ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1982/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, la data de 18 august 2016, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 29 iulie 2016 întocmit de autoritatea publică pârâtă în Lucrarea/Dosarul cu nr. x din 13 octombrie 2014, Raport comunicat la data de 1 august 2016 și prin care s-a stabilit că reclamanta nu ar fi respectat regimul incompatibilităților, în sensul art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea cu nr. 161/2003, raportat la împrejurarea că, în perioada 8 martie 2012 - 13 noiembrie 2012 și, respectiv, în perioada 4 februarie 2013 - 20 iunie 2014, reclamanta a deținut simultan cu funcția de director executiv în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, și funcția de manager de proiect în cadrul Proiectului LIFE10NAT/RO/000740 "Îmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare din zonele umede ale Porților de Fier" și față de împrejurarea că funcția de Director executiv al Agenției implică atribuiți de control asupra activității derulate în cadrul Proiectului.

Prin Sentința nr. 344 din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta A., în temeiul art. 488 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de Fond, raportat la împrejurarea că sentința atacată prin recursul de față nu cuprinde o motivare aparținând propriu-zis acestei instanțe, ci se întemeiază, în exclusivitate pe motivele preluate cu mecanicism din cuprinsul Raportului întocmit de autoritatea publică.

În subsidiar, în condițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicită casarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, iar pe fondul cauzei, admiterea acțiunii, cu consecința anulării Raportului de evaluare cu nr. x din 29 iulie 2016 întocmit de autoritatea publică intimat-pârâta în Lucrarea/Dosarul cu nr. x din 13 octombrie 2014,

În dezvoltarea motivelor de casare invocate formulează următoarele critici:

I. Argumentele și raționamentele primei instanțe sunt, în parte eronate și în parte inadecvate, conducând la pronunțarea unei hotărâri ce se sprijină pe motive contradictorii ori, după caz, străine de natura pricinii și, totodată, a unei hotărâri date cu încălcarea ori, după caz, cu aplicarea greșită a unor norme de drept material.

Primă Instanță a pornit de la premisa potrivit căreia starea de incompatibilitate în care s-a aflat reclamanta s-ar datora numirii sale în funcția de Director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, într-un moment la care aceasta exercita deja calitatea de project manager, fiind probată de împrejurarea că ar fi emis Decizia cu nr. 6221 din 6 noiembrie 2012, respectiv de faptul că ar fi aprobat raportul aferent procedurii de atribuire a unui contract de achiziție publică, aferent Proiectului, deși avea și calitatea de președintă a comisiei de evaluare.

Incidența în prezenta cauză a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este atrasă de argumentația primei instanțe sprijinită pe motive contradictorii. Astfel, reclamanta deținea calitatea de project manager în cadrul proiectului încă de la o dată anterioară celei de la care a fost numită în funcția de director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. Prin urmare proiectul fusese anterior implementat, iar finanțarea lui fusese anterior aprobată de către finanțator, după cum fusese deja aprobat de către același finanțator european calendarul achizițiilor ce urmau a fi făcute în cadrul mai sus vizatului Proiect, astfel că, în mod obiectiv, reclamanta nu mai putea influența nici calendarul și nici distribuția sumelor de bani cu care fusese finanțat Proiectul, indiferent și independent de poziția profesională pe care o deținea în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arată că sunt îndeplinite în cauză condițiile stabilite prin dispozițiile art. 94 alin. (2

2

) din Legea cu nr. 161/2003, care trebuie interpretate în sensul că nu se află în situație de incompatibilitate funcționarul public care, cumulativ, îndeplinește următoarele condiții:

a) este desemnat prin act administrativ, pentru a face parte dintr-o echipă de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare sau din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile;

b) nu exercită, în cadrul unei echipe de factura celei mai sus descrise, atribuții de auditor sau atribuții de control asupra activității derulate de respectiva echipă;

c) nu se găsește, respectiv nu ajunge, consecință a numirii într-o echipă de proiect de factura celei descrise la lit. a), într-o stare de conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă.

