ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1069/2016

Decizia nr. 1069/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2/2009, reclamantul

A. în contradictoriu cu pârâta B. Iași, a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 36.555,84 euro, debit aferent fondurilor Phare și a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanțării de la bugetul de stat, sume solicitate în raport de dispozițiile art. 17 și 18 din Condițiile Generale ale Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie pentru implementarea proiectului ,,Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”.

Pe rolul Curții de Apel Iași a fost înregistrat Dosarul nr. x/45/2009 prin care reclamanta B. Iași în contradictoriu cu pârâta A. a solicitat instanței să dispună anularea Notificării din 1 iunie 2009 emisă de pârât pentru debitul în cuantum de 117.313,09 euro.

Prin aceeași acțiune a solicitat și suspendarea actului administrativ până la soluționarea cauzei de către instanța de fond; Declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului și care au fost declarate neeligibile de către pârât; Includerea de către pârât a sumei de 8.870,74 euro în costurile totale eligibile ale proiectului; Recalcularea de către A. a costurilor eligibile ale proiectului și a debitului de restituit.

Prin sentința civilă nr. 34 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. x/45/2009, a fost admisă excepția de litispendență, cauza fiind declinată în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care prin încheierea de ședință din data de 22 septembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. x/45/2009 a admis excepția de conexitate și a dispus conexarea la Dosarul nr. x/2/2009.

O cerere similară a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/45/2010 în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 141 din 02 iunie 2001 prin care, de asemenea, a fost admisă excepția de litispendență, cauza fiind trimisă spre competenta soluționare Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

În Dosarul nr. x/45/2010 al Curții de Apel Iași, prin încheierea de ședință din 28 aprilie 2010, a fost admisă excepția de litispendență, dosarul fiind înaintat Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în vederea conexării la Dosarul nr. x/2/2009 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

În motivarea acțiunilor conexe, reclamantul A. arată că B. Iași a fost beneficiara unui împrumut nerambursabil și în baza Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie, perioada de implementare a Proiectului ,,Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”, fiind de 22 luni, valoarea totală a proiectului fiind de 808.080 euro.

Pârâta avea obligația ca prin Raportul Final să justifice modul în care au fost folosiți banii, iar ca urmare a verificării cererii de plată finală și a documentelor în ,,Evidența cheltuielilor întocmite de beneficiar și avizate de Autoritatea de Implementare s-a constatat că pârâta trebuie să restituie suma de 113.012,12 euro.

La rândul său, B. Iași a solicitat anularea Notificării din 1 iunie 2009 privind debitul de 113.012,12 euro, declararea ca eligibile a cheltuielilor declarate neeligibile de A., a costului eligibil al proiectului și suspendarea executării actului administrativ.

În motivarea cererii se arată, în esență, că în mod nejustificat au fost declarate ca fiind neeligibile cheltuielile în sumă de 113.013,12 euro, această sumă reprezentând:

- contravaloarea salariilor funcționarilor publici pentru luna noiembrie-decembrie 2007;

- contravaloarea serviciilor de elaborare a studiului fizico-geografic, socio-economic și cel de studiere a impactului asupra mediului, aferente activităților 2.1, 2.2, 2.3 din Anexa A a proiectului;

- contravaloareaserviciilor expertului Uniunii Europene în biodiversitate și implicit a costurilor aferente transportului acestuia;

- contravaloarea unui număr de spoturi radio;

- contravaloarea unor salarii aferente unei părți din personalul administrativ implicat în proiect;

- suma de 8.870,74 euro inclusă în costurile totale eligibile ale proiectului.

În cauză a fost formulată de către pârâta-reclamantă B. Iași o cerere de chemare în garanție împotriva Biroului Regional pentru Cooperare Trasfrontalieră Iași și Fundației C.

Hotărârea instanței de fond;

Prin sentința civilă nr. 1348 din 13 mai 2015 Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2009* a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul-pârât A., pârâta-reclamantă B. Iași fiind obligată la plata daunelor în sumă de 36.555,84 euro, debit aferent fondurilor Phare și a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanțării de la bugetul de stat, sumei derulate din Contractul de Grant din ianuarie 01 februarie.

A fost respinsă cererea formulată de pârâta-reclamantă B. Iași, având ca obiect declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului.

Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta-reclamantă B. Iași împotriva chematelor în garanție Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași și Fundația C.

În motivarea sentinței, instanța a reținut, în esență, în baza Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie, pârâta-reclamantă B. Iași a obținut

finanțare nerambursabilă din fondurile Uniunii Europene pentru realizarea Proiectului „Mutual management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation of the border the two contries”.

