ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1775/2015

Decizia nr. 1775/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., XX., YY., ZZ., AAA., BBB. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României au solicitat instanței a fi obligat pârâtul Guvernul României să-și aducă la îndeplinire obligațiile asumate ca urmare a pronunțării hotărârii Curții europene a Drepturilor omului nr. 1/2005 din data de 5 iulie 2005 publicată în M. Of. al României nr. 796 din 1 septembrie 2005 așa cum au fost aceste obligații detaliate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni județul Mureș; obligarea pârâtului la acordarea de reparații materiale și morale pentru faptul neexecutării în termen a obligațiilor asumate, respectiv A. - 400.000 euro, B. - 400.000 euro, C. - 400.000 euro, D. - 400.000 euro, E. - 50.000 euro, F. - 50.000 euro, G. - 50.000 euro, H. - 40.000 euro, I. - 40.000 euro, J. - 450.000 euro, K. - 50.000 euro, L. - 70.000 euro, M. - 450.000 euro, N. - 30.000 euro, O. - 30.000 euro, P. - 30.000 euro, Q. - 30.000 euro, R. - 30.000 euro, S. - 30.000 euro, T. - 30.000 euro, U. - 50.000 euro, V. - 400.000 euro, W. - 100.000 euro, X. - 60.000 euro, Y. - 50.000 euro, Z. - 60.000 euro, AA. - 50.000 euro, BB. - 60.000 euro, CC. - 70.000 euro, DD. - 60.000 euro, EE. - 60.000 euro, FF. - 60.000 euro, GG. - 40.000 euro, HH. - 50.000 euro, II. - 50.000 euro, JJ. - 60.000 euro din care 50.000 euro pentru cei 5 copii acesteia și 10.000 euro pentru reclamantă și tatăl său, KK. - 60.000 euro, LL. - 50.000 euro, MM. - 40.000 euro, NN. - 40.000 euro, OO. - 40.000 euro, PP. - 45.000 euro, QQ. - 50.000 euro, RR. - 50.000 euro, SS - 50.000 euro, TT. - 30.000 euro, UU. - 30.000 euro, VV. - 30.000 euro, XX. - 30.000 euro, YY. - 40.000 euro, ZZ. - 20.000 euro și AAA. - 10.000 euro.

Pe parcursul demersului au formulat cerere de intervenție în interes propriu CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., XXXX. și ZZZZ. prin care au solicitat admiterea cererii acesteia, obligarea pârâtului Guvernului României la aducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș, pentru perioada 2006 - 2008, ca urmare pronunțării de către Curtea europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005; obligarea Guvernului României la acordarea de daune morale și materiale, respectiv: CCC. - 60.000 euro, DDD. - 30.000 euro, EEE. - 25.000 euro, FFF. - 15.000 euro, GGG. - 30.000 euro, HHH. - 15.000 euro, III. - 100.000 euro, JJJ. - 60.000 euro, KKK. - 15.000 euro, LLL. - 65.000 euro, MMM. - 50.000 euro, NNN. - 30.000 euro, OOO. - 20.000 euro, PPP. - 20.000 euro, QQQ. - 18.000 euro, RRR. - 30.000 euro, SSS. - 15.000 euro, TTT. - 15.000 euro, UUU. - 50.000 euro, UUU. - 25.000 euro, VVV. - 15.000 euro, XXX. - 25.000 euro, YYY. - 20.000 euro, ZZZ. - 15.000 euro, AAAA. - - , BBBB. - 20.000 euro, DDDD. – 10.000 euro, EEEE. - 120.000 euro, FFFF. - 15.000 euro, GGGG. - 100.000 euro, HHHH. - 24.000 euro, IIII. - 70.000 euro, JJJJ. - 15.000 euro, KKKK. - 40.000 euro, LLLL. - 15.000 euro, MMMM. - 20.000 euro, NNNN. - 50.000 euro, OOOO. - 30.000 euro, PPPP. - 30.000 euro, RRRR. - 25.000 euro, SSSS. - 25.000 euro, TTTT. - 18.000 euro, UUUU. - 50.000 euro, VVVV. - 15.000 euro, XXXX. - 10.000 euro și ZZZZ. - 400.000 euro.

