ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7598/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața instanței de fond Prin acțiunea înregistrată la 2 septembrie 2011, reclamanții M.R.C., M.A.C., M.A.M., (...), R.C. au solicitat obligarea pârâtului Guvernul României la îndeplinirea obligațiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș, hotărâre adoptată ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1/2005 de către Curtea europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale în cauza Moldovan și alții împotriva României. Reclamanții au solicitat de asemenea obligarea pârâtului la plata de daune materiale și morale pentru faptul de a nu fi executat în termen obligațiile astfel asumate.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, prin Hotărârea nr. 1/2005 pronunțată în cauza Moldovan și alții împotriva României, Curtea europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale a luat notă de acordul la care au ajuns părțile pentru soluționarea amiabilă a cererilor înregistrate sub nr. 41.138/98 și nr. 64.320/01 prin care un grup de cetățeni români de origine romă a invocat distrugerea bunurilor lor în timpul unei revolte care a avut loc la data de 20 septembrie 1993 și consecințele care au decurs din aceasta, prin încălcarea obligațiilor care revin statului în temeiul art. 3, 6, 8 și 14 din Convenție, prin care se garantează, între altele, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane sau degradante, accesul la instanță în vederea stabilirii corecte a drepturilor și libertăților civile, dreptul la respectarea vieții private și de familie, precum și a domiciliului și dreptul de a nu fi discriminat în exercitarea drepturilor și libertăților garantate de convenție.

În vederea materializării obligațiilor astfel asumate, Guvernul României a adoptat H.G. nr. 523/2006, prin care s-a aprobat Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș, cu o durată de derulare de 3 ani, respectiv perioada 2006 - 2008, dar autoritățile s-au dezinteresat de punerea în practică a măsurilor adoptate, dând dovadă de o totală lipsă de promptitudine, de incapacitate de colaborare cu organizațiile însărcinate cu implementarea programului și de indiferență la nivelul asigurării resurselor financiare necesare și prefigurate pentru realizarea proiectului. Reclamanții au arătat că această concluzie rezultă din faptul că programul adoptat prin H.G.

nr. 523/2006 a fost conceput ca un program de dezvoltare comunitară și nu ca un program de remediere a consecințelor conflictului social care a adus cauza în fața Curții de la Strasbourg, și un program de dezvoltare comunitară răspunde nevoilor comunității în general și nu se concentrează pe remedierea situației specifice generate de conflictul social. Analizând punctual îndatoririle asumate de către guvern prin H.G.

nr. 523/2006, reclamanții au subliniat că o parte dintre acestea nu au fost aduse la îndeplinire în mod efectiv, iar altă parte nu au fost deloc aduse la îndeplinire, cum ar fi următoarele: a) îmbunătățirea programei educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării romilor în programa școlară; s-a îmbunătățit programa școlară pentru romi, dar nu și cu privire la prevenirea și combaterea discriminării romilor; b) realizarea de cursuri de formare metodică a profesorilor de specialitate, pe problematica drepturilor omului și nediscriminarea romilor, cu precizarea că au fost organizate doar cursuri de formare metodică în domeniul drepturilor omului în general și drepturilor copilului; c) organizarea de cursuri pentru cadre didactice și mediatori școlari privind prevenirea discriminării și a segregării în educație a copiilor romi, ceea ce nu s-a realizat; d) organizarea de cursuri de formare cu cadre medicale și mediatori sanitari privind prevenirea și combaterea discriminării, cu mențiunea că s-a derulat un curs de formare al mediatorilor sanitari pentru 6 persoane, dar cursul nu a avut o componentă de prevenire și de combatere a discriminării, iar în urma cursului a fost angajată o persoană; e) organizarea activităților Zilelor Comunității, din care s-a organizat numai în anul 2007 un program artistic la care au participat și romi;

f) organizarea Centrului comunitar (amenajare sediu, dotare cu echipament, formarea și angajarea personalului), cu precizarea că, nu s-a realizat Centrul comunitar, iar căminul cultural, deși a fost renovat, este folosit pentru alte destinații; g) programe de educație prin media, pregătirea de operatori locali, arătându-se că, programul a avut alt grup țintă decât cel prevăzut în H.G.