În consecință, apreciază că în privința sa putea fi reținută o stare de incompatibilitate numai dacă, cumulând poziția de project manager în cadrul proiectului astăzi în discuție și, totodată, pe cea de Director executiv în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, ar fi provocat un conflict de interese, în sensul dat prin lege acestei noțiuni, în detrimentul mai înainte arătatei funcții de Director executiv.

Potrivit art. 70 din Legea cu nr. 161/2003, conflictul de interese trimite la acea situație în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Prin raportare la acest din urmă text și având în vedere relația mai sus stabilită între ipotetica stare de incompatibilitate în care s-ar fi găsit potrivit autorității publice intimat-pârâte, pe de-o parte și pretinsa stare de conflict de interese în care, potrivit aceleiași autorități, ar fi intrat prin cumulul ce mi s-a reproșat, este evident faptul că, în realitate, nu s-a găsit în stare de incompatibilitate. Și aceasta întrucât, în calitate de Director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin (funcție care, în optica autorității intimat-pârâte, ar fi atras starea de incompatibilitate), nu putea nici urmări, nici propriu-zis ajunge la un interes personal de natură patrimonială, vizând fondurile bănești vehiculate în cadrul Proiectului mai sus descris.

Ignorând relația de coroborare pe care ar fi trebuit să o observe între dispozițiile art. 94 alin. (2) și art. 70 din Legea cu nr. 161/2003, prima instanță a pronunțată o hotărâre casabilă din perspectiva motivului de casare prevăzut art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., încălcând sau, după caz, aplicând greșit normele de drept material incidente în cauză.

De altfel, un alt motiv care justifică o eventuală casare a sentinței atacate ar fi și acela că prima instanță și-a motivat hotărârea preluând aproape cu mecanicism raționamentele intimatei-pârâte, la care aceasta din urmă a recurs cu ocazia întocmirii Raportului atacat.

Subliniază că nu a îndeplinit, nici în calitate de Director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin și nici în calitate de project manager, nici la nivelul Agenției în cadrul căreia ocupam funcția anterior evocată, de Director executiv și nici la nivelul echipei de implementare a Proiectului mai sus evocat, atribuții de auditor sau atribuții de control; în cuprinsul art. 8 (Rolul echipelor externe de monitorizare) al Anexei 1 (Prevederi comune LIFE) din Prevederile standard al acestui Program (mai sus descris) se arată în mod expres faptul că, în urmărirea Proiectului, Comisia (europeană) este sprijinită de echipe externe de monitorizare; acestea își aduc contribuția (la derularea Proiectului) prin urmărirea și evaluarea progreselor Proiectului la nivel tehnic și al concordanței cu costurile plătite; deoarece acționează strict ca și organism consultativ al Comisiei, echipa nu este implicată în managementul resurselor financiare aferente Proiectului; echipele de monitorizare (independente de Proiect) sunt cele care vizitează locurile de implementare a unui Proiect, dar nu sunt autorizate să ia vreo decizie în numele Comisiei; la rândul său, art. 29 (Verificări și inspecții) din aceeași Anexă 1.

Prevederile standard ale Programului mai sus descris stabilește faptul că beneficiarul se angajează să permită personalului și persoanelor autorizate de Comisie accesul la locațiile și clădirile unde se derulează Proiectul și la toate documentele legate de managementul tehnic și financiar al operațiunilor aferente unui atare Proiect; accesul persoanelor autorizate de către Comisie poate fi supus aranjamentelor de confidențialitate convenite între Comisie și Beneficiar; astfel de controale pot fi inițiate și într-o perioadă de 5 ani de după încheierea Proiectului sau a plăților finale; astfel de controale se realizează pe baze confidențiale; la cele notate, se mai impune a fi adăugată și observația în virtutea căreia potrivit punctului 46 din fișa postului, aferentă poziției de Director Executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, printre altele, reclamanta avea și atribuția de a coordona "activitățile legate de programe și proiecte internaționale și de parteneriate în proiecte de interes public, care revin serviciilor din subordine" or, este evident faptul că activitatea de coordonare a unei echipe de implementare a unui Proiect cu finanțare europeană nu se confundă și nici nu are cum să se confunde cu activitatea de auditare ori cu activitatea de control asupra rezultatelor activității unei astfel de echipe de implementare; dacă o atare confuzie ar fi făcută, s-ar ajunge la situația în care reclamanta, în calitate de coordonator al echipei de implementare, ar ajunge în postura ca, în timpul implementării sau după implementarea unui Proiect de factura celui mai sus descris, să exercit și controlul, respectiva auditarea implementării Proiectului, ceea ce ar echivala cu un auto-control, respectiv cu o auto-implementare, ceea ce, așa cum rezultă din prevederile mai sus citate, dar și din distincțiile stilistice și de sens ce se impun a fi făcute între cele trei verbe în discuție (a coordona, a controla și a audita) nu este nici posibil și nici firesc.