Pe parcursul demersului procesul au formulat cerere de intervenție în interes propriu FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., XXXX. Și ZZZZ. obligarea pârâtului Guvernului României la aducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș, pentru perioada 2006 - 2008, ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005; obligarea Guvernului României la acordarea de daune morale și materiale, respectiv : CCC. - 60.000 euro, DDD. - 30.000 euro, EEE. - 25.000 euro, FFF. - 15.000 euro, GGG. - 30.000 euro, HHH. - 15.000 euro, III. - 100.000 euro, JJJ. - 60.000 euro, KKK. - 15.000 euro, LLL. - 65.000 euro, TT. Valentin - 50.000 euro, TT.ța Măria - 50.000 euro, MMM. - 50.000 euro, NNN. - 30.000 euro, OOO. - 20.000 euro, PPP. - 20.000 euro, QQQ. - 18.000 euro, RRR. - 30.000 euro, SSS. - 15.000 euro, TTT. - 15.000 euro, UUU. - 50.000 euro, UUU. - 25.000 euro, VVV. - 15.000 euro, XXX. - 25.000 euro, YYY. - 20.000 euro, ZZZ. - 15.000 euro, AAAA. - - , BBBB. - 20.000 euro, DDDD. - 10.000 euro, EEEE. - 120.000 euro, FFFF. - 15.000 euro, GGGG. - 100.000 euro, HHHH. - 24.000 euro, IIII. - 70.000 euro, JJJJ. - 15.000 euro, KKKK. - 40.000 euro, LLLL. - 15.000 euro, MMMM. - 20.000 euro, NNNN. - 50.000 euro, OOOO. - 30.000 euro, PPPP. - 30.000 euro, RRRR. - 25.000 euro, SSSS. - 25.000 euro, TTTT. - 18.000 euro, UUUU. - 50.000 euro, VVVV. - 15.000 euro, XXXX. - 10.000 euro și ZZZZ. - 400.000 euro.

De asemenea, s - a formulat și cerere de intervenție în interesul pârâtului de către Agenția Națională pentru Romi prin care a solicitat respingerea pe fond a cererii reclamanților ca ne temeinică și nelegală.

Hotărârile pronunțate în cauză

Prin Sentința civilă nr. 16/2012 din 16 ianuarie 2012 a fost respinsă acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu, admisă cererea de intervenție accesorie.

Reclamanții și intervenienții, prin promovarea căii de atac a recursului, în urma admiterii acestuia, prin Decizia nr. 7598 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 4 decembrie 2013 cauza a fost trimisă spre rejudecare, în considerarea în esență nefiind întrunite cerințele cerute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pe parcursul judecății a fost conexată și cererea înregistrată sub nr. 400/43/2012 la Curtea de Apel Târgu Mureș, prin care reclamanții VV., TT., BBB. în contradictoriu cu Guvernul au solicitat a fi obligat pârâtul la îndeplinirea obligațiilor asumate urmare a hotărârii C.E.DO. nr. 1/2005 și așa cum au fost detaliate prin H.G. nr. 523/2006, precum și la plata reparațiilor materiale și morale în sumă de 30.000 euro pentru PPP., 40.000 euro pentru VV., 50.000 euro pentru TT. și 18.000 euro pentru AAAAA.

În rejudecare, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 314 din 25 iulie 2014 a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei AAAAA. formulată de pârâtul Guvernul României și, în consecință respinge acțiunea formulată de această reclamantă în contradictoriu cu pârâtul.

Totodată, a admis, în parte, acțiunile conexate formulate de reclamanți și intervenienții în interes propriu: FFFF., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., s.a.m.d. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și a obligat pârâtul să ducă la îndeplinire parte din obligațiile asumate prin programul adoptat prin H.G. nr. 523/2006 rămase neimplementate respectiv: reconstruirea celor trei case, hală obiectiv economic, dispensar medical, angajarea unui consilier pe problemele romilor și a unui mediator școlar.