nr. 523/2006, neexistând operatori locali din cadrul Centrului comunitar, iar activitățile care s-au realizat nu au fost finanțate de Guvern; h) angajarea unui consilier pe problemele romilor la Primăria Chețani, ceea ce nu s-a realizat; i) numirea și angajarea unui mediator școlar rom la școala din localitatea Hădăreni, ceea ce nu s-a realizat; j) introducerea orelor de limba romani la școala din localitatea Hădăreni, arătându-se că, limba romani s-a predat numai doi ani școlari, 2006 - 2007 și 2007 - 2008, iar în prezent nu mai există în programele școlare; k) organizarea de grădinițe estivale premergătoare clasei I, ceea ce nu s-a organizat; l) alfabetizare, recuperare și asistare școlară suplimentare, sprijinirea accesului permanent și susținut la infrastructura fizică și instituțională, ceea ce nu s-a realizat; m) calificarea forței apte de muncă în meserii cerute pe piața muncii, arătându-se că, s-a realizat o singură acțiune "Caravana Romilor", organizată la nivel național; n) amenajarea unui centru de resurse și informații economice, cu invitarea săptămânală a unui consultant din Luduș - Mureș și cu sprijinul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, măsură din care s-a realizat doar un studiu de fezabilitate pentru o hală de prefabricate, în încercarea de a se atinge un obiectiv din cadrul programului economic local,

în condițiile în care obligațiile asumate prefigurau elaborarea de studii de fezabilitate pentru ideile de proiecte, finanțarea ideilor cu potențial identificate de GLL (Grupul de Lucru Local) - microfermă pentru creșterea animalelor, prelucrarea laptelui și valorificarea produselor, atelier de tâmplărie tradițională și mecanică, fabrica de prefabricate, unitate exploatare caolin, sera de legume, flori; o) formarea și angajarea de mediatoare sanitare de etnie romă, română și maghiară, arătându-se că, dispensarul medical există doar în faza de proiect și că, au fost angajate 6 mediatoare sanitare, dintre care una este de origine maghiară și este căsătorită cu un bărbat rom; p) reabilitarea drumurilor, refacerea și construirea de locuințe, reamenajarea infrastructurii fizice educaționale, arătându-se că s-au pietruit 8 km de drum, dar acțiunea trebuia finalizată de primărie din fonduri proprii, nefiind refăcute dalajele și trotuarele în zonele publice; de asemenea, s-a arătat că, au fost reabilitate 7 case și au fost proiectate încă 3 case, dar construcțiile sunt de foarte slabă calitate și reamenajarea școlii, deși declarată finalizată în anul 2007, în anul următor s-a dispus reluarea proiectului datorită calității foarte slabe a lucrărilor, iar mobilierul și cele 5 calculatoare aduse nu pot fi trecute în inventarul școlii, pentru că nu au fost însoțite de facturi;

r) - alte obiective asumate de Guvern nu au fost aduse la îndeplinire și anume: - nu s-a organizat grupul de sprijin pentru sănătate și comunicare 2006; - dispensarul medical există doar în faza de proiectare; - nu s-a instalat iluminatul public stradal; - nu au fost amenajate parcul și locul de joacă pentru copii; - nu a fost desemnată în mod oficial o persoană din cadrul comunității rome, care să asigure legătura între organele de poliție și comunitate; - nu s-a organizat Grupul de Lucru Județean; - nu s-a alocat și nu s-a dotat un spațiu adecvat în clădirea școlii (biblioteca, birouri); - grădinița nu a fost mobilată și nu a fost dotată cu grupuri sanitare; - nu s-au înființat trasee/curse de transport local Hădăreni/Luduș cu orar stabilit.

La data de 3 octombrie 2011, Agenția Națională pentru Romi a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanți. La data de 2 decembrie 2011, s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către L.A.L., L.B., L.B.S., (...), L.C. și s-a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să-și aducă la îndeplinire obligațiile asumate ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 a Curții europene a Drepturilor Omului în cauza Moldovan ș.a. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 796/1.09.2005, așa cum au fost detaliate aceste obligații în H.G.

nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș și obligarea pârâtului să le acorde reparații materiale și morale pentru faptul neexecutării în termen a obligațiilor asumate, în cuantumul precizat pentru fiecare intervenient în tabelul anexat cererii de intervenție. 2. Soluția instanței de fond Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Sentința civilă nr. 16 din 16 ianuarie 2012, prin care a admis cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtului de Agenția Națională pentru Romi, respingând acțiunea formulată de reclamanți și cererea de intervenție formulată în interes propriu.