Astfel cum a arătat în apărare, nu s-a aflat în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia "Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, (...) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, având în vedere următoarele:

- Funcția de project manager în cadrul Proiectului LIFE10 NAT/RO/740 -"îmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare din zonele umede ale Porților de Fier" nu este o funcție în cadrul autorității ci are valoarea unei însărcinări profesionale suplimentare, care s-a suprapus, în virtutea textului mai sus menționat din cuprinsul Fișei postului peste celelalte atribuții aferente poziției de șef birou, clasa I, gradul II, clasa de salarizare 74, în cadrul Biroului Deșeuri și Arii Protejate.

În aceste condiții, nu se poate susține -așa cum inspectorul Agenției Naționale de Integritate apreciază - că s-a aflat în stare de incompatibilitate, fie și numai pentru că nu s-a găsit în situația de a exercita, concomitent, două funcții publice ori, după caz, o funcție publică și o altă activitate lucrativă, remunerată din aceeași sursă (bugetul Agenției pentru protecția Mediului Caraș-Severin). Raționamentul este susținut și de împrejurarea că indemnizarea sa în calitate de proiect manager, în cadrul proiectului mai sus descris, nu s-a făcut din bugetul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, ci - direct - de către Comisia Europeană.

Așa fiind, consideră că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât, prin instituirea situației de incompatibilitate prevăzute art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, legiuitorul a urmărit, după părerea subsemnatei, următoarele două finalități:

a) ca funcționarul public să conserve îndatorirea profesională de dedicație de care este ținut, respectiv să nu desfășoare activități străine de specificul funcției ocupate, care l-ar pune în situația de a neglija exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor aferente acestei funcții;

b) ca funcționarul public să nu fie remunerat suplimentar, peste salariul care i se cuvine pentru exercițiul atribuțiilor aferente funcției publice ocupate, remunerație suplimentară care ar fi grevat suplimentar bugetul instituției publice în care respectivul funcționar își desfășoară activitatea profesională.

În sfârșit, susține că nu s-a aflat în starea de incompatibilitate pretinsă de autoritatea publică astăzi intimat pârâtă, având în vedere și următoarele patru subsidiare împrejurări:

- potrivit punctului 46 din fișa postului, aferentă poziției de Director Executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, printre altele, avea și atribuția de a coordona "activitățile legate de programe și proiecte internaționale și de parteneriate în proiecte de interes public, care revin serviciilor din subordine"

- desemnarea sa în calitate de project manager în cadrul Proiectului LIFEIO NAT/RO/740 a fost făcută de către Directorul Executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, dl. B., prin Decizia nr. 1 din 1 septembrie 2011;

- în cuprinsul/preambulul Deciziei mai-sus menționate, se arată în mod expres faptul că această desemnare s-a făcut în baza Agreement-ului de finanțare numărul LIFEIO NAT/RO/740 privind derularea proiectului LIFEIO NAT/RO/740 "Îmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare din zonele umede ale Porților de Fier", prin urmare, însăși Comisia Europeană și-a dat acordul pentru desemnarea sa în calitate de project manager în cadrul Proiectului mai sus menționat;

- în cuprinsul Secțiunii E ("Overall project operation and monitoring) aparținând documentului intitulat "GRANT AGREEMENT", emis de Comisia Europeană, se arată, în paragraful 2, următoarele:

"The project manager will be Mrs. A., head of Nature Protection Office from EPA Caraș-Severin.

Mrs. A. hold a great experience in LIFE Nature projects, being involved in the top management position in two projects: LIFE04 NAT/RO/000225 (Pinus nigra banatica) and LIFE00NAT/RO/00171 (Iron Gates habitat conservation and management)".