A respins petitul privind obligarea la plata daunelor materiale și a dispus obligarea pârâtului la plata daunelor morale în favoarea fiecărui reclamant și intervenient în interes propriu (persoane fizice) a câte 1.500 euro.

De asemenea, a admis în parte cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtului de către Agenția Națională pentru Romi cu sub aspectul admiterii excepției lipsei calității procesuale active și a daunelor materiale și a obligat pârâtul la plata pentru fiecare reclamant și intervenient în interes propriu a câte 25 RON cheltuieli parțiale de judecată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

În motivarea acestuia s - au arătat următoarele:

Pornind de la obiectul cererii introductive, respectiv punere în executare hotărâre CEDO se apreciază că soluția instanței de fond este nelegală, întrucât potrivit art. 46 din Convenția europeană a Drepturilor Omului, start: contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale instanței europene. Lectura acestui articol se face prin coroborare cu art. 1 și art. 41 din Convenție, care statuează angajamentul statelor de a respecta drepturile și libertățile fundamentale, respectiv dreptul părții lezate de a primi o reparație echitabilă.

Cu toate acestea, așa cum s - a arătat în doctrină (Sudre F, „Lcs grandes arrets de la Court europeenne des Droits de l' Homme" PUF, 5 - e edition, 2009, p.606 D.J. Harris. M. O'Boyle, E.P. Bates. CM. Buckley, Law of the european Convention of Human Rights, Oxford University Press, second edition 2009, p. 871 - în care autorii afirmă că hotărârile CEDO nu sunt „self - executing hotărârile CEDO au un caracter declarativ. Așadar, instanța europeana constată că a avut loc o încălcare a unor drepturi protejate de Convenție, dar statul în cauză este cel chemat să aleagă singur mijloacele de natura să conducă la executarea hotărârii.

Faza executării este un proces complex, de natură politico - jurisdicțională, desfășurat sub supravegherea Comitetului Miniștrilor al Consiliului europei, în cadrul acestui proces, Agentul guvernamental are atribuțiile prevăzute de O.G. nr. 94/1999, completată și modificată.

În ipoteza unor litigii având ca obiect neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor legale de către un organ administrativ, rolul judecătorului național este acela de a face aplicarea regulii constituționale a „efectului direct"' în dreptul intern al normei internaționale în materia drepturilor omului, dând maximă eficiență principiului subsidiarității. Ceea ce nu este chemat. însă, judecătorul național, este să interpreteze el însuși hotărârea CEDO sub aspectul modalității sale de executare. Acest lucru se face de către autoritățile executive, sub supravegherea Comitetului Miniștrilor, iar nu de către instanța internă prin actul său de jurisdicție.

Programul de dezvoltare comunitară stabilit prin H.G. nr. 523/2006

(Programul Hădăreni) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor generale ale comunității. Cu această ocazie, Guvernul s-a angajat să adopte o serie de măsuri care să asigure dezvoltarea relațiilor interetnice și respectarea dreptului comunității de etnici romă din satul Hădăreni la demnitate umană.

Programul Hădăreni în forma stabilită prin H.G. nr. 523/2006 nu a fost finalizat. Măsura de a construi trei case, o hală industrială și un dispensar au fost considerate oportune și eficiente la momentul adoptării H.G. nr. 523/2006. În prezent, oportunitatea acestora urmează a fi reanalizată de membrii grupului de lucru constituit în vederea executării hotărârilor Curții europene a Drepturilor Omului Moldovan și alții împotriva României (nr. 1 și 2) din 5 și 12 iulie 2005.

În acest sens, este important de subliniat că executarea acestor hotărâri se analizează în raport de condițiile și realitățile locale actuale, iar nu de executarea H.G. nr. 523/2006.

Agentul Guvernamental consideră că măsurile ce urmează a fi luate în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritatea pârâtă trebuie luate sub rezerva eficienței și oportunității lor sub aspectul prevenirii unui posibil viitor conflict în cadrul comunității din satul Hădăreni.

