ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3169/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3169/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud sub nr. 4798/112/2010, reclamanta Comuna Budacu de Jos - prin primar, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și P.E. C.J. prin C.B.E. C.A. România, să dispună anularea în parte a Deciziei nr. 2273 din 23 martie 2010 emisă de prima pârâtă, în sensul de a se constata existent pe terenul supus retrocedării situate în județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF x, a unui imobil construcție nouă, proprietatea reclamantei, dobândită prin edificare.
Prin aceeași acțiune s-a solicitat: - Restrângerea obiectului deciziei de retrocedare la imobilul compus din construcția veche împreună cu terenul aferent situat la aceeași adresă, înscris în CF x; - Stabilirea de masuri reparatorii pentru partea din imobilul teren, ocupat de imobilul construcție nouă și pentru partea necesară în vederea utilizării ; - Înscrierea în CF a dreptului de proprietate dobândit prin edificare a construcție noi și a terenului aferent ; - Suspendarea executării Deciziei nr. 2273/2010. Prin Sentința civilă nr. 303/CA/2010 a Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a admis excepția de necompetență materială a instanței, iar în raport de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., art. 3 pct. 1 C. proc.
civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004, s-a dispus declinarea de competență în favoarea Curții de Apel Cluj, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. 4798/112/2010. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 650/2011, instanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta Budacu de Jos în contradictoriu cu pârâtele Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile și P.E. CA J. prin C.B.E. C.A. România. Ulterior, prin Decizia nr. 5208/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost casată Sentința nr. 650/2011 a Curții de Apel Cluj, cauza fiind trimisă pentru rejudecare urmând a se stabili care este aria desfășurată a imobilului nou construit, prin includerea și a demisolului care constituie parte componentă a construcției, pentru a se stabili dacă adăugirile reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală, iar în raport de art. 1 alin. (4) din O.U.G.
nr. 94/2000 să se stabilească și suprafața de teren ocupată de imobilul nou. Curtea de Apel Cluj, prin Sentința civilă nr. 433 din 10 septembrie 2013 a admis în parte contestația formulată de Comuna Budacu de Jos în contradictoriu cu pârâtele Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri Imobile și P.E. CA Jelna prin C.B.E. C.A. România, a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 2273 din 23 martie 2013, în sensul constatării existenței pe terenul supus retrocedării, situat în localitatea Jelna, Comuna Budacu de Jos, județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF x, a imobilului construcție nou în suprafață desfășurată de 341,60 mp, conform raportului de expertiză. A fost restrâns obiectul deciziei de retrocedare la imobilul compus din construcția veche împreună cu terenul aferent situat în jud. Bistrița-Năsăud înscris în CF x, dispunându-se stabilirea de măsuri reparatorii pentru imobilul nou construit.
În motivarea sentinței, instanța a reținut în esență că prin Decizia nr. 2273 din 23 martie 2010 s-a dispus retrocedarea unei construcții și teren situate în satul Jelna comuna Budacu de Jos, înscris în CF x. Reclamanta a susținut că nu trebuia retrocedată întreaga clădire întrucât după preluarea abuzivă au fost executate construcții care depășesc 50% din aria desfășurată actuală și prin urmare, se impune retrocedarea doar a suprafeței de teren deținute în proprietate la data preluării. În primul grad de jurisdicție, cauza a fost soluționată de către Curtea de Apel Cluj prin respingerea cererii de chemare în judecată raportându-se la conținutul expertizei efectuate în cauză din care a rezultat faptul că, în speță construcția nouă reprezintă doar 43% din totalul ariei construite și prin urmare.
Urmare a verificării legalității hotărârii judecătorești Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în drept asupra faptului că potrivit art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000 adăugirile aduse construcțiilor preluate abuziv se preiau cu plată numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, iar în cazul în care depășesc acest procent nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Prin normele metodologice, respectiv art. 1 pct. 6, s-a prevăzut că prin imobil nou în raport de cel preluat se înțelege acea construcție căreia, în raport cu forma inițială i s-au adăugat forme de zidărie sau volume din alte materiale ce reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală.
În cuprinsul art. 1 pct. 6 din Normele metodologice, legiuitorul a stabilit și elementele de construcție la care trebuie să se raporteze calculul ariei desfășurate actuale, adăugirile de corpuri de zidărie sau volume, precum etajări și/sau adăugiri de corpuri noi pe orizontală, acestea fiind enumerate cu titlu de exemplu. Subsolul sau demisolul fac parte din noțiunea de corp nou obținut prin etajare, făcând astfel parte în mod evident din suprafața construcției care are în compunerea sa, în volumul său, atât demisolul, cât și parterul și etajele. În cazul evaluării adăugirilor realizate la imobilele al căror statut este reglementat de O.U.G. nr. 94/2000, trebuie respectate criteriile prevăzute în actul normativ special și aceasta deoarece în mod logic subsolul sau demisolul trebuie avute în vedere atunci când se calculează aria desfășurată a clădirii.
