invocă recurenta, raportat la limitele în care a fost cercetată legalitatea notificărilor anterioare (doar sub aspectul includerii TVA) și limitele în care ar mai putea fi atacate notificările emise ca urmare a punerii în executare a hotârârii judecătorești anterioare, reprezintă aspecte care țin de fondul judecății în litigiul de față, dar strict formal nu pot îmbrăca forma excepției autorității de lucru judecat.

Ca urmare, nu există autoritate de lucru judecat, conform disp. art. 430 alin. (1) C. proc. civ., deoarece obiectul celor două cauze nu este identic, obiectul prezentei cauze fiind valabilitatea notificărilor emise în anul 2015 și nu a celor deja verificate sub aspectul legalității în cadrul primului proces.

În acest context, nu se poate constata incidența dispozițiilor art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, aspectele tranșate în cadrul litigiului anterior fiind diferite din punct de vedere al obiectului și al cauzei juridice de cele deduse judecății în cauza de față.

Astfel, Înalta Curte constată că în mod corect a respins prima instanță excepția invocată, realizând o corectă aplicare a legii.

7.2.2. În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea Ordinelor Președintelui C.N.A.S., prin care au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011, excepție invocată în fața instanței de fond și respinsă ca neîntemeiată prin încheierea de ședință din data de 22 aprilie 2016

Prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 119/27.04.2012, a fost aprobată valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul I 2012 (VTt) și valoarea vânzărilor totale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății pentru anul 2011 (VT2011).

Ordinul de mai sus cum a fost modificat prin Ordinul nr. 155/23.05.2012, fiind rectificată valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul I 2012, ca urmare a unei erori de raportare.

Prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 380/30.07.2012, a fost aprobată valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul II 2012 (VTt).

Prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 736/31.10.2012, a fost aprobată valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul III 2012 (VTt).

În esență, recurenta-pârâtă a susținut că aceste ordine nu sunt acte administrative în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, dat fiind faptul că acestea nu sunt susceptibile să producă prin el însele efecte juridice, în sensul de a naște, modifica și stinge raporturi juridice. Astfel, Ordinele mai sus amintite doar stabilesc, în baza elementelor înregistrate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, valoarea procentului "p" aferent unui anumit trimestru, în baza prevederilor art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, situație care nu atrage după sine nașterea, modificarea și stingerea raporturilor juridice.

Pe de altă parte, intimata-reclamantă a invocat faptul că acestea sunt acte administrative, deoarece, în absența acestor ordine și a efectelor produse de acestea - stabilirea valorii indicilor menționați mai sus - CNAS nu ar avea ce să comunice contribuabililor în vederea stabilirii, de către aceștia, a valorii contribuției clawback pentru perioada în cauză. Pe cale de consecință, prin acest ordine este îndeplinită o condiție esențială pentru nașterea, în sarcina contribuabililor, a obligației de declarare și de plată a contribuției clawback, anume stabilirea valorilor indicilor VTt și VT2011.

Înalta Curte constată că, așa cum prevede art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Instanța de recurs apreciază că, deși aceste ordine nu îndeplinesc exigențele unor acte administrative pentru simplul motiv că nu produc prin ele însele efecte juridice, respectiv nu dau naștere, nu modifică și nu sting raporturi juridice, nu poate fi ignorat aspectul că prin acestea se stabilesc valorile indicilor VTt, respectiv VT2011, iar pe baza acestor indici se naște în sarcina contribuabilului posibilitatea de calcul a contribuției clawback.

Ca urmare, instanța de recurs apreciază că aceste funcțiuni le pot califica drept operațiuni administrative care preced și pregătesc un act administrativ, apte de a fi contestate împreună cu actul administrativ pe care-l fundamentează, cât timp aceste ordine comunică destinatarilor lor un element din formula de calcul a procentului "p" și, pe cale de consecință, a contribuției clawback. Or, conform art. 18 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, "instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății."