Având în vedere cele de mai sus, judecătorul național nu este chemat să stabilească în mod concret măsurile ce trebuie luate în vederea executării hotărârilor CEDO, această atribuție revenind autorităților naționale competente, sub supravegherea Comitetului Miniștrilor. Or, în contradicție cu acest principiu, prin Hotărârea nr. 314 din 25 iulie 2014, instanța a stabilit obligațiile concrete ce revin autorității pârâte.

Raportat la obiectul acțiunilor reunite, este evident că acesta se limitează la măsurile asumate prin H.G. nr. 523/2006, care la art. 1 dispune "Se aprobă Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș pentru perioada 2006 - 2008, și bugetul alocat acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre."'

După cum se observă, din înscrisuri care au fost comunicate instanțelor de fond, soluția pronunțata depășește acest cadru, acțiunea fiind admisă și față de persoane care nu-și justifică interesul și nici calitate procesuală activă. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 dispune la art. 1: "(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."

De asemenea, la art. 8, actul normativ menționat prevede următoarele:

„(l) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (l) - lit. h)), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat - de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

(II) Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat."

Potrivit dispozițiilor legii speciale, se trage concluzia că pentru a fi parte într-un proces este necesar să fie întrunite nu numai condițiile - privind capacitatea și calitatea procesuală, ci și aceea a existenței unui interes. Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care pune în mișcare acțiunea civilă, iar interesul trebuie să fie legitim, să fie născut și actual, să fie personal și direct. Prin urmare interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată și să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune.

Prezenta cerere de chemare în judecată apare ca fiind lipsită de interes, atâta vreme cât reclamanta Asociația BBB. nu se află în situația de a fi vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim privat, neprecizând care dintre dispozițiile actului contestat o lezează personal.

În acest sens, reclamanta nu indică dreptul său, recunoscut de lege, încălcat prin adoptarea actului normativ sau interesul său legitim (astfel cum este acesta definit la art. 2 alin. (1) lit. o) din Lege), iar motivele prezentate de reclamantă ar putea fi incluse în categoria interesului general.

Ori, Legea nr. 554/2004 dă posibilitatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat să atace în contencios administrativ, numai în subsidiar, actele administrative pentru apărarea unui interes legitim public.

Ca urmare, solicită respingerea acțiunii față de reclamanta intervenientă Asociația BBB., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes și, în subsidiar, lipsită de calitate procesuală activă.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, prin Sentința civilă nr. 314/2014 din data de 25 iulie 2014 a Curții de Apel Cluj, Curtea de Apel Cluj a admis ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei AAAAA. în contextul în care aceasta nu locuiește în localitatea Hădăreni și nici nu a fost parte în procedura CEDO în cadrul căreia au fost asumate obligații de către autoritatea pârâtă.

Pentru identitate de rațiune, prejudiciul suferit și legătura de cauzalitate dintre prejudiciul și fapta autorității nu au fost dovedite în cauza prezentă nici pentru reclamanții menționați în anexă (întocmită pe baza datelor aliate la dispoziția noastră pentru motivele arătate.

Problema nediferențierii între reclamanți în vederea acordării reparațiilor morale

Obligarea pârâtului la acordarea de reparații morale, pentru neexecutarea în termen a obligațiilor asumate (construcția a trei case, a unei hale industriale și a unui dispensar), în cuantum de 1.500 euro fiecărui reclamant și intervenient în interes propriu (persoane fizice) este nejustificată având în vedere ca nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre faptele reținute de către instanță ca fiind culpabile și prejudiciul moral suferit de fiecare reclamant în parte.

Reclamanții au cerut în mod diferențiat acordarea reparațiilor materiale și morale având în vedere că o parte dintre aceștia au fost deja compensați în urma hotărârilor Moldovan și alții, sens în care s-au alocat 500.000 euro, îndeplinirea acestei obligații de către Guvern nefiind contestată. Cu toate acestea, instanța a acordat tuturor același cuantum al daunelor morale, fără a analiza în concret situația fiecărui reclamant.