Potrivit clauzelor contractuale, respectiv art. 17 și art. 18 din Condițiile generale aplicabile contractului, cuprinse în Anexa II, rezultă că reclamanta-pârâtă avea obligația de a plăti pârâtei-reclamante doar cheltuielile eligibile efectuate de aceasta și în limitele bugetului estimat iar în situația în care s-au plătit sume în plus față de valoarea finală, pârâta-reclamantă avea obligația de a le restitui în termen de 45 de zile de la solicitarea reclamantei-pârâte.

În urma verificării raportului final aferent contractului, reclamanta-pârâtă a considerat că totalul costurilor eligibile este de doar 601.863,23 lei din suma prezentată de pârâta reclamantă de 808.080,00 lei, iar după aplicarea procentului de suportare din fonduri publice de 89,909996 %, a rezultat că beneficiarul trebuie să restituie suma de 112.755,02 lei reprezentând diferența dintre suma plătită ca avans prin tranșe intermediare și cheltuielile eligibile, la care se adaugă costuri bancare de 257,12 euro. De asemenea, la acest debit se mai adaugă suma de 4.200,92 euro stabilită prin procesul verbal de constatare din 15 decembrie 2008.

Reclamanta-pârâtă a comunicat cuantumul debitului către pârâta-reclamantă prin Notificarea din 01 iunie 2009.

Din debitul total stabilit, pârâta-reclamantă a efectuat unele plăți, astfel că prin prezenta acțiune reclamanta-pârâtă a solicitat a-i fi restituite doar sumele de 36.555,84 euro debit aferent fondurilor Phare și de 39.645,44 lei aferent cofinanțării de la bugetul de stat.

Curtea a reținut că între părți s-a derulat procedura de conciliere, însă din Procesul verbal din 17 septembrie 2009 rezultă că părțile nu au ajuns la o înțelegere amiabilă pentru a pune capăt litigiului, fiind divergențe în ceea ce privește următoarele categorii de cheltuieli:

- costurile legate de subcontractarea a trei studii aferente activităților 2.1, 2.2 și 2.3 din Anexa A;

- costurile salariale ale funcționarilor publici angajați ca lectori consultanți;

- costurile aferente serviciilor prestate de expertul în biodiversitate;

- costurile aferente difuzării de spoturi radio care este mai mic decât cel prevăzut în Anexa A;

- costuri privind plata salariilor unor membrii din echipa administrativă.

În ceea ce privește primele două categorii de cheltuieli, Curtea a reținut că acest gen de cheltuieli au mai făcut obiectul Dosarului nr. x/99/2011* soluționat prin sentința civilă nr. 1574 din 19 octombrie 2011 a Tribunalului Iași, irevocabilă prin Decizia nr. 1142 din 04 mai 2012 a Curții de Apel Iași, prin care s-a respins acțiunea B. Iași formulată împotriva procesului verbal de constatare din 15 decembrie 2008.

Fiind vorba de același gen de cheltuieli realizate în cadrul aceluiași proiect, pentru motivele pentru care s-a respins acțiunea B. Iași în dosarul de mai sus, instanța a apreciat că se impune considerarea ca fiind neeligibile a acestor categorii de cheltuieli și în dosarul de față.

Astfel, prin sentința civilă nr. 1574 din 19 octombrie 2011 a Tribunalului Iași s-a reținut, cu putere de lucru judecată, ca nefiind eligibile costurile cu studiile prevăzute la activitățile 2.1, 2.2 și 2.3 subcontractate, întrucât potrivit contractului, astfel de studii trebuiau efectuate de echipa de proiect sau de parteneri, și nu de către subcontractori.

S-a reținut ca nefiind eligibile cheltuielile cu salariile plătite funcționarilor publici angajați ca lectori consultanți, întrucât activitățile acestor nu au caracter didactic și a fost încălcat regimul incompatibilităților cu privire la exercitarea funcției publice.

În ceea ce privește costurile aferente serviciilor prestate de expertul Carlo Bifulco, Curtea a apreciat că atâta timp cât în Anexa I la contract era indicat numele expertului cheie în biodiversitate care urma să susțină conferințe/seminarii, acesta nu putea fi înlocuit, decât prin încheierea unui amendament la contract, în condițiile art. 9.1 alin. (1) din Anexa II - Condiții generale. Faptul că în bugetul alocat, cheltuielile cu seminariile și conferințele sunt distincte de cheltuielile cu resursele umane, nu face ca expertul în biodiversitate desemnat în Anexa I la contract, și anume expertul D., să nu fie un expert cheie, atâta timp cât expertul este nominalizat expres printr-o clauză contractuală iar acest expert a fost evaluat cu ocazia încheierii contractului.

