ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7598/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7598/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

instanței de fond

Prin acțiunea înregistrată la 2 septembrie

2011, reclamanții M.R.C., M.A.C., M.A.M., (...), R.C. au solicitat obligarea

pârâtului Guvernul României la îndeplinirea obligațiilor asumate prin H.G. nr.

523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea

Hădăreni, județul Mureș, hotărâre adoptată ca urmare a pronunțării Hotărârii

nr. 1/2005 de către Curtea europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale

în cauza Moldovan și alții împotriva României.

Reclamanții au

solicitat de asemenea obligarea pârâtului la plata de daune materiale și morale

pentru faptul de a nu fi executat în termen obligațiile astfel asumate.

În motivarea

acțiunii, reclamanții au arătat că, prin Hotărârea nr. 1/2005 pronunțată în

cauza Moldovan și alții împotriva României, Curtea europeană a drepturilor

omului și libertăților fundamentale a luat notă de acordul la care au ajuns

părțile pentru soluționarea amiabilă a cererilor înregistrate sub nr. 41.138/98

și nr. 64.320/01 prin care un grup de cetățeni români de origine romă a invocat

distrugerea bunurilor lor în timpul unei revolte care a avut loc la data de 20

septembrie 1993 și consecințele care au decurs din aceasta, prin încălcarea

obligațiilor care revin statului în temeiul art. 3, 6, 8 și 14 din Convenție,

prin care se garantează, între altele, dreptul de a nu fi supus tratamentelor

inumane sau degradante, accesul la instanță în vederea stabilirii corecte a

drepturilor și libertăților civile, dreptul la respectarea vieții private și de

familie, precum și a domiciliului și dreptul de a nu fi discriminat în

exercitarea drepturilor și libertăților garantate de convenție.

În vederea

materializării obligațiilor astfel asumate, Guvernul României a adoptat H.G.

nr. 523/2006, prin care s-a aprobat Programul de dezvoltare comunitară în

localitatea Hădăreni, județul Mureș, cu o durată de derulare de 3 ani,

respectiv perioada 2006 - 2008, dar autoritățile s-au dezinteresat de punerea în

practică a măsurilor adoptate, dând dovadă de o totală lipsă de promptitudine,

de incapacitate de colaborare cu organizațiile însărcinate cu implementarea

programului și de indiferență la nivelul asigurării resurselor financiare

necesare și prefigurate pentru realizarea proiectului.

Reclamanții au arătat

că această concluzie rezultă din faptul că programul adoptat prin H.G. nr.

523/2006 a fost conceput ca un program de dezvoltare comunitară și nu ca un

program de remediere a consecințelor conflictului social care a adus cauza în

fața Curții de la Strasbourg, și un program de dezvoltare comunitară răspunde

nevoilor comunității în general și nu se concentrează pe remedierea situației

specifice generate de conflictul social.

Analizând punctual

îndatoririle asumate de către guvern prin H.G. nr. 523/2006, reclamanții au

subliniat că o parte dintre acestea nu au fost aduse la îndeplinire în mod

efectiv, iar altă parte nu au fost deloc aduse la îndeplinire, cum ar fi

următoarele:

a) îmbunătățirea

programei educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării romilor în

programa școlară; s-a îmbunătățit programa școlară pentru romi, dar nu și cu

privire la prevenirea și combaterea discriminării romilor;

b) realizarea de

cursuri de formare metodică a profesorilor de specialitate, pe problematica

drepturilor omului și nediscriminarea romilor, cu precizarea că au fost

organizate doar cursuri de formare metodică în domeniul drepturilor omului în

general și drepturilor copilului;

c) organizarea de

cursuri pentru cadre didactice și mediatori școlari privind prevenirea

discriminării și a segregării în educație a copiilor romi, ceea ce nu s-a

realizat;

d) organizarea de

cursuri de formare cu cadre medicale și mediatori sanitari privind prevenirea

și combaterea discriminării, cu mențiunea că s-a derulat un curs de formare al

mediatorilor sanitari pentru 6 persoane, dar cursul nu a avut o componentă de

prevenire și de combatere a discriminării, iar în urma cursului a fost angajată

o persoană;

