ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3748/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3748/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanta N.A.C. a

chemat în judecată pe pârâții SC I. SRL, prin administrator V.R., firmă ce

deține publicația "M." și C.V., ziarist al publicației

"M.", solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună

obligarea pârâților în solidar la plata daunelor morale în valoare de 30.000

lei ca urmare a articolelor apărute în ziarele nr. 40 și 43 ale publicației,

prin care i-au fost aduse insulte și calomnii, faptul având ca urmare

prejudicierea demnității sale.

Pârâta SC I. SRL a

formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței să constate

nelegalitatea funcționării Baroului Gorj denumit "Tradițional" și

nelegalitatea încasării cotei de 10% din onorariile membrilor săi.

Prin Sentința civilă

nr. 15882 din 13 decembrie 2012 a Judecătoriei Târgu Jiu a fost disjunsă

cererea reconvențională cuprinzând cele două capete de cerere, a fost admisă

excepția necompetenței materiale a instanței cu privire la cererile disjunse și

s-a dispus înregistrarea separată a acestora, declinându-se competența de

soluționare a cererilor disjunse în favoarea Secției contencios administrativ a

Tribunalului Gorj.

Prin încheierea nr.

4960 pronunțată în ședința din camera de consiliu din 13 decembrie 2012, ca

urmare a disjungerii cererii reconvenționale formulată de SC I. SRL, s-a dispus

înregistrarea cererilor în dosarul nou format, ce are nr. 19901/318/2012 și s-a

dispus înaintarea dosarului constituit în urma disjungerii către Secția de

contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Gorj, unde a fost înregistrat

sub nr. 1312/95/2013.

Prin Sentința nr.

3488/2013 din 24 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1312/95/2013,

Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția

necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competența

soluționării cererii formulate de SC I. SRL în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu,

a constatat invit conflictul negativ de competență, a suspendat procedura și a

înaintat dosarul la Curtea de Apel Craiova pentru emiterea regulatorului de

competență.

Pentru a pronunța

această soluție, tribunalul a reținut următoarele:

În dosarul înaintat

de Judecătoria Târgu Jiu spre soluționare (nr. 19901/318/2012), la fila 7 se

află întâmpinarea formulată de SC I. SRL, prin care s-a solicitat ca în baza

probelor administrate acțiunea formulată de reclamanta N.A.C. să fie respinsă,

invocându-se prematuritatea promovării cererii în raport de dispozițiile art.

720

1

C. proc. civ. și aspecte referitoare la fondul cauzei.

În cuprinsul întâmpinării

s-a menționat că referitor la semnarea acțiunii prin avocat, dar și în raport

de publicarea în cotidianul "M." a mai multor articole referitor la

lipsa actelor de înființare a Baroului Gorj așa zis tradițional, se solicită a

se pune în vedere apărătorului care a semnat acțiunea să facă dovada

înființării baroului în care este înscris (actul juridic de înființare), în

drept fiind invocate dispozițiile art. 115 - 118 C. proc. civ.

În raport de cele

solicitate de către pârâta SC I. SRL în Dosarul nr. 857/318/2012, dar și de

temeiul legal invocat art. 115 - 118 C. proc. civ., ce vizează întâmpinarea,

tribunalul a constatat că Judecătoria Târgu Jiu nu putea califica această

cerere ca și una reconvențională, interpretându-se că s-a solicitat constatarea

nelegalității înființării Baroului Gorj și a încasării ilegale a taxei de 10%

plătită de membrii Baroului Gorj, această ultimă mențiune neexistând în

cuprinsul întâmpinării și fiind exprimată doar în concluziile orale puse cu

ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, fără a fi formulată o cerere în condițiile

art. 112 C. proc. civ., în realitate trebuind a se pune în discuție excepția

lipsei calității de reprezentant legal a avocatului ce a reprezentat-o pe

reclamanta N.A.C., avându-se în vedere argumentele pârâtei SC I. SRL.

A mai reținut

tribunalul că, de altfel, chiar cu ocazia deliberării în prezenta cauză,

administratorul SC I. SRL, domnul V.R. și domnul C.V. au susținut că nu au

solicitat constatarea nelegalității înființării Baroului Gorj și a încasării

ilegale a taxei de 10% plătită de membrii Baroului Gorj, ci așa cum rezultă

chiar din practicaua Sentinței civile nr. 15882, pronunțată la 13 decembrie

2012, au solicitat respingerea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei

Târgu Jiu, trebuind ca această instanță să verifice dacă avocatul reclamantei

face parte dintr-un barou legal constituit și care este acesta și abia apoi să

se soluționeze pe fond acțiunea reclamantei.

Față de

considerentele expuse, tribunalul a concluzionat că nu are competența materială

de soluționare a excepției lipsei calității de reprezentant legal a avocatului

reclamantei N.A.C., invocată de SC I. SRL raportat la dispozițiile art. 67 - 72

C. proc. civ. prin întâmpinare, ca și excepție de procedură, aceasta fiind în

competența instanței ce a soluționat acțiunea principală.