Astfel, cu titlu de exemplu, menționăm că s-a acordat aceeași sumă de bani atât pentru cei care au beneficiat de reconstrucția sau reabilitarea caselor, cât și pentru cei care nu au beneficiat de aceste măsuri.

Cât privește construcția halei industriale, constatăm că instanța nu a acordat nicio relevanță faptului că o parte din reclamanți au locuri de muncă, astfel că nu au fost afectați de neconstruirea halei.

Construirea dispensarului se află pe lista măsurilor propuse de grupul de lucru. Cu toate acestea, din informațiile aflate la dispoziția noastră, comunitatea din satul 1 Hădăreni a beneficiat constant de serviciile unui medic de familie, fapt ce nu a fost analizai de către instanță.

De asemenea nu s-a făcut nicio diferențiere între reclamanții care locuiesc în Hădăreni și cei ce au alte domicilii.

Totodată, referitor la aspectul admiterii daunelor morale, ca urmare a refuzului Guvernului României de a finaliza programul de măsuri menționate în H.G. nr. 523/2006 soluția instanței de fond este injustă, întrucât astfel cum expuneam în contextul apărărilor de fond, acest proces este unul complex, care implică demersuri conjugate ale autorităților de resort, cu atribuții și competențe legale în speță. Guvernul României este o un organism colegial, o entitate fără personalitate juridică și fără patrimoniu propriu care nu dispune de pârghii directe, nemijlocite, ci își îndeplinește obligațiile legale prin intermediul autorităților ce-l alcătuiesc.

Din adresele comunicate în cauză, în sprijinul apărărilor noastre de fond, reiese că diligentele întreprinse cu privire la aplicare măsurilor în acest domeniu nu probează așa-zisa lipsă de interes sau acțiune a Guvernului României, mare parte dintre obiectivele asumate fiind realizate, restul necesitând o analiză specială (verificarea existenței unor titluri de moștenitori, vocația succesorală, opțiunea pentru construcția unui imobil sau despăgubirea bănească etc. a unora dintre reclamanții față de care s-a admis acțiunea).

Prin urmare, admiterea nediferențiată a acțiunii, inclusiv cu privire la aspectul daunelor morale este nelegală, pe lângă aspectul neprobării legăturii de cauzalitate între neîndeplinirea integrală a programului asumat și prejudiciul pretins de către reclamați.

Apărările intimatelor și procedura derulată în recurs

Prin întâmpinare, intimații-reclamanți și intimații-intervenienți în favoarea acestora au solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că în mod eronat, recurentul pârât încearcă să învedereze instanței de control judiciar faptul că obiectul prezentei acțiuni ar fi acela de „punere în executare a hotărârii CEDO".

În fapt, obiectul acțiunii introduse de reclamanți vizează obligația de a face, în speță respectarea obligațiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006. în acest sens a statuat și instanța de fond, că „în cauză există un refuz al autorității pârâte care a fost obligată prin hotărârea CEDO și a emis hotărârea de guvern de a finaliza programul deja depășit ca perioadă asumată, cât și o culpă a autorității pârâte prin lipsa de diligență și neluarea măsurilor de identificare și soluționare a aspectelor semnalate a fi îndeplinite, prin neverificarea autorităților de resort din subordine cărora li s-au dat atribuții pentru a se vedea dacă programul a fost sau nu materializat și finalizat și care este impactul în comunitate ".

Guvernul României înțelege să își argumenteze susținerile privind obiectul cauzei prin, faptul că hotărârile CEDO ar avea caracter declarativ și că executarea hotărârii CEDO ar trebui făcută în raport de condițiile actuale". Dar, tot recurentul-pârât afirmă că: "potrivit art. 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, statele contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale instanței europene (..) Art. 1 și art. 41 din Convenție statuează angajamentul statelor de a respecta drepturile și libertățile fundamentale, respectiv dreptul părții lezate de a primi o reparație echitabilă".