e) organizarea

activităților Zilelor Comunității, din care s-a organizat numai în anul 2007 un

program artistic la care au participat și romi;

f) organizarea

Centrului comunitar (amenajare sediu, dotare cu echipament, formarea și

angajarea personalului), cu precizarea că, nu s-a realizat Centrul comunitar,

iar căminul cultural, deși a fost renovat, este folosit pentru alte destinații;

g) programe de

educație prin media, pregătirea de operatori locali, arătându-se că, programul

a avut alt grup țintă decât cel prevăzut în H.G. nr. 523/2006, neexistând

operatori locali din cadrul Centrului comunitar, iar activitățile care s-au

realizat nu au fost finanțate de Guvern;

h) angajarea unui

consilier pe problemele romilor la Primăria Chețani, ceea ce nu s-a realizat;

i) numirea și

angajarea unui mediator școlar rom la școala din localitatea Hădăreni, ceea ce

nu s-a realizat;

j) introducerea

orelor de limba romani la școala din localitatea Hădăreni, arătându-se că,

limba romani s-a predat numai doi ani școlari, 2006 - 2007 și 2007 - 2008, iar

în prezent nu mai există în programele școlare;

k) organizarea de

grădinițe estivale premergătoare clasei I, ceea ce nu s-a organizat;

l) alfabetizare,

recuperare și asistare școlară suplimentare, sprijinirea accesului permanent și

susținut la infrastructura fizică și instituțională, ceea ce nu s-a realizat;

m) calificarea forței

apte de muncă în meserii cerute pe piața muncii, arătându-se că, s-a realizat o

singură acțiune "Caravana Romilor", organizată la nivel național;

n) amenajarea unui

centru de resurse și informații economice, cu invitarea săptămânală a unui

consultant din Luduș - Mureș și cu sprijinul Agenției Județene pentru Ocuparea

Forței de Muncă, măsură din care s-a realizat doar un studiu de fezabilitate

pentru o hală de prefabricate, în încercarea de a se atinge un obiectiv din

cadrul programului economic local, în condițiile în care obligațiile asumate

prefigurau elaborarea de studii de fezabilitate pentru ideile de proiecte,

finanțarea ideilor cu potențial identificate de GLL (Grupul de Lucru Local) -

microfermă pentru creșterea animalelor, prelucrarea laptelui și valorificarea

produselor, atelier de tâmplărie tradițională și mecanică, fabrica de

prefabricate, unitate exploatare caolin, sera de legume, flori;

o) formarea și

angajarea de mediatoare sanitare de etnie romă, română și maghiară, arătându-se

că, dispensarul medical există doar în faza de proiect și că, au fost angajate

6 mediatoare sanitare, dintre care una este de origine maghiară și este

căsătorită cu un bărbat rom;

p) reabilitarea drumurilor,

refacerea și construirea de locuințe, reamenajarea infrastructurii fizice

educaționale, arătându-se că s-au pietruit 8 km de drum, dar acțiunea trebuia

finalizată de primărie din fonduri proprii, nefiind refăcute dalajele și

trotuarele în zonele publice; de asemenea, s-a arătat că, au fost reabilitate 7

case și au fost proiectate încă 3 case, dar construcțiile sunt de foarte slabă

calitate și reamenajarea școlii, deși declarată finalizată în anul 2007, în

anul următor s-a dispus reluarea proiectului datorită calității foarte slabe a

lucrărilor, iar mobilierul și cele 5 calculatoare aduse nu pot fi trecute în

inventarul școlii, pentru că nu au fost însoțite de facturi;

r) - alte obiective

asumate de Guvern nu au fost aduse la îndeplinire și anume:

- nu s-a organizat

grupul de sprijin pentru sănătate și comunicare 2006;

- dispensarul medical

există doar în faza de proiectare;

- nu s-a instalat

iluminatul public stradal;

- nu au fost

amenajate parcul și locul de joacă pentru copii;

- nu a fost desemnată

în mod oficial o persoană din cadrul comunității rome, care să asigure legătura

între organele de poliție și comunitate;

- nu s-a organizat

Grupul de Lucru Județean;

- nu s-a alocat și nu

s-a dotat un spațiu adecvat în clădirea școlii (biblioteca, birouri);

- grădinița nu a fost

mobilată și nu a fost dotată cu grupuri sanitare;

- nu s-au înființat

trasee/curse de transport local Hădăreni/Luduș cu orar stabilit.