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, solicitând respingerea căii de atac promovate de reclamantă și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță ca fiind legală și temeinică.

În motivare, intimata-pârâtă a arătat că în speță nu pot fi reținute motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) punctul 6 și 8 din C. proc. civ., având în vedere următoarele:

În ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., arată că sentința recurată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază și nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei.

În justețea soluției date, instanța de fond a arătat care sunt motivele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția de respingere ca neîntemeiată a contestației formulate de A., astfel că sentința civilă recurată a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 425 alin. (1) din Noul C. proc. civ.

În ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arată următoarele:

După cum rezultă din raportul de evaluare contestat, în urma parcurgerii procedurii de evaluare în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 176/2010, din analiza documentației transmise de instituțiile competente, au rezultat elemente referitoare la existența unei stări de incompatibilitate în sarcina recurentei reclamante, generate de deținerea în perioada 8 martie 2012 - 13 noiembrie 2012, și 4 februarie 2013 - 20 iunie 2014, simultan cu funcția de director executiv în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, a funcției de manager de proiect în cadrul Proiectului LIFE10NAT/RO/000740 - "îmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare din zonele umede ale Porților de Fier", întrucât funcția de Director executiv al Agenției implică atribuții de control asupra activității derulate în cadrul Proiectului.

În acest fel, au fost încălcate prevederile art. 94, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, conform cărora "Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice:"

În mod fondat și pe baza unei aplicări temeinice a dispozițiilor legale incidente, instanța de fond a reținut că faptele săvârșite de către A., în timpul exercitării funcției de director executiv în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, reprezintă o încălcare a prevederilor legale privind regimul incompatibilităților, respectiv a dispozițiilor art. 94, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 161/2003, menționat mai sus.

În recursul formulat, recurenta nu face altceva decât să reia apărările invocate în fața instanței de fond, apărări respinse în mod temeinic și fondat de către aceasta.

În speță, sunt în mod evident îndeplinite cele două condiții având în vedere faptul că A. deține funcția publică de director executiv în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, simultan cu această funcție a deținut și funcția de manager de proiect în cadrul unui proiect derulat de aceeași instituție publică.

După cum instanța de fond a reținut, sunt irelevante în speță, susținerile recurentei referitoare la faptul că însăși Comisia Europeană și-a dat acceptul pentru desemnarea sa în cadrul echipei de proiect, acest aspect neavând nici o influență asupra existenței stării de incompatibilitate, "câtă vreme aceasta a exercitat o nouă funcție în cadrul aceleiași instituții publice, contrar prev. art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003."

Eronate sunt și afirmațiile recurentei referitoare la o presupusă incidență a prevederilor art. 94, alin. (2

2

) teza I din Legea nr. 161/2003, întrucât în speță ne aflăm în situația de excepție reglementată de teza a II-a a articolului menționat care prevede: "cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții ca auditor sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a funcționarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfășurată în cadrul respectivei echipe generează o situație de conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă".

Dispozițiile legale invocate de către recurentă nu sunt aplicabile în cauză întrucât, același articol menționează în mod expres faptul că, se află în stare de incompatibilitate funcționarii publici care sunt desemnați prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare și care exercită atribuții de control asupra activității derulate în cadrul respectivei echipe.

Or, potrivit fișei postului de Director executiv, una dintre atribuțiile postului este aceea de a coordona activitățile legate de programe și proiecte internaționale și de parteneriate în proiecte de interes public, care revin serviciilor din subordine, inclusiv a echipei de proiect al cărei manager era.

De altfel, decizii, rapoarte precum și state de plată referitoare sau provenind de la echipa de implementare a proiectului au fost emise, aprobate sau semnate de către recurentă în calitate de Director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.