Cu respectarea prevederile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., în rejudecare s-a dispus refacerea raportului de expertiză tehnică în sensul celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de expert - C.I., rezultă că aria totală desfășurată a imobilului nou construit, prin includerea și a demisolului, este de 341,60 mp, suprafața de teren ocupată a imobilului nou construit este cea înscrisă în CF x conform planului de situație, aria desfășurată a întregii clădiri la care se adaugă demisolul este de 636,40 mp, iar procentul pe care-l reprezintă extinderea realizată raportat la aria totală este de 53,67%. Ca urmare, decizia de retrocedare este nelegală întrucât adăugirile aduse construcțiilor preluate abuziv depășesc 50% din aria desfășurată actuală, și prin urmare nu se impunea retrocedarea în natură a acestei construcții, ea fiind considerată imobil nou în raport cu cel preluat.
Pentru aceste considerente, acțiunea reclamantei a fost admisă în parte în sensul anulării parțiale a Deciziei nr. 227 din 23 martie 2013, în sensul constatării existenței pe terenul supus retrocedării, situat în jud. Bistrița-Năsăud înscris în CF x, a unui imobil construcție nou în suprafață desfășurată de 341,60 mp conform raportului de expertiză judiciară efectuat. În baza art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000 raportat la art. 1 pct. 6 din Normele metodologice, instanța a dispus restrângerea obiectului deciziei de retrocedare la imobilul compus din construcția veche împreună cu terenul aferent situat în comuna Budacu de Jos înscris în CF x. Pentru imobilul nou construit urmând a se dispune stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent, iar imobilul nou construit urmând a fi înscris în CF în favoarea reclamantei cu titlu de construire.
Recursurile exercitate în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 433/2012 a Curții de Apel Cluj a declarat recurs atât pârâta P.E. CA Jelna cât și emitenta actului contestat, respectiv pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. 1. Recursul exercitat de pârâta P.E. CA Jelna În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. și art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 304 1 C. proc. civ., recurenta arată că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv acordarea de măsuri reparatorii pârâtei pentru un imobil care nu a fost edificat de aceasta. Prin acordarea de măsuri reparatorii pentru construcția nouă, instanța a încălcat dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc.
civ., în sensul că s-a acordat ce nu s-a cerut. Hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegală și prin raportarea la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., instanța făcând aplicarea dispozițiilor art. 1 pct. 6 din Normele metodologice ale O.U.G. nr. 94/2000 fără a stabili aria desfășurată a imobilului nou în raport de imobilul inițial. Subsolul construcției vechi nu a fost măsurat de nici un expert, hotărârea fiind pronunțată în lipsa unui probatoriu complet. 2. Recursul formulat de pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 raportat la art. 304 1 C. proc.
civ., recurenta arată că instanța de fond nu a stabilit corect situația de fapt în condițiile în care din raport de expertiză rezultă că imobilul nou construit se afla pe nr. top y nu pe nr. top x. Totodată, în mod greșit, instanța a dispus stabilirea de măsuri reparatorii pentru construcția nouă în condițiile în care prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul ocupat de construcție. Măsura dispusă de instanță nu se justifică, noua construcție fiind edificată de către Stat și nu de către P.E. C.A. Jelna, iar în măsura în care instanța a avut în vedere drepturile pentru terenul afectat de clădirea nouă, teren identificat la nr. top x, trebuia menționat că prin Decizia nr. 2273/2010 s-a dispus retrocedarea doar a imobilului identificat la nr. top y. Intimata Comuna Budacu de Jos a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în esență respingerea recursurilor ca nefondate.
Hotărârea instanței de recurs Analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate de ambele recurente, ținând cont de probatoriul administrat în cauză, se constată că recursurile sunt fondate. Astfel, prin Decizia nr. 2273 din 23 martie 2010 emisă de pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, s-a dispus retrocedarea către P.E. C.A.
Jelna, județul Bistrița-Năsăud a imobilului "construcție împreună cu terenul aferent, situat în Județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 107 a localității Jelna, nr. top y". Prin sentința recurată, instanța a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 2273 din 23 martie 2013 în sensul constatării existenței pe terenul supus retrocedării, înscris în CF y a localității Jelna, nr. top y, a unui imobil construcție nouă în suprafață desfășurată de 341,60 mp, restrângând obiectul deciziei de retrocedare la imobilul compus din construcție veche împreună cu terenul aferent. Totodată, s-a dispus stabilirea de măsuri reparatorii pentru imobilul construcție nouă, construcție ce nu a fost edificată de pârâta P.E.
C.A. Jelna. Dispozitivul sentinței recurate nu este susținut de considerentele expuse în motivarea sentinței și de probatoriul administrat în cauză, instanța acordând ceea ce nu s-a cerut, pronunțând o hotărâre ce nu poate fi pusă în executare în condițiile în care se dispune anularea în parte a Deciziei nr. 2273/2013, dar acțiunea a vizat Decizia nr. 2273/2010. Se constată că pe terenul supus retrocedării este edificată o construcție nouă în suprafață de 341,60 mp și se restrânge obiectul deciziei contestate la imobilul compus din construcția veche și a terenului aferent fără a se stabili care este construcția veche și terenul aferent. De asemenea, s-a dispus greșit stabilirea de măsuri reparatorii pentru imobilul nou în condițiile în care acest imobil a fost edificat de stat dar în același timp ce dispune înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei dobândit prin construcție.