La data de 3

octombrie 2011, Agenția Națională pentru Romi a formulat cerere de intervenție

în interesul pârâtului Guvernul României, solicitând respingerea ca

neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanți.

La data de 2

decembrie 2011, s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către

L.A.L., L.B., L.B.S., (...), L.C. și s-a solicitat obligarea pârâtului Guvernul

României să-și aducă la îndeplinire obligațiile asumate ca urmare a pronunțării

Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 a Curții europene a Drepturilor Omului în

cauza Moldovan ș.a. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 796/1.09.2005,

așa cum au fost detaliate aceste obligații în H.G. nr. 523/2006 pentru

aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul

Mureș și obligarea pârâtului să le acorde reparații materiale și morale pentru

faptul neexecutării în termen a obligațiilor asumate, în cuantumul precizat

pentru fiecare intervenient în tabelul anexat cererii de intervenție.

de fond

Curtea de Apel Cluj,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Sentința

civilă nr. 16 din 16 ianuarie 2012, prin care a admis cererea de intervenție

accesorie formulată în interesul pârâtului de Agenția Națională pentru Romi,

respingând acțiunea formulată de reclamanți și cererea de intervenție formulată

în interes propriu.

Instanța de fond a

reținut că, demersul judiciar al reclamanților s-a întemeiat pe dispozițiile

art. 1 din Legea nr. 554/2004, dar aceștia nu au indicat în concret care a fost

dreptul sau interesul lor care a fost vătămat, ceea ce se impunea chiar dacă au

formulat acțiunea ca un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică,

titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, dat fiind

că, dreptul sau interesul vătămat trebuie relevat în concret și în raport de

gravitatea acestuia se poate analiza și cererea de reparare a prejudiciului.

Cu privire la

refacerea construcțiilor afectate de regretabilele evenimente avute în vedere

la pronunțarea hotărârii în cauza Moldovan ș.a. împotriva României, au fost

respinse susținerile reclamanților, cu motivarea că, instanța europeană a

drepturilor omului a reținut o altă situație și anume că, până la pronunțarea

hotărârii respective, Guvernul României a relevat că doar trei locuințe mai

trebuie executate.

Cu privire la

omisiunea pârâtului de a finanța programele menite a pune în executare H.G. nr.

523/2006, s-a reținut că aceste fonduri au fost alocate prin H.G. nr. 734/2007

și nr. 980/2008, fiind creată premisa alocării fondurilor pentru executarea

obligațiilor, iar faptul că sumele astfel alocate nu au fost valorificate nu se

datorează culpei pârâtului, care a asigurat resursele financiare la jumătatea

anului și nu, la finele acestuia cum au susținut reclamanții.

Cu privire la

programele destinate combaterii pe viitor a discriminării în rândul comunității

rome din localitatea Hădăreni, s-a considerat că acestea au fost concepute și

derulate în cadrul obligației de mijloace asumată de pârât, infirmându-se

aserțiunile reclamanților că maniera de concepere și de derulare a programelor

respective a fost fictivă, doar pentru a arăta autorităților internaționale că

au îndeplinit exigențele solicitate, fără a se urmări finalitatea lor.

Din poziția exprimată

de pârât și de intervenientă în interesul pârâtului, pe baza documentelor

anexate cauzei, judecătorul fondului a reținut că, în executarea H.G. nr.

532/2006, cu participarea reprezentaților reclamanților, s-au realizat

următoarele activități:

- organizarea de

seminarii "Doar împreună putem asigura servicii de calitate";

- organizarea

campaniilor de informare și stimulare a participării civile, cu implicarea unui

număr de 10 studenți romi și neromi;

- derularea unor

cursuri de formare a mediatorilor sanitari;

- compania de

informare, educare și comunicare în domeniul accesului la serviciile de

sănătate publică;

- organizarea unor

traininguri pentru jurnaliști sau de comunicare interetnică adresate

angajaților din instituțiile publice, a polițiștilor, a jandarmilor, a

medicilor, a mediatorilor sanitari, a asistenților sanitari și a cadrelor

didactice din localitatea Luduș.