Pe de altă parte, în

privința cererii privind încasarea ilegală a taxei de 10% plătită de membrii

Baroului Gorj, tribunalul a arătat că nu este legal investit în condițiile art.

112 C. proc. civ., la dosar neexistând o cerere scrisă în acest sens, formulată

conform art. 82 C. proc. civ.

În vederea

soluționării conflictului negativ de competență, Curtea a înregistrat cauza sub

nr. 825/54/2013.

Prin Sentința nr.

234/2013 din 5 iunie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, a stabilit competența de soluționare a cauzei privind

pe reclamanta SC I. SRL și pe pârâții N.A.C. și C.V., în favoarea Judecătoriei

Târgu Jiu.

Pentru a pronunța

această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Procesul civil este

călăuzit de principiul disponibilității, potrivit căruia părțile au dreptul să

își exercite drepturile procesuale în condițiile și formele pe care aceștia le

consideră cele mai adecvate intereselor lor.

Este adevărat că instanța

are dreptul să ceară părților să prezinte explicații cu privire la situația de

fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă și să pună în dezbaterea

acestora orice împrejurări de fapt și de drept, însă nu poate hotărî decât

asupra obiectului cererii deduse judecății [art. 129 alin. (4) și 6 C. proc.

civ.].

În aceste coordonate

instanța nu este în drept să califice apărările formulate de părți în mod vădit

cu acest caracter și să le dea relevanța unei cereri pe care partea nu a

înțeles să o formuleze.

Curtea a reținut că

în speța dedusă judecății pârâta SC I. SRL nu a intenționat ca în fața

judecătoriei să formuleze o cerere reconvențională în condițiile art. 112 și

următoarele C. proc. civ., ci a formulat apărări prin intermediul întâmpinării (Dosar

nr. 19901/318/2012), care a fost întemeiată și în drept pe dispozițiile

procedurale corespunzătoare acestui mijloc procesual, respectiv art. 115 - 118

C. proc. civ.

A mai reținut curtea

că, ulterior, această întâmpinare a fost precizată prin cererea din 17 mai

2012, prin aceasta solicitându-se să se prezinte actul de înființare al

baroului din care face parte apărătorul reclamantei, pentru a se putea verifica

dreptul acestuia de a o asista/reprezenta pe reclamantă în cauza cu care

Judecătoria era investită, susținând că baroul din care face parte avocatul

reclamantei nu este legal înființat și nu funcționează legal, precum și faptul

că, în cadrul dezbaterilor din fața Judecătoriei de la data de 13 decembrie

2012, reprezentantul pârâtei a solicitat oral să se constate că Baroul Gorj

încasează nelegal procentul de 10% din onorarii de la membrii săi, fără însă a

se formula o cerere scrisă în acest sens potrivit art. 82 C. proc. civ., care

să poată fi pusă în discuție și calificată juridic cu respectarea drepturilor

procesuale ale părților.

Curtea a apreciat că,

în acest caz, Judecătoria Târgu Jiu nu putea proceda la declinarea competenței

de soluționare a solicitărilor formulate de pârâtă în cadrul cauzei cu care era

legal investită, fără a lămuri natura acestora, mijlocul procedural prin care

pârâta a înțeles să le invoce (ca apărare sau în cadrul unei cereri

reconvenționale) și a proceda eventual, ulterior lămuririlor date de părți, la

calificarea juridică a acestor solicitări.

În consecință, Curtea

a reținut că este competentă în soluționarea solicitărilor formulate de pârâta

SC I. SRL în cadrul dosarului nr. 857/318/2012 instanța competentă în

soluționarea acțiunii introductive, respectiv Judecătoria Târgu Jiu și a

stabilit competența în favoarea acesteia.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta SC "I." SRL, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea

recursului declarat se arată, în esență, că în cauză a avut loc încălcarea art.

6 & 1 privind dreptul la un proces echitabil, prin faptul că pe parcursul

soluționării dosarului nr. 857/318/2012, în perioada februarie 2012 - martie

2013, prin notele depuse, reclamanta a solicitat instanței să constate că

Baroul Gorj funcționează nelegal și că membrii acestui barou nu pot desfășura

activități specifice profesiei de avocat, că în prezenta cauză toți magistrații

care au participat la soluționare au interes în soluționarea acestui aspect

deoarece au rude care profesează în cadrului baroului fără acte de înființare;

că prin motivarea sentinței recurate principiul rolului judecătorului este

limita, prin faptul că magistrații ce au soluționat conflictul de competență

critică lămurirea obiectului acțiunii, punerea în discuție a aspectelor de fapt

și de drept de către judecătorul fondului, aspect prevăzut de art. 129 C. proc.

civ.