Este evident că instanța de fond nu a stabilit pe deplin situația de fapt în scopul aplicării corecte a legii, a încălcat principiul disponibilității, acordând ceea ce nu s-a cerut, respectiv măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul nou construit, hotărârea pronunțată nefiind susținută de considerente, motiv pentru care, în raport de dispozițiile art. 314 raportat la art. 304 pct. 6, pct. 9 C. proc. civ. și art. 304 1 se impune casarea cu trimitere a cauzei pentru rejudecare. Este de remarcat faptul că prin Decizia nr. 2273/2010 emisă de pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România (Dosar 4798/112/2010 al Tribunalului Bistrița-Năsăud) s-a dispus retrocedarea construcției împreună cu terenul aferent situat în Județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. x, localitatea Jelna.
Din raportul de expertiză efectuat expertul C. I. "rezultă că imobilul înscris în CF nr. x are suprafața de 338 mp, iar nr. top y are suprafața de 2.279 mp, dar nu s-a stabilit ce construcție este edificată pe nr. top x și ce construcție pe nr. top y." De altfel nici în decizia de retrocedare contestată, nu au fost identificate suprafețele imobilelor (teren și construcție) stabilindu-se doar numărul de către C.F. x și număr top y. Din ambele expertize rezultă că suprafața de teren pentru nr. top x (ce au făcut obiectul retrocedării) este de 338 mp, dar nu s-a stabilit dacă întreaga construcție retrocedată se află doar pe nr. top x sau și pe nr. y (care nu a făcut obiectul retrocedării).
Este evident că, dacă clădirea nou, edificată de stat, se află pe nr. top y și este independentă de vechea clădire aflată pe nr. top x, clădirea nouă nu putea face obiectul retrocedării, iar în măsura în care clădirea aflată pe nr. top x a fost extinsă, iar extinderea - adăugirile depășesc 50% din aria desfășurată actuală, este considerată imobil nou, ce nu poate fi retrocedat, dispozițiile art. 1 pct. 6 din Normele metodologice și art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000, fiind edificatoare în acest sens. Deși din raportul de expertiză rezultă că imobilul construcție nouă în suprafață de 341,60 mp se află pe nr. top y, dar instanța constată, fără un temei legal, că pe terenul supus retrocedării, adică nr. top x se află și construcția nouă în suprafața arătată mai sus fără a arăta care este probatoriul în raport de care a făcut această constatare.
Dacă clădirea aflată pe nr. top x are o suprafață de 636,40 mp iar procentul pe care îl reprezintă extinderea realizată, raportat la aria totală, este de 53,67%, imobilul este considerat nou și nu putea fi retrocedat în raport de dispozițiile legale ale O.U.G. nr. 94/2000 și Normele metodologice de aplicare. Expertiza efectuată în cauză, (după casarea cu trimitere) - în mod corect a stabilit aria desfășurată actuală ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000 și art. 1 pct. 6 din normele metodologice de aplicare, demisolul fiind parte componentă a imobilului, criticile recurentelor pe acest aspect nefiind fondate. Este evident, față de situația expusă, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală în raport de dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 9 și 314 C. proc.
civ., fapt ce atrage casarea cu trimitere a cauzei. Cu ocazia rejudecării, instanța de fond, cu respectarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ., va administra probe din care să rezulte care este suprafața de teren ce a făcut obiectul retrocedării pentru nr. top x, ce construcție se află pe terenul retrocedat și suprafața acesteia, având în vedere că din raportul de expertiză rezultă că pe nr. top y, ce nu a făcut obiectul retrocedării se află construcția nouă în suprafață de 341,60 mp, ținând cont totodată de toate considerentele expuse în prezenta hotărâre. Este adevărat că Decizia contestată nr. 2273 din 23 martie 2010 este neclară în condițiile în care nu se arată ce suprafața de teren a fost retrocedată, ce suprafață are clădirea de pe terenul retrocedat și pentru ce suprafață de teren ori clădire, titularul deciziei are obligația de a plăti despăgubiri, dar pentru a verifica legalitatea actului contestat în raport de dispozițiile O.U.G.
nr. 90/2000 și normele metodologice de aplicare, instanța trebuie că stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru stabilirea corectă a situației de fapt, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Față de considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul art. 312 raportat la art. 314, art. 304 pct. 6, pct. 7, pct. 9 și 304 1 C. proc. civ. va admite recursurile declarate de Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și P.E. C.A. Jelna, prin Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursurile declarate de Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și P.E. C.A. Jelna, prin Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România împotriva Sentinței civile nr. 433 din 10 septembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie 2014. Procesat de GGC - CL
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.