Instanța de fond a reținut că, demersul judiciar al reclamanților s-a întemeiat pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, dar aceștia nu au indicat în concret care a fost dreptul sau interesul lor care a fost vătămat, ceea ce se impunea chiar dacă au formulat acțiunea ca un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, dat fiind că, dreptul sau interesul vătămat trebuie relevat în concret și în raport de gravitatea acestuia se poate analiza și cererea de reparare a prejudiciului. Cu privire la refacerea construcțiilor afectate de regretabilele evenimente avute în vedere la pronunțarea hotărârii în cauza Moldovan ș.a.

împotriva României, au fost respinse susținerile reclamanților, cu motivarea că, instanța europeană a drepturilor omului a reținut o altă situație și anume că, până la pronunțarea hotărârii respective, Guvernul României a relevat că doar trei locuințe mai trebuie executate. Cu privire la omisiunea pârâtului de a finanța programele menite a pune în executare H.G. nr. 523/2006, s-a reținut că aceste fonduri au fost alocate prin H.G. nr. 734/2007 și nr. 980/2008, fiind creată premisa alocării fondurilor pentru executarea obligațiilor, iar faptul că sumele astfel alocate nu au fost valorificate nu se datorează culpei pârâtului, care a asigurat resursele financiare la jumătatea anului și nu, la finele acestuia cum au susținut reclamanții.

Cu privire la programele destinate combaterii pe viitor a discriminării în rândul comunității rome din localitatea Hădăreni, s-a considerat că acestea au fost concepute și derulate în cadrul obligației de mijloace asumată de pârât, infirmându-se aserțiunile reclamanților că maniera de concepere și de derulare a programelor respective a fost fictivă, doar pentru a arăta autorităților internaționale că au îndeplinit exigențele solicitate, fără a se urmări finalitatea lor. Din poziția exprimată de pârât și de intervenientă în interesul pârâtului, pe baza documentelor anexate cauzei, judecătorul fondului a reținut că, în executarea H.G.

nr. 532/2006, cu participarea reprezentaților reclamanților, s-au realizat următoarele activități: - organizarea de seminarii "Doar împreună putem asigura servicii de calitate"; - organizarea campaniilor de informare și stimulare a participării civile, cu implicarea unui număr de 10 studenți romi și neromi; - derularea unor cursuri de formare a mediatorilor sanitari; - compania de informare, educare și comunicare în domeniul accesului la serviciile de sănătate publică; - organizarea unor traininguri pentru jurnaliști sau de comunicare interetnică adresate angajaților din instituțiile publice, a polițiștilor, a jandarmilor, a medicilor, a mediatorilor sanitari, a asistenților sanitari și a cadrelor didactice din localitatea Luduș.

Cu privire la îmbunătățirea programei educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării romilor, au fost de asemenea respinse susținerile reclamanților, reținându-se că acestea sunt cuprinse în programa școlară, chiar dacă nu sunt evidențiate în mod expres pentru etnia romă, fiind esențială educarea în sensul prevenirii și combaterii discriminării raportate la etnie, indiferent de apartenența etnică a persoanei care urmează a fi educată în acest sens.

Cu privire la realizarea de cursuri de formare metodică a profesorilor de specialitate pe problematica drepturilor omului și nediscriminarea romilor au fost respinse argumentele expuse de reclamanți în sensul neexecutării culpabile a obligației de către pârât, avându-se în vedere că au fost derulate astfel de cursuri pentru cadrele didactice din localitatea Luduș, fapt relevat și în raportul privind implementarea proiectului "Încredere și respect între cetățenii din localitatea Hădăreni", organizat sub auspiciile reclamantei R.C. Cu privire la organizarea Centrului comunitar prin renovarea căminului cultural, s-a constatat îndeplinirea obligației asumate, nefiind imputabil pârâtului modul concret de folosire a centrului.

Cu privire la programele de educație prin media, pregătirea de operatori locali, judecătorul fondului a respins susținerile reclamanților, cu motivarea că nu se poate reține neexecutarea obligației asumate. Cu privire la introducerea orelor de limba romani la școala din localitatea Hădăreni, s-a avut în vedere că și reclamanții au recunoscut realizarea obligației pentru anii școlari 2005 - 2006 și 2007 - 2008, iar faptul că ulterior, programa școlară nu a mai cuprins asemenea ore nu s-a considerat ca fiind o omisiune sau o culpă a pârâtului. Cu privire la programele de alfabetizare, recuperare și asistare școlară suplimentară, sprijinirea accesului permanent și susținut la infrastructura fizică și instituțională, s-a reținut că asemenea programe au fost derulate prin centrul de resurse pentru comunitățile de romi în implementarea proiectului parteneriat și dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni.