Cu privire la

îmbunătățirea programei educaționale pentru prevenirea și combaterea

discriminării romilor, au fost de asemenea respinse susținerile reclamanților,

reținându-se că acestea sunt cuprinse în programa școlară, chiar dacă nu sunt evidențiate

în mod expres pentru etnia romă, fiind esențială educarea în sensul prevenirii

și combaterii discriminării raportate la etnie, indiferent de apartenența

etnică a persoanei care urmează a fi educată în acest sens.

Cu privire la

realizarea de cursuri de formare metodică a profesorilor de specialitate pe

problematica drepturilor omului și nediscriminarea romilor au fost respinse

argumentele expuse de reclamanți în sensul neexecutării culpabile a obligației

de către pârât, avându-se în vedere că au fost derulate astfel de cursuri

pentru cadrele didactice din localitatea Luduș, fapt relevat și în raportul

privind implementarea proiectului "Încredere și respect între cetățenii

din localitatea Hădăreni", organizat sub auspiciile reclamantei R.C.

Cu privire la

organizarea Centrului comunitar prin renovarea căminului cultural, s-a

constatat îndeplinirea obligației asumate, nefiind imputabil pârâtului modul

concret de folosire a centrului.

Cu privire la

programele de educație prin media, pregătirea de operatori locali, judecătorul

fondului a respins susținerile reclamanților, cu motivarea că nu se poate

reține neexecutarea obligației asumate.

Cu privire la

introducerea orelor de limba romani la școala din localitatea Hădăreni, s-a

avut în vedere că și reclamanții au recunoscut realizarea obligației pentru

anii școlari 2005 - 2006 și 2007 - 2008, iar faptul că ulterior, programa

școlară nu a mai cuprins asemenea ore nu s-a considerat ca fiind o omisiune sau

o culpă a pârâtului.

Cu privire la

programele de alfabetizare, recuperare și asistare școlară suplimentară,

sprijinirea accesului permanent și susținut la infrastructura fizică și

instituțională, s-a reținut că asemenea programe au fost derulate prin centrul

de resurse pentru comunitățile de romi în implementarea proiectului parteneriat

și dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni.

Cu privire la

calificarea forței apte de muncă în meserii cerute pe piața muncii s-a avut în

vedere că și reclamanții au recunoscut realizarea acțiunii "Caravana

romilor", organizată la nivel național, care a prezentat oportunități de

angajare pentru romi.

Instanța de fond a

considerat că reclamanții nu au învederat care este în concret culpa pârâtului

pentru nerealizarea obiectivelor stabilite, nu au precizat care este vătămarea

produsă fiecăruia dintre ei și nici nu au cuantificat daunele solicitate în

raport de propria persoană.

Pretențiile

reclamanților și intervenienților pentru obligarea pârâtului la plata daunelor

materiale și morale au fost respinse, reținându-se că, afirmarea existenței

unei vătămări este suficientă numai pentru asigurarea legitimării procesuale

active, fără însă a justifica valorificarea drepturilor conferite de art. 1 și

art. 18 din Legea nr. 554/2004, pentru care este necesară dovedirea vătămării,

ceea ce în cauză nu s-a realizat.

Pentru considerentele

care au fost evidențiate, au fost respinse ca nefondate atât acțiunea formulată

de reclamanți, cât și cererea de intervenție formulată în interes propriu.

exercitată

Împotriva acestei sentințe,

au declarat recurs reclamanții și intervenienții, solicitând modificarea

hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii și cererii de intervenție în

interes propriu și pe cale de consecință, obligarea pârâtului Guvernul României

să-și aducă la îndeplinire obligațiile asumate ca urmare a pronunțării

Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 a Curții europene a Drepturilor Omului în

cauza Moldovan ș.a. împotriva României, obligații detaliate prin H.G. nr.

523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea

Hădăreni, județul Mureș și obligarea pârâtului la acordarea de reparații

materiale și morale pentru faptul neexecutării în termen a obligațiilor

asumate, în cuantumul indicat în anexele cererii de chemare în judecată și

cererii de intervenție în interes propriu.