Curtea de Apel a reținut în mod fondat: "tot astfel, faptul esențial de probat, era asupra ipotezei instituită de textul de lega în susținerea stării de incompatibilitate reținută și de pârâtă, respective, acela că funcționarul public făcând parte din echipa de proiect finanțat din fonduri externe, să fi exercitat totodată atribuții de control asupra activității derulate în cadrul proiectului, în raport de cele 3 constatări exprese din raportul de evaluare contestat, potrivit cu care:

- Prin Decizia nr. 6221 din 6 noiembrie 2012, emisă de reclamantă, în calitate de Director executive al Agenției, a fost numită comisia de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziție a echipamentului flotabil pentru același proiect, Comisie în cadrul căreia reclamanta s-a semnat ce Președinte;

- Tot în calitate de Director executive al Agenției, reclamanta a aprobat raportul procedurii având ca obiect același contract de achiziție, deși a avut și calitatea de Președinte al Comisie de evaluare;

- (...) conform atribuțiilor din fișa postului, era menționat că «organizează, coordonează, îndrumă, controlează și răspunde de întreaga activitate a agenției județene pentru protecția mediului» activități exercitate inclusiv în activitatea derulată de echipa de implementare a proiectului, precum și asupra funcționarilor publici desemnați în cadrul proiectului."

Instanța de fond în mod temeinic și legal a înlăturat susținerile recurentei, potrivit cărora indemnizarea sa în cadrul proiectului nu s-ar fi făcut din Bugetul Agenției, întrucât, după cum se specifică în mod evident în cuprinsul articolului art. 94 alin. (2) lit. imcompatibilitatea este generată chiar și când funcționarul public deține funcții sau desfășoară activități neremunerate, condiția esențială fiind ca cele două funcții sau funcția publică și activitățile respective să fie desfășurate simultan în cadrul unor instituții sau autorități publice.

Afirmațiile recurentei, referitoare la faptul că poziția de project manager nu ar fi o "funcție" ci doar o însărcinare profesională suplimentară, sunt contrazise de probatoriul depus la dosarul cauzei, întrucât după cum se menționează în mod expres în Decizia nr. 1 din 1 septembrie 2011: "începând cu data de 1 septembrie 2011 doamna A. (...) va îndeplini și funcția de proiect manager (...)" funcție pentru care: "beneficiază de un salariu lunar (...)".

Mai mult decât atât, în calitate de manager proiect, recurentei i s-a întocmit o fișă de post distinctă (fișa post nr. x din 1 septembrie 2011) cu cerințe de vechime, sarcini, responsabilități diferite de cele ale funcției publice de conducere, nefiind vorba doar despre o atașare de atribuții suplimentare la atribuțiile aferente poziției de șef birou.

II. Procedura de soluționare a recursului.

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 18 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 10 aprilie 2019.

Prin cererea formulată, reclamanta A. a solicitat instanței de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 29 iulie 2016 întocmit de pârâtă, prin care i s-a imputat că nu ar fi respectat regimul incompatibilităților, în sensul art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea cu nr. 161/2003, raportat la împrejurarea că, în perioada 8 martie 2012 - 13 noiembrie 2012 și, respectiv, în perioada 4 februarie 2013 - 20 iunie 2014, a deținut simultan cu funcția de director executiv în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, și funcția de manager de proiect în cadrul Proiectului LIFE10NAT/RO/000740, "Îmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare din zonele umede ale Porților de Fier" și față de împrejurarea că funcția de Director executiv al Agenției implică atribuiți de control asupra activității derulate în cadrul Proiectului.

Prima instanță a respins acțiunea reclamantei, reținând că emitentul actului contestat a aplicat în mod corect dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, la situația de fapt existentă în speță, în raport cu situațiile de excepție prev. de alin. (2

2

) din același articol - dispoziții potrivit cu care:

"(2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;

(2

2

) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcționarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții ca auditor sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a funcționarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfășurată în cadrul respectivei echipe generează o situație de conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă".

Pentru a ajunge la această concluzie, prima instanță a avut în vedere următoarele argumente:

- Reclamanta nu face nicio referire cu privire la aspectul esențial care a determinat aplicarea situației de excepție privind existenta incompatibilității, potrivit alin. (2

2

), antecitat, respectiv că ulterior numirii sale în funcția de project manager a dobândit și a exercitat funcția de Director executiv al Agenției - situație de necontestat în raport cu înscrisurile existente la dosar - funcție care implică atribuții de control asupra activității derulate în cadrul proiectului;

- Starea de incompatibilitate fiind reținută din momentul în care reclamanta a fost numită în funcția de Director executiv, și în perioadele în care aceasta a exercitat-o în mod simultan cu funcția de manager de proiect, respectiv, 8 martie 2012 - 13 noiembrie 2012 și 4 februarie 2013 - 20 iunie 2014, este lipsită de relevanță faptul că în momentul numirii în funcția de manager de proiect aceasta exercita o altă funcție, cea de șef birou, în cadrul aceleiași instituții.