Mai arată recurentul

că netemeinicia hotărârii recurate este susținută de faptul că nu s-a motivat

în fapt și în drept soluția dată; că, în speță, competența instanței a fost

greșit stabilită, pentru că instanța a calificat cererea dedusă judecății ca o

excepție a lipsei calității de reprezentant a avocatului și nu ca o cerere

reconvențională, ceea ce înseamnă a încălca dreptul la un proces echitabil și a

nesocoti normele de procedură, având în vedere că pretenția dedusă judecății

este în strânsă legătură cu cererea principala și întrunește elementele unei

acțiuni în justiție.

Arată recurentul că

în cauză competența de soluționare aparține Secției de Contencios

Administrativ, având în vedere că pe parcursul soluționării litigiului

reprezentantul pârâtei a precizat că este înființat prin lege, fără a menționa

legal și articolul din lege care stă la baza înființării, iar controlul și

legalitatea actelor jurisdicționale revine instanței de contencios

administrativ și fiscal.

Solicită admiterea

recursului, modificarea sentinței recurate în sensul stabilirii competenței de

soluționare a cauzei privind pe reclamanții I. SRL, C.V. și pe pârâta N.A.C.,

în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Examinând cauza și

sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu

dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanța de control

judiciar constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304

sau art. 304

1

C. proc. civ., în vederea casării sau modificării

hotărârii: Curtea de Apel a reținut corect situația de fapt, în raport de

materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică

adecvată.

Prin cererea de

chemare în judecată reclamanta N.A.C. a solicitat să se dispună obligarea

pârâților, în solidar, la plata daunelor morale în valoare de 30.000 lei, ca

urmare a unor articole apărute în ziare, prin care i s-au adus insulte și

calomnii, faptul având ca urmare prejudicierea demnității sale.

Prin întâmpinarea

formulată în cauză, depusă la dosar la data de 15 februarie 2012 (fila 7 a

dosarului nr. 19901/318/2012 al Judecătoriei Târgu Jiu), pârâta SC I. SRL a

solicitat instanței, referitor la semnarea acțiunii prin avocat, dar și în

raport de publicarea în cotidianul "M." a mai multor articole

referitor la lipsa actelor de înființare a Baroului Gorj așa zis tradițional,

să pună în vedere apărătorului reclamantei care a semnat acțiunea să facă

dovada înființării baroului în care este înscris. În drept au fost invocate

dispozițiile art. 115 - 118 C. proc. civ.

Înalta Curte constată

faptul că în mod corect a reținut Curtea de Apel că în speța dedusă judecății,

pârâta SC I. SRL nu a intenționat să formuleze o cerere reconvențională în fața

Judecătoriei, în condițiile art. 112 și următoarele C. proc. civ., ci a

formulat apărări prin intermediul unei întâmpinări, care, de altfel, a fost

întemeiată și în drept pe dispozițiile procedurale corespunzătoare acestui

mijloc procesual, respectiv art. 115 - 118 C. proc. civ.

În mod corect

instanța învestită cu soluționarea conflictului a avut în vedere, la

pronunțarea hotărârii atacate, faptul că această întâmpinare a fost precizată

ulterior, prin precizare solicitându-se să se prezinte actul de înființare al

baroului din care face parte apărătorul reclamantei pentru a se putea verifica

dreptul acestuia de a o asista/reprezenta pe reclamantă în cauza cu care

judecătoria era învestită, susținând că baroul din care face parte avocatul

reclamantei nu este legal înființat și nu funcționează legal.

De asemenea, în mod

corect a reținut curtea că solicitarea referitoare la constatarea faptului că

Baroul Gorj încasează nelegal procentul de 10% din onorarii de la membrii săi a

fost formulată oral, cu ocazia dezbaterilor din fața judecătoriei de la data de

13 decembrie 2012, fără însă a se formula o cerere scrisă în acest sens

potrivit art. 82 C. proc. civ., care să poată fi pusă în discuția părților și

calificată juridic, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților.

În raport cu actele

și lucrările dosarului

Înalta Curte, în

acord cu Curtea de Apel, apreciază că într-adevăr Judecătoria Târgu Jiu nu

putea proceda la declinarea competenței de soluționare a solicitărilor

formulate de pârâtă în cadrul cauzei cu care era legal investită, fără a lămuri

natura acestora, mijlocul procedural prin care pârâta înțelege să le invoce (ca

apărare sau în cadrul unei cereri reconvenționale) și a proceda eventual,

ulterior lămuririlor date de părți, la calificarea juridică a acestor

solicitări.

În concluzie, Înalta

Curte constată că este competentă în soluționarea solicitărilor formulate de

pârâta SC I. SRL în cadrul dosarului nr. 857/318/2012, instanța competentă în

soluționarea acțiunii introductive, respectiv Judecătoria Târgu Jiu.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că în mod corect a stabilit Curtea de Apel Craiova că în pricina

de față competența judecării cauzei în primă instanță aparține Judecătoriei

Târgu Jiu, hotărârea pronunțată de aceasta fiind temeinică și legală.

Pentru considerentele

arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza II-a C. proc. civ.,

coroborat cu art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va

respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC "I." SRL împotriva Sentinței nr. 234/2013

din 5 iunie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 10 octombrie 2014.

Procesat

de GGC - GV