În primul motiv de

recurs a fost criticată concluzia instanței de fond în sensul că nu s-a indicat

în concret dreptul sau interesul vătămat recurenților, deși aceștia au precizat

că sunt titularii dreptului de a beneficia de toate reparațiile prevăzute în

H.G. nr. 523/2006, ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005 în

cauza Moldovan ș.a. împotriva României și neîndeplinirea oricăruia dintre

obiectivele asumate constituie în mod implicit o atingere adusă dreptului lor.

Din acest motiv, s-a

arătat că, proiectele asumate prin H.G. nr. 523/2006 îi vizează pe toți

recurenții, în sensul de comunitate, cu unele particularități legate de

refacerea locuințelor și repararea altor prejudicii materiale, astfel încât

neexecutarea acestor proiecte este de natură să afecteze drepturile tuturor.

În acest condiții,

s-a considerat că este irelevant dacă se solicită aducerea la îndeplinire a

obiectivelor asumate de Guvernul României, fiecare pe cale separată sau

împreună, pe calea unei singure acțiuni, avându-se în vedere că toți recurenții

sunt vătămați de atitudinea de pasivitate a intimatului-pârât și au dreptul de

a cere acestuia aducerea la îndeplinire în mod efectiv a tuturor obiectivelor

asumate.

Referitor la

reparațiile bănești cuvenite pentru depășirea termenului de implementare a

proiectelor, recurenții au susținut că instanța de fond avea posibilitatea să

analizeze în funcție de starea concretă de lucruri și deci dacă aprecia că

pretențiile lor bănești sunt exagerate față de prejudiciul suferit, putea să le

reducă sau să le respingă, fără ca prin aceasta să fie afectată chiar cererea

de obligare a intimatului-pârât la îndeplinirea obligațiilor asumate.

Prin cel de-al doilea

motiv de recurs s-a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a considerat

ca fiind îndeplinite obligațiile asumate prin H.G. nr. 523/2006, deși chiar

autoritățile au recunoscut faptul neîndeplinirii lor.

Astfel, s-a arătat

că, în răspunsul comunicat la plângerea prealabilă, Guvernul României a

justificat neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor pe care le-a asumat,

motivând ca suma necesară finanțării programului pentru anul 2008 nu a fost

prevăzută în bugetul de stat, situație remediată prin adoptarea H.G. nr.

980/2008, ceea ce nu a mai permis însă finalizarea proiectului până la data de

15 decembrie 2008.

Ca argument în acest

sens, s-a invocat și noul calendar comunicat de Guvernul României prin același

răspuns cu privire la setul de măsuri de realizare imediată, cu derulare până

la data de 15 septembrie 2011, ceea ce reprezintă o amânare a executării

obligațiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006, fără a se fi realizat executarea

lor efectivă nici până la această dată.

Recurenții au

criticat concluzia instanței de fond privind alocarea fondurilor necesare

executării obligațiilor asumate în H.G. nr. 523/2006 prin adoptarea H.G. nr.

734/2007 și nr. 980/2008, arătând că simpla adoptare a acestor hotărâri nu

semnifică îndeplinirea obiectivelor stabilite în Programul de dezvoltare

comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș și ca dovadă este faptul că,

în anul 2011 se discutau încă noi proiecte, inclusiv sub aspectul financiar,

pentru implementarea măsurilor adoptate în anul 2006.

Recurenții au

criticat și calificarea de către prima instanță ca fiind o obligație de

mijloace obligația derulării de programe destinate combaterii pe viitor a

discriminării în rândul comunității rome, arătând că, indiferent de caracterul

obligației asumate, există o culpă a autorităților care aveau îndatorirea de a

lua acele măsuri care să asigure de o manieră efectivă diminuarea și, treptat,

eliminarea efectelor discriminării romilor.

În acest sens, s-a

învederat că Programul adoptat prin H.G. nr. 523/2006 a fost conceput ca un

program de dezvoltare comunitară și nu ca un program de remediere a

consecințelor conflictului social avut în vedere la pronunțarea hotărârii în

cauza Moldovan ș.a. împotriva României, iar un program de dezvoltare comunitară

răspunde nevoilor comunității în general și nu se concentrează pe remedierea situației

specifice generate de conflictul social.