- Ipoteza instituită de textul de invocat în susținerea stării de incompatibilitate, acela ca funcționarul public făcând parte din echipa de proiect finanțat din fonduri externe, să fi exercitat totodată atribuții de control asupra activității derulate în cadrul proiectului, a fost probată de 3 constatări exprese din raportul de evaluare contestat, potrivit cărora:

- prin Decizia nr. 6221 din 6 noiembrie 2012, emisă de reclamantă, în calitate de Director executiv al Agenției, a fost numită Comisia de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziție a Echipamentului flotabil pentru același proiect, Comisie în cadrul căreia reclamanta s-a desemnat ca Președinte;

- tot în calitate de Director executiv al Agenției, reclamanta a aprobat raportul procedurii având ca obiect același contract de achiziție, având calitatea de Președinte al Comisiei de evaluare;

- persoana evaluată avea obligația de a renunța la funcția de manager de proiect, urmare a numirii în funcția de Director executiv al Agenției, întrucât, în această ultimă calitate, conform atribuțiilor din fișa postului, era menționat că "organizează, coordonează, îndrumă, controlează și răspunde de întreaga activitate a agenției județene pentru protecția mediului", atribuții exercitate inclusiv în activitatea derulată de echipa de implementare a proiectului, precum și asupra funcționarilor publici desemnați în cadrul proiectului.

- Reclamanta nu a combătut niciuna din aceste constatări, fiind irelevant atât faptul că ar fi fost desemnată de Comisia Europeană în noua funcție, cât și faptul că în cadrul funcției de manager de proiect, aceasta a fost retribuită din alte fonduri decât cele ale agenției, câtă vreme aceasta a exercitat o nouă funcție în cadrul aceleiași instituții publice, contrar interdicției prev. de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

7 Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată în raport de motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, și 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă nu este fondat.

Într-o primă critică, încadrată la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., reclamanta a susținut că hotărârea primei instanțe este fundamentată pe motive contradictorii. Astfel, se reține că reclamanta deținea calitatea de project manager în cadrul proiectului încă de la o dată anterioară celei de la care a fost numită în funcția de director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, fără a se observa că proiectul fusese anterior implementat, iar finanțarea lui fusese anterior aprobată de către finanțator, după cum fusese deja aprobat de către același finanțator european calendarul achizițiilor ce urmau a fi făcute în cadrul mai sus vizatului Proiect, astfel că, în mod obiectiv, reclamanta nu mai putea influența nici calendarul și nici distribuția finanțării, indiferent și independent de poziția profesională pe care o deținea în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.

Cu privire la aceste critici Înalta Curte apreciază că în mod corect au fost înlăturate ca fiind neconcludente din perspectiva motivului de incompatibilitate reținut, care subzistă indiferent de modul în care recurenta-reclamantă și-a îndeplinit atribuțiile ce le reveneau în virtutea funcțiilor deținute. Instanța de fond a expus motivele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția de respingere ca neîntemeiată a contestației formulate de reclamantă, a înlăturat apărările formulate de aceasta cu respectarea exigențelor stabilite de art. 425 alin. (1) din C. proc. civ., iar hotărârea nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei.

Este neîntemeiată și critica conform căreia prima instanță și-a motivat hotărârea preluând cu mecanicism raționamentele intimatei-pârâte. Prima instanță a reținut că emitentul actului contestat a aplicat în mod corect dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 la situația de fapt existentă în speță, în raport cu situațiile de excepție prev. de alin. (2

2

) din același articol. Astfel, chiar dacă și-a însușit atât constatările cât și concluziile din raportul contestat, judecătorul fondului a indicat argumentele proprii în temeiul cărora apărările reclamantei au fost apreciate neîntemeiate sau neconcludente.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta reclamantă a susținut că prima instanță a pronunțat hotărârea recurată cu aplicarea greșită a art. 94 alin. (2

2

) și art. 70 din Legea cu nr. 161/2003, neobservând că în privința sa putea fi reținută o stare de incompatibilitate numai dacă, prin cumularea poziției de project manager în cadrul proiectului în discuție cu cea de Director executiv în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, ar fi provocat un conflict de interese, în sensul dat acestei noțiuni prin dispozițiile art. 70 din Legea cu nr. 161/2003.