Cu privire la calificarea forței apte de muncă în meserii cerute pe piața muncii s-a avut în vedere că și reclamanții au recunoscut realizarea acțiunii "Caravana romilor", organizată la nivel național, care a prezentat oportunități de angajare pentru romi. Instanța de fond a considerat că reclamanții nu au învederat care este în concret culpa pârâtului pentru nerealizarea obiectivelor stabilite, nu au precizat care este vătămarea produsă fiecăruia dintre ei și nici nu au cuantificat daunele solicitate în raport de propria persoană. Pretențiile reclamanților și intervenienților pentru obligarea pârâtului la plata daunelor materiale și morale au fost respinse, reținându-se că, afirmarea existenței unei vătămări este suficientă numai pentru asigurarea legitimării procesuale active, fără însă a justifica valorificarea drepturilor conferite de art. 1 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, pentru care este necesară dovedirea vătămării, ceea ce în cauză nu s-a realizat.

Pentru considerentele care au fost evidențiate, au fost respinse ca nefondate atât acțiunea formulată de reclamanți, cât și cererea de intervenție formulată în interes propriu. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții și intervenienții, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii și cererii de intervenție în interes propriu și pe cale de consecință, obligarea pârâtului Guvernul României să-și aducă la îndeplinire obligațiile asumate ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 a Curții europene a Drepturilor Omului în cauza Moldovan ș.a. împotriva României, obligații detaliate prin H.G.

nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș și obligarea pârâtului la acordarea de reparații materiale și morale pentru faptul neexecutării în termen a obligațiilor asumate, în cuantumul indicat în anexele cererii de chemare în judecată și cererii de intervenție în interes propriu. În primul motiv de recurs a fost criticată concluzia instanței de fond în sensul că nu s-a indicat în concret dreptul sau interesul vătămat recurenților, deși aceștia au precizat că sunt titularii dreptului de a beneficia de toate reparațiile prevăzute în H.G. nr. 523/2006, ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 în cauza Moldovan ș.a. împotriva României și neîndeplinirea oricăruia dintre obiectivele asumate constituie în mod implicit o atingere adusă dreptului lor.

Din acest motiv, s-a arătat că, proiectele asumate prin H.G. nr. 523/2006 îi vizează pe toți recurenții, în sensul de comunitate, cu unele particularități legate de refacerea locuințelor și repararea altor prejudicii materiale, astfel încât neexecutarea acestor proiecte este de natură să afecteze drepturile tuturor. În acest condiții, s-a considerat că este irelevant dacă se solicită aducerea la îndeplinire a obiectivelor asumate de Guvernul României, fiecare pe cale separată sau împreună, pe calea unei singure acțiuni, avându-se în vedere că toți recurenții sunt vătămați de atitudinea de pasivitate a intimatului-pârât și au dreptul de a cere acestuia aducerea la îndeplinire în mod efectiv a tuturor obiectivelor asumate.

Referitor la reparațiile bănești cuvenite pentru depășirea termenului de implementare a proiectelor, recurenții au susținut că instanța de fond avea posibilitatea să analizeze în funcție de starea concretă de lucruri și deci dacă aprecia că pretențiile lor bănești sunt exagerate față de prejudiciul suferit, putea să le reducă sau să le respingă, fără ca prin aceasta să fie afectată chiar cererea de obligare a intimatului-pârât la îndeplinirea obligațiilor asumate. Prin cel de-al doilea motiv de recurs s-a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a considerat ca fiind îndeplinite obligațiile asumate prin H.G. nr. 523/2006, deși chiar autoritățile au recunoscut faptul neîndeplinirii lor.

Astfel, s-a arătat că, în răspunsul comunicat la plângerea prealabilă, Guvernul României a justificat neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor pe care le-a asumat, motivând ca suma necesară finanțării programului pentru anul 2008 nu a fost prevăzută în bugetul de stat, situație remediată prin adoptarea H.G. nr. 980/2008, ceea ce nu a mai permis însă finalizarea proiectului până la data de 15 decembrie 2008. Ca argument în acest sens, s-a invocat și noul calendar comunicat de Guvernul României prin același răspuns cu privire la setul de măsuri de realizare imediată, cu derulare până la data de 15 septembrie 2011, ceea ce reprezintă o amânare a executării obligațiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006, fără a se fi realizat executarea lor efectivă nici până la această dată.