Astfel, potrivit art. 9.1 alin. (1) din Anexa II - Condiții generale ale contractului „orice modificare la Contract, inclusiv la anexele acestuia, trebuie redactată în scris sub forma unui addendum”.

Numele expertului D. este prevăzut în Anexa I și Anexa F la contract, astfel că pentru înlocuirea lui era necesară o modificare expresă a acestor anexe printr-un addendum la contract, ceea ce nu a fost efectuat în cauza de față.

În ceea ce privește costurile aferente spoturilor radio, s-a reținut că și aceste cheltuieli sunt neeligibile și trebuie restituite de către pârâta-reclamantă întrucât numărul de spoturi prevăzut în Anexa A la contract era de 200 de spoturi, număr care prevalează față de cele de 120 de spoturi prevăzut în Anexa C, iar pârâta-reclamantă nu putea să-și aleagă ce clauză să aplice, ci era obligată să respecte clauzele prevăzute în anexa privind descrierea acțiunii.

În ceea ce privește costurile privind plata salariilor unor membrii din echipa administrativă, s-a reținut ca fiind întemeiate susținerile reclamantei privind neeligibilitatea acestora, atâta timp cât pârâta-reclamantă nu a făcut dovada prestării efective de către respectivii membrii ai echipei, a orelor plătite, reclamanta-pârâtă având informații că aceștia au participat și la alte proiecte, timpul lor de muncă total depășind cu mult timpul maxim de lucru de 48 de ore pe săptămână.

Pârâta-reclamantă susține că reclamantul consideră greșit că timpul maxim de lucru ar fi potrivit C. muncii de 48 de ore pe săptămână, însă orele de muncă pretins prestate de respectivii angajați într-o zi depășesc uneori chiar durata de 24 de ore a unei zile sau activitățile sunt prestate la locuri de muncă aflate la distanțe mari unele de altele, de unde rezultă că orele pretins prestate de aceștia au fost evident supradimensionate sau chiar neefectuate, astfel că nu se justifică eligibilitatea lor.

Instanța de fond a reținut că nu poate fi considerată ca fiind eligibilă suma de 8.870,74 euro, întrucât nu există documente din care să rezulte că această sumă a fost efectiv plătită salariaților pentru munca prestată ulterior încheierii contractelor de muncă.

Ca urmare, instanța a constatat ca fiind întemeiată acțiunea reclamantului-pârât, pârâta-reclamantă B. Iași

fiind obligată la plata către reclamantul-pârât A. a sumei de 36.555,84 euro debit aferent fondurilor Phare și a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanțării de la bugetul de stat, sume rezultate din derularea contractului de Grant din ianuarie 01 februarie încheiat în vederea implementării Proiectului „Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”.

În ceea ce privește cererea conexă formulată de pârâta-reclamantă B. Iași, instanța a respins ca inadmisibilă solicitarea de anulare și suspendare a executării Notificării din 01 iunie 2009, având în vedere că această notificare nu reprezintă un act administrativ care să poată fi atacat pe calea contenciosului administrativ, nefiind producătoare de efecte juridice.

În ceea ce privește cererile formulate de pârâta-reclamantă B. Iași, având ca obiect declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului, includerea în costurile totale eligibile a sumei de 8.870,74 euro și recalcularea de către reclamantul-pârât A. a costurilor eligibile ale proiectului și a debitului de restituit, instanța de fond, având în vedere motivele pentru care a admis acțiunea principală, a respins ca nefondate celelalte cererile.

Referitor la cererile de chemare în garanție, s-a reținut că pârâta-reclamantă nu invocă vreun temei contractual sau legal din care să rezulte obligațiile Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași sau Fundației C. de a-i achita cheltuielile neeligibile la care aceasta a fost obligată către reclamanta-pârâtă, motiv pentru care au fost respinse cererile de chemare în garanție ca nefondate.