În cauza dedusă judecății, în contextul evenimentelor petrecute în cursul anului 1993 în care, în urma revoltei sătenilor, comunitatea romă din Hădăreni a suferit un prejudiciu care nu a fost satisfăcut pe calea dreptului intern, subsemnații și subscrisa ne-am adresat Curții europene a Drepturilor Omului, în cadrul procedurii de soluționare a plângerii, autoritatea pârâtă s-a obligat să adopte unele măsuri generale menite să îmbunătățească starea romilor din Comuna Hădăreni, să combată și să prevină discriminarea romilor, să elaboreze programe de informare publică și de înlăturare a stereotipurilor, prejudecăților și practicilor care afectează comunitatea romilor din județul Mureș, să susțină schimbările pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea Hădăreni privitoare la romi pe baza toleranței și solidarității sociale, să stimuleze participarea romilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică a comunității locale prin promovarea unor programe de reabilitare a locuințelor și a mediului în comunitate, să prevină apariția în viitor a unor probleme similare. Datorită acestei promisiuni a autorității, conflictul european s-a soluționat pe cale, amiabilă. Curtea europeană luând notă și consfințind, prin Hotărârea nr. 1/2005 înțelegerea părților, în considerarea faptului că acest acord s-a făcut cu respectarea drepturilor omului, așa cum sunt ele prevăzute de Convenția europeană.

Această Hotărâre europeană (nr. 1/2005), cu caracter general și declarativ, constituie izvorul obligațiilor Guvernului României față de reclamanți, subscrisă și întreaga comunitate romă din Comuna Hădăreni. în baza acesteia, Guvernul însuși, analizând condițiile și realitățile locale, a emis H.G. nr. 523/2006, hotărâre prin care s-a aprobat Programul de dezvoltare comunitar în localitatea Hădăreni, județul Mureș, cu o durată de derulare de 3 ani (2006 - 2008). În ciuda afirmațiilor autorității, obligațiile impuse prin această hotărâre au fost individualizate și asumate în concret de către recurent raportat la propriile sale analize și rapoarte și nu au fost stabilite de instanță. Astfel, autoritatea competentă și-a ales singură mijloacele prin care înțelegea și pună în executare Hotărârea CEDO acestea vizând, printre altele, măsuri ca: reconstruirea celor trei case, construirea halei obiectiv economic și dispensarului medical, angajarea unui consilier pe problemele romilor și a unui mediator școlar.

La termenul din 25 februarie 2015, recurenta a arătat că prin adoptarea O.U.G. nr. 93 din 29 decembrie 2014 privind realizarea unor angajamente ce derivă din hotărârile CEDO Moldova și alții împotriva României nr. 1 din 15 iulie 2005 și nr. 2 din 12 iulie 2005, publicată în M. Of. nr. 968/2014 cererea intimaților a devenit lipsită de obiect și de interes.

Prin Notele de ședință formulate de intimații-reclamanți și intervenienți în favoarea acestora s-a arătat că acțiunea nu a devenit lipsită de obiect și interes prin adoptarea O.U.G. nr. 93/2004 întrucât cele aprobate prin Ordonanță nu reprezintă singurele obligații asumate de Guvern prin Programul de dezvoltare comunitară asumat prin H.G. nr. 523/2006. Totodată, a probat că rezolvarea problemei este doar teoretică, nefăcându-se dovada alocărilor bugetare și de altfel Ordonanța nu poate produce efecte juridice pentru trecut.

II. Soluția adoptată în recurs

Prin sentința contestată, recurentul a fost obligat la reconstruirea a 3 case, hală obiectiv economic, dispensar medical, angajarea unui consilier pe problemele rromilor și a unui medic școlar, în conformitate cu H.G. nr. 523/2006, precum și plata unor daune morale în cuantum de 1.500 euro pentru fiecare reclamant.