Recurenții au

criticat de asemenea concluzia instanței de fond privind îndeplinirea de către

Guvernul României a obligațiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006, indicând

argumentele care se impuneau a fi reținute în cazul fiecărui obiectiv:

- pentru formarea

cadrelor medicale și a mediatorilor sanitari, s-a arătat că judecătorul

fondului a apreciat greșit că ar fi lipsită de relevanță inexistența unei

componente de prevenire și combatere a discriminării în cadrul cursurilor de

formare a cadrelor medicale, dat fiind că, însuși scopul pentru care au fost

organizate aceste cursuri a fost acela de prevenire și combatere a

discriminării față de comunitatea romă din localitatea Hădăreni în raport cu

cadrele medicale, pentru a se asigura cetățenilor de etnie romă accesul egal și

civilizat la serviciile medicale;

- pentru realizarea

Centrului comunitar s-a arătat că nu se poate constata îndeplinirea obligației

numai prin renovarea căminului cultural, deoarece acesta este folosit în alte

scopuri, iar intimatul-pârât avea obligația de a veghea la punerea în executare

a obiectivului său, inclusiv, dacă este cazul, prin impunerea autorităților

locale să respecte această decizie;

- pentru programele

de educație prin media, pregătirea de operatori locali s-a arătat că hotărârea

instanței de fond nu a fost motivată, nefiind expuse considerentele pentru care

s-a reținut ca fiind îndeplinită obligația asumată;

- pentru introducerea

limbii romani în școala din localitatea Hădăreni, pentru programele de

alfabetizare, recuperare și asistare socială s-a arătat că nu există programe

concrete organizate și susținute de o manieră aptă să conducă la acest

rezultat;

- pentru calificarea

forței apte de muncă în meserii cerute pe piața muncii, s-a arătat că a fost o

singură acțiune organizată la nivel național și nu în mod particular pentru

etnia romă din localitatea Hădăreni, ceea ce dovedește o atitudine de

dezinteres față de rezultatul programului, confirmând susținerile din acțiune

cu privire la implementarea fictivă a programului;

- pentru problema

infrastructurii, s-a arătat că în mod greșit s-a avut în vedere numai suma de

bani alocată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără observarea rezultatului

final, deși intimatul-pârât și intervenienta în interesul acestuia au

recunoscut că lucrările executate nu sunt de bună calitate din cauza

condițiilor meteorologice în care s-au efectuat.

În ultimul motiv de

recurs, s-a susținut că instanța de fond a apreciat eronat ca nefiind dovedită

culpa intimatului-pârât pentru neexecutarea H.G. nr. 523/2006, cu toate că

acesta a recunoscut depășirea termenelor stabilite pentru obligațiile asumate,

fără a justifica o cauză străină care să fi împiedicat executarea acestora.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele

considerente:

de drept relevante

Prin Hotărârea nr. 1

din 5 iulie 2005 pronunțată în cauza Moldovan și alții împotriva României

publicată în M. Of. nr. 796/1.11.2005, Curtea europeană a drepturilor omului a

luat notă de acordul la care au ajuns părțile, considerând că acordul lor se

bazează pe respectarea drepturilor omului, așa cum sunt definite în Convenția

europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau în

protocoalele adiționale.

Hotărârea a fost

pronunțată cu privire la cazul conflictului interetnic din anul 1993 din

localitatea Hădăreni, județul Mureș și s-a decis scoaterea de pe rol a cauzelor

cu privire la reclamanții care au acceptat convenția de soluționare amiabilă,

prin care Guvernul României s-a angajat la plata unor sume individuale, dar și

la adoptarea următoarelor măsuri generale:

- îmbunătățirea

programelor educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării romilor

în programa școlară din comunitatea Hădăreni, județul Mureș;

- elaborarea unor

programe de informare publică și de înlăturare a stereotipurilor, prejudecăților

și practicilor care afectează comunitatea romilor din instituțiile publice din

Mureș competente pentru comunitatea din Hădăreni;

- inițierea unor

programe de educație juridică în cooperare cu membrii comunităților de romi;

- susținerea

schimbărilor pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea din Hădăreni

privitoare la romi, pe baza toleranței și a principiului solidarității sociale;

- stimularea

participării romilor la viața economică, socială, educațională, culturală și

politică a comunității locale din județul Mureș, prin promovarea unor programe

de asistență mutuală și dezvoltare comunitară;

- identificarea,

prevenirea și soluționarea activă a conflictelor care pot genera violențe

familiale, comunitare sau interetnice.