Cum reclamanta a supus verificării instanței și notificările privind P/7498/11.08.2015, P/7497/11.08.2015, P/7590/13.08.2015, prin care i s-au comunicat valorile indicilor Vit și VTt aferenți trimestrelor I, II și III 2012, precum și valorile indicilor VT2011 și Vi2011 (necesari stabilirii valorii indicelui Vitr), notificări care reprezintă în mod cert acte administrative, rezultă că era admisibilă cererea de anulare a ordinelor mai sus menționate, motivul de recurs fiind, astfel, nefondat, prima instanță realizând o corectă aplicare a legii prin respingerea excepției inadmisibilității.

7.2.3. În ceea ce privește motivul de recurs referitor la greșita aplicare a legii de către prima instanță prin anularea Ordinelor Președintelui C.N.A.S., prin care au fost stabilite valorile indicilor VTt pentru trimestrele I, II și III 2012, respectiv VT2011

În drept, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011: "Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestriala calculată conform prezentei ordonanțe de urgență ".

Formula de calcul a contribuției prevăzută, pentru perioada vizată, de art. 3 indice 1 din ordonanță este următoarea:

"(1)Începând cu trimestrul I al anului 2012 contribuția trimestrială, denumită în continuare Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează astfel:

Ctd =

unde:

Vit = valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

Vitr = valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTt = valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTtr = valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

(2)Valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este de 1.425 milioane RON. Această valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale.

(3)Valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr), se stabilește de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane RON.

(4)Valoarea prevăzută la alin. (3) se comunică de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate fiecărui plătitor de contribuție până la data de 15 martie 2012. Pentru plătitorii de contribuție care nu au avut vânzări de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății până la 31 decembrie 2011, valoarea vânzărilor individuale trimestriale de referință este egală cu zero.

(5)Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin. (1)-(3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată."

Astfel cum reiese din reglementările sus-citate, unele dintre elementele esențiale pentru contribuția claw-back sunt reprezentate de indicii VTt (valoarea toată a vânzărilor în trimestrul de referință) și Vitr (un indice legat de vânzările individuale ale plătitorului de contribuție cât și de vânzările totale aferente aceluiași an). Prin urmare, în formula de calcul a contribuției datorate de A. se regăsesc valorile totale ale vânzărilor, valori care ar trebui calculate prin însumarea tuturor vânzărilor individuale.

Din susținerile părților, care concordă sub acest aspect, reiese că CNAS a comunicat reclamantei aceleași valori ale indicilor VTt și VT2011 ca cele menționate în notificările anulate în mod definitiv prin hotărâre judecătorească, singura deosebire fiind în sensul excluderii TVA-ului.

De fapt, aceasta este și esența litigiului din cauza de față, recurenta-pârâtă susținând că, potrivit dispozițiilor art. 435 alin. (1) din Noul C. proc. civ., hotărârea judecătorească produce efecte numai între părți, astfel că soluția oferită de instanțele de judecată cu referire la notificări emise către alți subiecți de drept privat (în speță D.A.P.P.), produc efecte juridice doar față de aceștia, cu respectarea întocmai a legislației în vigoare; cu alte cuvinte, anularea parțială a valorii consumului individual aferente unui alt DAPP decât reclamanta nu îi este opozabilă acesteia și nici celorlalți DAPP, astfel că nu poate duce la modificarea indicilor VTt.

Pe de altă parte, intimata-reclamantă a arătat că VTt reprezintă valoarea totală a vânzărilor realizată în trimestrul de referință (deci nu doar a plătitorului de contribuție, valoarea propriilor vânzări fiind transmisă prin intermediul indicelui Vit), în timp ce Vitr reprezintă un indice legat în același timp de vânzările individuale ale plătitorului de contribuție aferente anului 2011, cât și de vânzările totale aferente aceluiași an. Pe cale de consecință, în formula de calcul a contribuției datorate de A. se regăsesc inclusiv valorile totale ale vânzărilor, valori care, teoretic, ar trebui calculate prin însumarea tuturor valorilor vânzărilor individuale (tuturor indicilor individuali Vit). În măsura în care aceste valori au fost modificate ca urmare a câștigării unor litigii cu caracter definitiv, intimata-reclamantă a susținut că se impune modificarea în consecință a valorilor VTt și VT2011, iar nu emiterea unor ordine noi, dar cu conținut nemodificat.