Recurenții au criticat concluzia instanței de fond privind alocarea fondurilor necesare executării obligațiilor asumate în H.G. nr. 523/2006 prin adoptarea H.G. nr. 734/2007 și nr. 980/2008, arătând că simpla adoptare a acestor hotărâri nu semnifică îndeplinirea obiectivelor stabilite în Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș și ca dovadă este faptul că, în anul 2011 se discutau încă noi proiecte, inclusiv sub aspectul financiar, pentru implementarea măsurilor adoptate în anul 2006. Recurenții au criticat și calificarea de către prima instanță ca fiind o obligație de mijloace obligația derulării de programe destinate combaterii pe viitor a discriminării în rândul comunității rome, arătând că, indiferent de caracterul obligației asumate, există o culpă a autorităților care aveau îndatorirea de a lua acele măsuri care să asigure de o manieră efectivă diminuarea și, treptat, eliminarea efectelor discriminării romilor.

În acest sens, s-a învederat că Programul adoptat prin H.G. nr. 523/2006 a fost conceput ca un program de dezvoltare comunitară și nu ca un program de remediere a consecințelor conflictului social avut în vedere la pronunțarea hotărârii în cauza Moldovan ș.a. împotriva României, iar un program de dezvoltare comunitară răspunde nevoilor comunității în general și nu se concentrează pe remedierea situației specifice generate de conflictul social. Recurenții au criticat de asemenea concluzia instanței de fond privind îndeplinirea de către Guvernul României a obligațiilor asumate prin H.G.

nr. 523/2006, indicând argumentele care se impuneau a fi reținute în cazul fiecărui obiectiv: - pentru formarea cadrelor medicale și a mediatorilor sanitari, s-a arătat că judecătorul fondului a apreciat greșit că ar fi lipsită de relevanță inexistența unei componente de prevenire și combatere a discriminării în cadrul cursurilor de formare a cadrelor medicale, dat fiind că, însuși scopul pentru care au fost organizate aceste cursuri a fost acela de prevenire și combatere a discriminării față de comunitatea romă din localitatea Hădăreni în raport cu cadrele medicale, pentru a se asigura cetățenilor de etnie romă accesul egal și civilizat la serviciile medicale; - pentru realizarea Centrului comunitar s-a arătat că nu se poate constata îndeplinirea obligației numai prin renovarea căminului cultural, deoarece acesta este folosit în alte scopuri, iar intimatul-pârât avea obligația de a veghea la punerea în executare a obiectivului său, inclusiv, dacă este cazul, prin impunerea autorităților locale să respecte această decizie; - pentru programele de educație prin media, pregătirea de operatori locali s-a arătat că hotărârea instanței de fond nu a fost motivată, nefiind expuse considerentele pentru care s-a reținut ca fiind îndeplinită obligația asumată; - pentru introducerea limbii romani în școala din localitatea Hădăreni, pentru programele de alfabetizare,

recuperare și asistare socială s-a arătat că nu există programe concrete organizate și susținute de o manieră aptă să conducă la acest rezultat; - pentru calificarea forței apte de muncă în meserii cerute pe piața muncii, s-a arătat că a fost o singură acțiune organizată la nivel național și nu în mod particular pentru etnia romă din localitatea Hădăreni, ceea ce dovedește o atitudine de dezinteres față de rezultatul programului, confirmând susținerile din acțiune cu privire la implementarea fictivă a programului; - pentru problema infrastructurii, s-a arătat că în mod greșit s-a avut în vedere numai suma de bani alocată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără observarea rezultatului final, deși intimatul-pârât și intervenienta în interesul acestuia au recunoscut că lucrările executate nu sunt de bună calitate din cauza condițiilor meteorologice în care s-au efectuat.

În ultimul motiv de recurs, s-a susținut că instanța de fond a apreciat eronat ca nefiind dovedită culpa intimatului-pârât pentru neexecutarea H.G. nr. 523/2006, cu toate că acesta a recunoscut depășirea termenelor stabilite pentru obligațiile asumate, fără a justifica o cauză străină care să fi împiedicat executarea acestora. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente: 1. Aspecte de fapt și de drept relevante Prin Hotărârea nr. 1 din 5 iulie 2005 pronunțată în cauza Moldovan și alții împotriva României publicată în M. Of.

nr. 796/1.11.2005, Curtea europeană a drepturilor omului a luat notă de acordul la care au ajuns părțile, considerând că acordul lor se bazează pe respectarea drepturilor omului, așa cum sunt definite în Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau în protocoalele adiționale.