În plus, Guvernul

României s-a angajat să provină apariția în viitor a unor probleme similare,

prin efectuarea unor anchete adecvate și eficiente și prin adoptarea, în

viitor, a unor politici sociale, economice, educaționale și politice menite să

îmbunătățească situația comunității romilor, în conformitate cu strategia

guvernamentală existentă în acest domeniu și în special, să adopte măsuri

generale reclamate de nevoile specifice ale comunității din Hădăreni, în

vederea facilitării soluționării generale a cazului, luând în considerare că

unele dintre casele distruse au fost deja reconstruite.

Pentru respectarea

angajamentelor asumate de Guvernul României în fața Curții europene a

drepturilor omului, în domeniul protecției drepturilor omului, în special a

minorității romilor, a fost adoptată H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea

Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, Județul Mureș,

pentru perioada 2006 - 2008.

Conform prevederilor

art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 523/2006, răspunderea pentru derularea financiară

a programului a aparținut Agenției Naționale pentru Romi, ca organ de

specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în

subordinea Guvernului.

Prin H.G. nr.

734/2007 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/2006

s-a prevăzut că Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni,

județul Mureș va fi implementat de către Programul Națiunilor Unite pentru

Dezvoltare, care va asigura și derularea financiară a programului, urmând ca

Agenția Națională pentru Romi să efectueze monitorizarea și evaluarea

implementării programului.

În vederea derulării

acestui program, prin H.G. nr. 980/2008 s-a aprobat suplimentarea bugetului

Secretariatului General al Guvernului pe anul 2008.

Sesizată prin cererea

formulată de reclamanți și de intervenienții în interes propriu să se pronunțe

cu privire la obligația pârâtului Guvernul României de a-și îndeplini

angajamentele asumate în cadrul juridic expus anterior, instanța de fond a

considerat greșit că nu au fost respectate cerințele prevăzute de art. 1 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004 prin indicarea în concret a dreptului recunoscut de

lege sau a interesului legitim pretins a fi fost vătămat ca urmare a

neexecutării sau a executării necorespunzătoare a obiectivelor din Programul de

dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș.

Atât reclamanții, cât

și intervenienții aparțin comunității rome, ceea ce le conferă calitatea de

subiecte de sesizare a instanței de contencios administrativ cu privire la

executarea în concret a actului administrativ adoptat în domeniul protecției

minorității romilor.

Demersul judiciar

exercitat pe calea unei acțiuni comune formulate de persoane fizice sau

juridice din comunitatea romilor nu poate fi lipsit de legitimitate față de

obiectul cererii de chemare în judecată și al cererii de intervenție în interes

propriu formulate pentru valorificarea drepturilor recunoscute prin H.G. nr.

523/2006, dar și pentru ocrotirea unui interes colectiv și anume, a unui

interes legitim privat, în sensul definit de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea

nr. 554/2004, cu posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în

considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Neîndeplinirea

condiției prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu privire la

vătămarea adusă drepturilor și intereselor invocate de către

recurenții-reclamanți și intervenienți a fost de asemenea greșit reținută de

prima instanță pe baza apărărilor formulate în întâmpinare și în cererea de

intervenție accesorie, fără a se proceda la analizarea tuturor înscrisurilor

depuse în cauză, inclusiv a celor întocmite de către autoritățile și

organismele competente în evaluarea procesului de implementare a Programului de

dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș.

Concluzia primei

instanțe privind îndeplinirea obiectivelor stabilite prin H.G. nr. 523/2006 s-a

întemeiat în mod exclusiv pe susținerile intimatului-pârât și ale

intimatei-interveniente în interesul acestuia, fără a se analiza în concret

stadiul de realizare a măsurilor din toate componentele Programului de

dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș.

Pentru pronunțarea

unei hotărâri legale și temeinice, se impunea a fi examinate toate susținerile

părților în raport cu situația de fapt constatată în actele depuse la dosar cu

privire la gradul de realizare a indicatorilor prevăzuți în Programul Hădăreni

pentru cele 35 de proiecte/măsuri pe care acesta le cuprindea.