Recurenta reclamantă și-a reiterat prin cererea de recurs susținerile în sensul că nu s-a aflat în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea cu nr. 161/2003, precum și argumentele pe care își întemeiază susținerea, fără a combate argumentat considerentele primei instanțe.

Astfel, reclamanta nu criticat aprecierea primei instanțe în sensul că este irelevant în cauză atât faptul că ar fi fost desemnată de Comisia Europeană în noua funcție, câtă vreme aceasta a exercitat o nouă funcție în cadrul aceleiași instituții publice, contrar interdicției prev. de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 - situație în care avea obligația să renunțe la una din cele doua funcții, date fiind și atribuțiile de control exercitate în cadrul unei funcții asupra celeilalte.

De asemenea, recurenta reclamantă nu a formulat nicio critică concretă vizavi de aprecierea primei instanțe în sensul că nu prezintă relevanță că în cadrul funcției de manager de proiect a fost retribuită din alte fonduri decât cele ale agenției, întrucât situația de incompatibilitate constatată se analizează în contextul prevederilor generale ale art. 94 alin. (2) și (2

1

) din Legea nr. 161/2003, reglementând atât regula cât și excepțiile - regula de bază fiind aceea a interdicției deținerii altor funcții sau a desfășurării altor activități, de către funcționarul public, remunerate sau neremunerate, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, conform art. 94 alin. (2) lit. a) din lege.

Înalta Curte, în acord cu prima instanță, observă că reclamanta nu face nicio referire cu privire la aspectul esențial care a determinat aplicarea situației de excepție privind existenta incompatibilității, potrivit alin. (2

2

), antecitat, respectiv că atribuțiile de control au rezultat din funcția de Director executiv al Agenției - ce s-a realizat prin cel puțin următoarele:

- prin Decizia nr. 6221 din 6 noiembrie 2012, emisă de reclamantă, în calitate de Director executiv al Agenției, a fost numită Comisia de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziție a Echipamentului flotabil pentru același proiect, Comisie în cadrul căreia reclamanta s-a desemnat ca Președinte;

- în calitate de Director executiv al Agenției, reclamanta a aprobat raportul procedurii având ca obiect același contract de achiziție, deși a avut și calitatea de Președinte al Comisiei de evaluare.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia recurenta reclamantă nu s-a aflat în conflict de interese sau că nici în calitate de Director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin și nici în calitate de project manager nu a îndeplinit atribuții de auditor sau atribuții de control, întrucât echipele externe de monitorizare erau organisme consultative ale Comisiei, Înalta Curte reamintește că starea de incompatibilitate reținută nu are nicio legătură cu gestionarea fondurilor europene, fiind atrasă de exercitarea simultană a unor funcții considerate ca fiind incompatibile prin voința legiuitorului, așa fiind, aceste apărări nu pot fi reținute.

În concluzie, având în vedere că potrivit fișei postului de Director executiv, una dintre atribuțiile recurentei-reclamante este aceea de a coordona activitățile legate de programe și proiecte internaționale și de parteneriate în proiecte de interes public, care revin serviciilor din subordine, inclusiv de a coordona activitățile echipei de proiect al cărei manager era, atribuții în cadrul cărora aceasta a emis, aprobat sau semnat decizii, rapoarte precum și state de plată referitoare sau provenind de la echipa de implementare a proiectului, Înalta Curte apreciază că prima instanță a pronunțat hotărârea recurată cu aplicarea corectă a art. 94 alin. (2) și (2

2

) din Legea nr. 161/2003.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. nu pot fi reținute în cauză, în temeiul art. 496 alin. (1) din același act normativ, raportat și la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 344 din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 aprilie 2019.

GGC - LM