Hotărârea a fost pronunțată cu privire la cazul conflictului interetnic din anul 1993 din localitatea Hădăreni, județul Mureș și s-a decis scoaterea de pe rol a cauzelor cu privire la reclamanții care au acceptat convenția de soluționare amiabilă, prin care Guvernul României s-a angajat la plata unor sume individuale, dar și la adoptarea următoarelor măsuri generale: - îmbunătățirea programelor educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării romilor în programa școlară din comunitatea Hădăreni, județul Mureș; - elaborarea unor programe de informare publică și de înlăturare a stereotipurilor, prejudecăților și practicilor care afectează comunitatea romilor din instituțiile publice din Mureș competente pentru comunitatea din Hădăreni; - inițierea unor programe de educație juridică în cooperare cu membrii comunităților de romi; - susținerea schimbărilor pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea din Hădăreni privitoare la romi, pe baza toleranței și a principiului solidarității sociale; - stimularea participării romilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică a comunității locale din județul Mureș, prin promovarea unor programe de asistență mutuală și dezvoltare comunitară; - identificarea, prevenirea și soluționarea activă a conflictelor care pot genera violențe familiale, comunitare sau interetnice.

În plus, Guvernul României s-a angajat să provină apariția în viitor a unor probleme similare, prin efectuarea unor anchete adecvate și eficiente și prin adoptarea, în viitor, a unor politici sociale, economice, educaționale și politice menite să îmbunătățească situația comunității romilor, în conformitate cu strategia guvernamentală existentă în acest domeniu și în special, să adopte măsuri generale reclamate de nevoile specifice ale comunității din Hădăreni, în vederea facilitării soluționării generale a cazului, luând în considerare că unele dintre casele distruse au fost deja reconstruite. Pentru respectarea angajamentelor asumate de Guvernul României în fața Curții europene a drepturilor omului, în domeniul protecției drepturilor omului, în special a minorității romilor, a fost adoptată H.G.

nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, Județul Mureș, pentru perioada 2006 - 2008. Conform prevederilor art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 523/2006, răspunderea pentru derularea financiară a programului a aparținut Agenției Naționale pentru Romi, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Prin H.G. nr. 734/2007 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/2006 s-a prevăzut că Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș va fi implementat de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, care va asigura și derularea financiară a programului, urmând ca Agenția Națională pentru Romi să efectueze monitorizarea și evaluarea implementării programului.

În vederea derulării acestui program, prin H.G. nr. 980/2008 s-a aprobat suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2008. Sesizată prin cererea formulată de reclamanți și de intervenienții în interes propriu să se pronunțe cu privire la obligația pârâtului Guvernul României de a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul juridic expus anterior, instanța de fond a considerat greșit că nu au fost respectate cerințele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prin indicarea în concret a dreptului recunoscut de lege sau a interesului legitim pretins a fi fost vătămat ca urmare a neexecutării sau a executării necorespunzătoare a obiectivelor din Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș.

Atât reclamanții, cât și intervenienții aparțin comunității rome, ceea ce le conferă calitatea de subiecte de sesizare a instanței de contencios administrativ cu privire la executarea în concret a actului administrativ adoptat în domeniul protecției minorității romilor. Demersul judiciar exercitat pe calea unei acțiuni comune formulate de persoane fizice sau juridice din comunitatea romilor nu poate fi lipsit de legitimitate față de obiectul cererii de chemare în judecată și al cererii de intervenție în interes propriu formulate pentru valorificarea drepturilor recunoscute prin H.G. nr. 523/2006, dar și pentru ocrotirea unui interes colectiv și anume, a unui interes legitim privat, în sensul definit de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 554/2004, cu posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu privire la vătămarea adusă drepturilor și intereselor invocate de către recurenții-reclamanți și intervenienți a fost de asemenea greșit reținută de prima instanță pe baza apărărilor formulate în întâmpinare și în cererea de intervenție accesorie, fără a se proceda la analizarea tuturor înscrisurilor depuse în cauză, inclusiv a celor întocmite de către autoritățile și organismele competente în evaluarea procesului de implementare a Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș. Concluzia primei instanțe privind îndeplinirea obiectivelor stabilite prin H.G. nr. 523/2006 s-a întemeiat în mod exclusiv pe susținerile intimatului-pârât și ale intimatei-interveniente în interesul acestuia, fără a se analiza în concret stadiul de realizare a măsurilor din toate componentele Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș.

Pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, se impunea a fi examinate toate susținerile părților în raport cu situația de fapt constatată în actele depuse la dosar cu privire la gradul de realizare a indicatorilor prevăzuți în Programul Hădăreni pentru cele 35 de proiecte/măsuri pe care acesta le cuprindea. Astfel, se constată că prima instanță nu a avut în vedere rapoartele de evaluare ale Programului Hădăreni întocmite de organisme sociale interesate, cum sunt cele realizate prin programul de grant acordat de Agenția Națională pentru Romi, dar nici Memorandumul întocmit de Departamentul pentru executarea hotărârilor Curții europene a drepturilor omului pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române până la data de 15 aprilie 2009 cu privire la măsurile luate sau preconizate pentru a-și îndeplini angajamentele asumate ca urmare a Hotărârii nr. 1/2005 în cauza Moldovan ș.a.

împotriva României. În acest Memorandum, întocmit conform art. 46 din Convenția europeană a drepturilor omului, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11, Departamentul pentru executarea și supravegherea executării hotărârilor a apreciat că este nevoie de evaluarea de către autoritățile române a impactului măsurilor deja adoptate și de necesitatea adoptării de măsuri suplimentare pentru implementarea Programului Hădăreni, aprobat ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1/2005 în cauza Moldovan și alții împotriva României.

De asemenea, în Memorandumul încheiat la 16 august 2011 de Serviciul executări al Curții europene a drepturilor omului privind executarea grupului de cauze Moldovan și alții pe problema integrării romilor s-a reținut că activitatea autorităților române a condus la unele constatări pozitive privind buna calitate a relațiilor interetnice din localitatea Hădăreni (conform planului de acțiune prezentat la 15 iunie 2010), dar au fost identificate și anumite deficiențe în implementarea programului, recomandându-se finalizarea planului de acțiune pentru adoptarea măsurilor restante spre a fi prezentate Consiliului de Miniștri, sub forma unui plan de acțiune revizuit.

Din decizia adoptată în iunie 2012 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, depus ca înscris nou în recurs, rezultă că, a fost prezentat planul de acțiune revizuit, dar că în pofida eforturilor autorităților române, în cauza Moldovan și alții împotriva României, nu a fost încă adoptat noul cadru organizațional și financiar pentru implementarea măsurilor restante în localitatea Hădăreni, solicitându-se autorităților să accelereze adoptarea acestui cadru și să furnizeze Comitetului calendarul implementării măsurilor restante, precum și o evaluare detaliată a măsurilor adoptate la nivelul acestei localități. Cum Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș a fost aprobat prin H.G.

nr. 523/2006 ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1/2005 a Curții europene a drepturilor omului în cauza Moldovan și alții împotriva României, justa soluționare a litigiului impunea să fie avute în vedere și concluziile Serviciului de executări al acestei instanțe europene pentru a se stabili dacă programul respectiv a fost executat în mod efectiv sau dacă a fost adoptat, astfel încât să atingă obiectivele asumate, prin realizarea de acțiuni specifice și alocarea de fonduri suficiente, care să permită transpunerea în realitate a angajamentelor prezentate de Guvernul României pentru înțelegerea amiabilă de care s-a luat act conform dispozițiilor art. 39 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Pentru considerentele care au fost expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea soluționării dosarului după analiza completă a înscrisurilor depuse de părți, iar în măsura în care se va aprecia că sunt necesare și alte dovezi cu privire la stadiul concret de realizare a măsurilor aprobate prin H.G. nr. 523/2006, instanța de fond va pune în discuția părților suplimentarea probatoriului care a fost deja administrat. Față de soluția care se va da recursului, nu se mai impune a fi examinate celelalte susțineri din recurs, urmând ca acestea să fie avute în vedere, sub forma unor apărări de fond, cu ocazia rejudecării pricinii.

2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/204 și art. 313 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.R.C., M.A.C., M.A.M., (...) și R.C. împotriva Sentinței civile nr. 16 din 16 ianuarie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează hotărârea recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 decembrie 2013. Procesat de GGC - NN