Astfel, se constată

că prima instanță nu a avut în vedere rapoartele de evaluare ale Programului

Hădăreni întocmite de organisme sociale interesate, cum sunt cele realizate

prin programul de grant acordat de Agenția Națională pentru Romi, dar nici

Memorandumul întocmit de Departamentul pentru executarea hotărârilor Curții

europene a drepturilor omului pe baza informațiilor furnizate de autoritățile

române până la data de 15 aprilie 2009 cu privire la măsurile luate sau

preconizate pentru a-și îndeplini angajamentele asumate ca urmare a Hotărârii

nr. 1/2005 în cauza Moldovan ș.a. împotriva României.

În acest Memorandum,

întocmit conform art. 46 din Convenția europeană a drepturilor omului, astfel

cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11, Departamentul pentru executarea

și supravegherea executării hotărârilor a apreciat că este nevoie de evaluarea

de către autoritățile române a impactului măsurilor deja adoptate și de

necesitatea adoptării de măsuri suplimentare pentru implementarea Programului

Hădăreni, aprobat ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1/2005 în cauza

Moldovan și alții împotriva României.

De asemenea, în

Memorandumul încheiat la 16 august 2011 de Serviciul executări al Curții

europene a drepturilor omului privind executarea grupului de cauze Moldovan și

alții pe problema integrării romilor s-a reținut că activitatea autorităților

române a condus la unele constatări pozitive privind buna calitate a relațiilor

interetnice din localitatea Hădăreni (conform planului de acțiune prezentat la

15 iunie 2010), dar au fost identificate și anumite deficiențe în implementarea

programului, recomandându-se finalizarea planului de acțiune pentru adoptarea

măsurilor restante spre a fi prezentate Consiliului de Miniștri, sub forma unui

plan de acțiune revizuit.

Din decizia adoptată

în iunie 2012 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, depus ca înscris

nou în recurs, rezultă că, a fost prezentat planul de acțiune revizuit, dar că

în pofida eforturilor autorităților române, în cauza Moldovan și alții

împotriva României, nu a fost încă adoptat noul cadru organizațional și

financiar pentru implementarea măsurilor restante în localitatea Hădăreni,

solicitându-se autorităților să accelereze adoptarea acestui cadru și să

furnizeze Comitetului calendarul implementării măsurilor restante, precum și o

evaluare detaliată a măsurilor adoptate la nivelul acestei localități.

Cum Programul de

dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, județul Mureș a fost aprobat

prin H.G. nr. 523/2006 ca urmare a pronunțării Hotărârii nr. 1/2005 a Curții

europene a drepturilor omului în cauza Moldovan și alții împotriva României,

justa soluționare a litigiului impunea să fie avute în vedere și concluziile

Serviciului de executări al acestei instanțe europene pentru a se stabili dacă

programul respectiv a fost executat în mod efectiv sau dacă a fost adoptat,

astfel încât să atingă obiectivele asumate, prin realizarea de acțiuni

specifice și alocarea de fonduri suficiente, care să permită transpunerea în

realitate a angajamentelor prezentate de Guvernul României pentru înțelegerea

amiabilă de care s-a luat act conform dispozițiilor art. 39 din Convenția

europeană a drepturilor omului.

Pentru considerentele

care au fost expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs, va casa hotărârea

atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în

vederea soluționării dosarului după analiza completă a înscrisurilor depuse de

părți, iar în măsura în care se va aprecia că sunt necesare și alte dovezi cu

privire la stadiul concret de realizare a măsurilor aprobate prin H.G. nr. 523/2006,

instanța de fond va pune în discuția părților suplimentarea probatoriului care

a fost deja administrat.

Față de soluția care

se va da recursului, nu se mai impune a fi examinate celelalte susțineri din

recurs, urmând ca acestea să fie avute în vedere, sub forma unor apărări de

fond, cu ocazia rejudecării pricinii.

de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 554/204 și art. 313 C. proc. civ., Înalta Curte va admite

recursul, va casa hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre

rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de M.R.C., M.A.C., M.A.M., (...) și R.C. împotriva Sentinței civile

nr. 16 din 16 ianuarie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea

recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 decembrie 2013.

Procesat

de GGC - NN