Înalta Curte, studiind mecanismul instituirii taxei clawback și conținutul ordinelor atacate, constată că prima instanță a realizat o corectă aplicare a legii în cauza de față, validând susținerile intimatei-reclamante.

Astfel, la dosarul de primă instanță, au fost făcute dovezi cu privire la împrejurarea că au existat notificări individuale transmise plătitorilor de contribuție în perioada trimestrelor IV 2011 - III 2012, notificări cu influență directă asupra valorilor indicilor VTt și VT2011, ce au fost anulate la rândul lor prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești.

Prima instanță a avut în vedere sentința civilă nr. 1214/03.04.2013 pronunțată în dosarul nr. x/2012 și sentința civilă nr. 1590/14.05.2013 pronunțată în dosarul nr. x/2012 de Curtea de Apel București, prin care s-a constatat că unele medicamente incluse în notificările emise de CNAS nu puteau fi puse pe piață; pe cale de consecință, rezultă că nu a putut exista un consum real al acestora în perioada de referință.

Or, punerea în executare a acestor hotărâri judecătorești și opozabilitatea acestora conform art. 435 alin. (2) din C. proc. civ. ("hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară") impuneau necesitatea efectuării de modificări asupra indicilor menționați, modificări care să fie opozabile atât față de deținătorii de autorizații de punere pe piață care obținuseră câștig de cauză în acele litigii, cât și față de ceilalți deținători, cât timp valoarea acestor indici se aplica în mod unitar tuturor deținătorilor.

Altfel spus, ca urmare a acestor decizii, se impunea ca CNAS să procedeze la scăderea din valoarea acestor indici globali (VTt și VT2011) a valorii medicamentelor din notificările anulate în mod irevocabil de instanțele judecătorești.

Or, așa cum și susține de fapt recurenta, aceasta a comunicat intimatei aceleași valori ale indicilor VTt si VT2011 ca cele menționate în notificările anulate în mod definitiv prin hotărâre judecătorească, fără a opera modificări.

Procedând în acest fel, se golește de conținut principiul opozabilității hotărârilor judecătorești și chiar principiul obligativității hotărârii judecătorești între părțile din proces (435 alin. (1) din C. proc. civ.), deoarece modificarea nu a operat, așa cum reiese în mod cert, nici față de DAPP-urile care obținuseră anularea notificărilor, cât timp valorile aferente trimestrelor I, II și III 2012 recomunicate în 2015 ca urmare a anulării notificărilor inițiale sunt identice cu cele comunicate în 2012.

În concluzie, în mod corect a procedat prima instanță la anularea ordinelor amintite și recalcularea indicilor, astfel încât aceștia să nu mai includă și valoarea medicamentelor din notificările anulate irevocabil de instanțele judecătorești.

7.2.4. În ceea ce privește motivul de recurs referitor la greșita aplicare a legii de către prima instanță prin anularea Notificărilor

În ce privește criticile de nelegalitate a notificărilor nr. x/11.08.2015, y/11.08.2015 și P/7590/13.08.2015, prima instanță a respins ca nefondată critica legată de nemotivarea actului administrativ, iar cu privire la celelalte motive, ce vizau încălcarea libertății de circulație a capitalurilor și a mărfurilor, precum și nerespectarea art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 Protocolul 1 din CEDO, s-a reținut decăderea reclamantei din dreptul de a le invoca.

Ca urmare, prima instanță a dispus anularea în parte a actelor administrative contestate exclusiv prin înlăturarea din valoarea vânzărilor totale de medicamente a valorii