ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2489/2014

Asupra contestației

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 239/F din 1 iulie

2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost respinsă

contestația formulată de condamnatul N.P., constatându-se că a rămas fără

obiect.

Cheltuielile

judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu, în

cuantum de 100 RON, s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului

Justiției.

Pentru a dispune

astfel, curtea de apel a reținut că, prin Sentința penală nr. 1782 din 14 mai

2014, Judecătoria Medgidia, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) raportat la art.

597 alin. (1) și (6) C. proc. pen. și art. 50 din același cod, a admis excepția

necompetenței materiale și teritoriale invocate din oficiu și a declinat

competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executarea

pedepsei, formulată de condamnatul N.P., în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța a reținut că a fost formulată, de către condamnatul

N.P., contestație la executarea pedepsei pe care o execută în Penitenciarul

Poarta Albă, de 10 ani, 4 luni și 25 de zile, aplicată prin Decizia penală nr.

205/2012 a Curții de Apel București.

S-a constatat că

petentul a invocat o serie de nelămuriri cu privire la maniera de dezlegare

oferită de instanța de fond asupra situației juridice a celor 360 de zile

muncite de acesta în străinătate, în stare de detenție, motive în raport de

care instanța a apreciat că această situație constituie o nelămurire cu privire

la hotărârea care se execută, în sensul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen.

S-a reținut că,

potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazul prevăzut la alin. (1) lit.

c), contestația se face la instanța care a pronunțat hotărârea care se execută.

în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată

în apel sau în recurs în casație, competența revine instanței de apel sau

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În condițiile în care

curtea de apel a pronunțat hotărârea a cărei executare se contestă, s-a

constatat că acestei instanțe îi aparține competența materială și teritorială.

Examinând contestația

formulată, Curtea de Apel București a constatat următoarele:

Condamnatul N.P. se

află în executarea unei pedepse de 10 ani, 4 luni și 25 de zile, aplicată de

Curtea de Apel București prin Sentința penală nr. 205 din 17 mai 2012, prin

care au fost recunoscute pe cale principală mai multe hotărâri judecătorești

pronunțate de instanțe italiene.

Condamnatul a mai

formulat o contestație la executarea aceleiași pedepse, care a făcut obiectul

Dosarului nr. 3452/2/2014 și în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 230 din

25 iunie 2014, prin care s-a respins ca nefondată contestația la executare.

Având în vedere

faptul că s-a mai soluționat anterior contestația la executare formulată de

petentul condamnat, conform art. 599 alin. (5) C. proc. pen., a fost respinsă

contestația la executare ca fiind rămasă fără obiect.

Împotriva Deciziei

penale nr. 239/F din 1 iulie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a

penală, condamnatul N.P. a formulat contestație, fără a indica motivele pe care

se fundamentează aceasta.

Cu prilejul

concluziilor formulate oral în fața instanței, apărătorul contestatorului

condamnat a solicitat admiterea căii de atac, casarea deciziei penale atacate

și, în rejudecare, admiterea contestației la executare, susținând că există o

nelămurire a contestatorului cu privire la maniera de dezlegare oferită de

instanța de fond asupra situației juridice a celor 360 de zile muncite de

acesta în străinătate în stare de detenție, perioadă care a solicitat a fi

avută în vedere la stabilirea fracțiunii de pedeapsă ce se ia în calcul la

liberarea condiționată.

Înalta Curte,

examinând contestația formulată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul

cauzei, constată că aceasta nu este fondată, pentru considerentele care

urmează.

Condamnatul N.P. a

formulat contestație la executarea pedepsei de 10 ani, 4 luni și 25 de zile,

aplicată prin Decizia penală nr. 205 din 17 mai 2012 a Curții de Apel

București.

Procedând la

examinarea contestației la executare, Curtea de Apel București, secția a II-a

penală a constatat că același condamnat a mai formulat anterior o contestație

la executarea aceleiași pedepse, soluționată prin Sentința penală nr. 230 din

25 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3452/2/2014, în sensul respingerii

acesteia, ca nefondată.

Înalta Curte reține

că, potrivit dispozițiilor art. 599 alin. (5) C. proc. pen., cererile

ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate

de persoană, de temei legal, de motive și de apărări, în acest sens fiind și

Decizia nr. 36/2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un

recurs în interesul legii.

În acest context, în

mod corect a fost respinsă această din urmă contestație la executare promovată

de condamnat, ca fiind rămasă fără obiect.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul

N.P. împotriva Deciziei penale nr. 239/F din 1 iulie 2014 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală.

În temeiul art. 275

alin. (2) C. proc. pen., contestatorul condamnat va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondată, contestația formulată de condamnatul N.P. împotriva Deciziei penale

nr. 239/F din 1 iulie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă contestatorul

condamnat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 8 septembrie 2014.

Procesat de GGC - LM