În ceea ce privește obligarea recurentei de a îndeplini obligațiile asumate prin H.G. nr. 523/2006, se rețin următoarele:

- în ceea ce privește edificarea locuințelor, nu poate fi vorba despre vreun interes general sau al comunității în acest sens ci doar al beneficiarilor direcți, astfel că doar între aceștia și obligat se pot naște raporturi juridice - directe. De altfel, conform susținerilor recurentei, necontestate de reclamanți doi dintre cei trei beneficiari ai obligației nu sunt părți în prezenta cauză;

- în ceea ce privește edificarea celorlalte construcții respectiv hală obiectiv economic și dispensar medical, dispozițiile O.U.G. nr. 93/2014 a rezolvat problema în mod efectiv din punct de vedere al finanțatorului lucrării - Compania Națională de Investiții - SA din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Beneficiarul lucrării fiind comuna Chețani, doar aceasta se putea considera prejudiciată prin neexecutarea lucrărilor.

- cât privește angajarea unui consilier pentru problemele rromilor și a unui medic, acestea reprezenta chestiuni administrative ținând atât de legislația de nivel superior intervenită - imposibilitatea de a se face noi angajări în sectorul public începând cu anul 2010, precum și voința reală a unor persoane calificate de a accesa aceste locuri de muncă.

Chestiunea de drept ce se impune a fi dezlegată în raport de motivele de recurs este acea dacă legiuitorul poate fi obligat la executarea directă a unui act normativ.

Ori, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, (1) orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Din enunțarea de mai sus nu rezultă, cum de altfel e și normal, posibilitatea pentru partea ce se consideră vătămată de a obliga legiuitorul de a realiza cele asumate. Situația este identică cu cea în care se solicită obligarea autorității legislative de a emite un act normativ, situație în care jurisprudența s-a pronunțat în sensul respingerii cererilor ca fiind inadmisibile.

S-a reținut că prejudiciul moral suferit de către reclamanți derivă din neexecutarea de către Guvern a obligației asumate prin H.G. nr. 25/2006.

Argumentele reliefate în admiterea capătului de cerere de către instanța de fond trimit însă spre o justificare a unor daune materiale.

Trebuie subliniat faptul că probatoriul administrat nu vădește argumentat existența și întinderea acestor daune morale cu referire și la susținerile recurentei, necontestate de către reclamanți, conform cărora doar o parte dintre reclamanți (de la nr. 21 conform listei anexe la recurs) ar avea domiciliul în sat Hădăreni, județul Mureș și astfel edificarea construcțiilor mai sus menționate și angajarea unui consilier pentru problemele rromilor la Primărie și a unui medic școlar nu i-ar putea avantaja în vreun fel.

Raportat la soluția instanței de fond în privința prejudiciului moral suferit ca urmare a „rămânerii iluzorii a drepturilor deja câștigate”, alături de necuantificarea acestora, trebuia subliniat asupra neadministrării de probe concrete referitoare la acestea, întrucât existența unei hale industriale nu presupune nicicum în condiții de economie de piață, certitudinea unui loc de muncă, un dispensar medical nu presupune acceptarea de către un medic de familie a profesa în acel loc (situația regăsită în zeci de alte cazuri fără a se cere tragerea la răspundere a autorității pentru acest fapt), în timp ce angajarea celor două persoane (medic și consilier) trebuia privită în raport de dispozițiile legale ce au suspendat, fără a se permite excepții, angajări în sistemul public.

Toate cele mai sus expuse conduc la concluzia unei aprecieri eronate de către instanța de fond atât în ceea ce privește admiterea capătului de cerere având ca obiect obligația de a face, cât și cel privind acordarea daunelor morale în favoarea reclamanților.

II. Temeiul de drept al soluției adoptate în cauză

Față de argumentele expuse, recursul promovat de pârâtul Guvernul României, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ. apare ca întemeiat, nota pentru care va fi admis, urmând ca în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. în sensul de a modifica, în parte, sentința atacată și a respinge acțiunea reclamanților și intervenienților în nume propriu, ca nefondată și de a menține celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Guvernul României împotriva Sentinței civile nr. 314 din 25 iulie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică, în parte, sentința atacată în sensul că:

Respinge acțiunea reclamanților și intervenienților în nume propriu, ca nefondată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2015.

Procesat de GGC - LM