Recursul exercitat în cauză;

Împotriva sentinței civile nr. 1348 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs,

pârâta-reclamantă B. Iași prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii formulate de

reclamantul-pârât A. având ca obiect obligarea pârâtei-reclamante la plata sumei de 36.555,84 lei debit aferent fondurilor Phare și a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanțării de la bugetul se stat, sume rezultate din derularea C

ontractului de Grant din ianuarie 01 februarie și, în consecință, admiterea cererilor formulate de pârâta-reclamantă B. Iași având ca obiect declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului, includerea în costurile totale eligibile a sumei de 8.870,74 euro și recalcularea de către

reclamant-pârât A. a costurilor eligibile ale proiectului și a debitului de restituit.

Totodată, se solicită admiterea cererii de chemare în garanție formulată împotriva chematelor în garanție

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași și a Fundației C.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâta-reclamantă nu a arătat în ce consta nelegalitatea sentinței pronunțate de prima instanță reluând pe larg considerentele expuse prin întâmpinarea formulată la acțiunea reclamantei-pârâte și prin acțiunea proprie promovată la Curtea de Apel Iași și conexată la prezentul dosar.

Prin precizările făcute după expirarea termenului de recurs, recurenta arată că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit legea prin raportare la materialul probatoriu administrat.

Având în vedere că prin precizările făcute, recurenta nu a invocat motive noi de recurs, cu depășirea termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., ci o restructurare a motivelor de recurs depuse în termenul legal, urmează ca motivele astfel structurate să fie analizate prin raportare la motivele de recurs depuse în termen.

Referitor la costurile salariale aferente unor membrii din echipa administrativă, recurenta arată că neeligibilitatea acestor cheltuieli nu este temeinic motivată și nu sunt arătate documentele justificative în baza cărora s-a reținut neeligibilitatea cheltuielilor.

Conform prevederilor legale, dovada prestării efective a muncii se face prin foile colective de prezență, întocmite la finele fiecărei luni, fără a se putea face alte dovezi.

Cu privire la suma de 8.870,74 euro, recurenta arată că instanța a reținut că nu au fost prezentate documente justificative, dar toate documentele doveditoare au fost depuse la Raportul final al proiectului.

Această sumă, ce reprezintă suma recuperată de la personalul echipei administrative și a unei singure persoane din echipa tehnică a proiectului, la care se adaugă contribuția asupra fondului de salarii ale angajatorului și cele ale angajatului recuperate prin compensare, trebuie cuprins în costurile totale eligibile, având în vedere că B. Iași a făcut toate demersurile necesare pentru recuperarea sumei.

Greșit au fost declarate neeligibile costurile pentru expertul Uniunii Europene în materie de biodiversitate având în vedere că implicarea expertului în realizarea proiectului s-a efectuat în cadrul unei singure subactivități, timp de 5 zile, fapt ce rezultă că expertul Uniunii Europene nu este un expert cheie și nu era necesară încheierea unui act adițional la Contractul de Grant.

Referitor la costurile declarate neeligibile ca urmare a difuzării unui număr mai mic de spoturi radio decât cele prevăzute în Anexa A, în opinia recurentei este,,surprinzător” modul de evaluare a raportului final de către Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași în condițiile în care a avizat numărul spoturilor difuzate ca fiind cel din matricea cadru logic (120), dar în evaluarea raportului final nu a mai ținut cont de propriul aviz.

Pentru costurile salariale aferente unor membrii din echipa administrativă a proiectului, în mod eronat, instanța de fond a reținut caracterul neeligibil al acestor costuri având în vedere că dovada prestării efective a muncii se face prin foile colective de prezență.

În ceea ce privește neeligibilitatea costurilor lagate de subcontractarea celor trei studii aferente activităților 2.1, 2.2 și 2.3 din Anexa A din cererea de finanțare, trebuie avut în vedere că la încheierea contractului de grant nu s-a cerut clarificarea din partea autorității contractante asupra neconcordanței existente între Anexa A, Anexa III și Anexa XVII, Autoritatea putând să solicite Agenției pentru Protecția Mediului Iași să facă clarificările necesare în vederea corelării prevederilor Anexei A.

În aceste condiții B. Iași a inițiat procedura de achiziție publică și a solicitat Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași verificarea și aprobarea documentației conform Actului adițional din 10 iulie 2007 la contractul de grant.

Având avizele necesare prin care nu a fost atenționată că nu respectă prevederile Contractului de Grant, nu a existat niciun motiv pentru subcontractare, considerând că sunt îndeplinite regulile de implementare prevăzute în contract.

De asemenea, în mod greșit au fost respinse de către instanța de fond, cererile de chemare în garanție fără a ține cont de rolul celor două instituții în monitorizarea, asistența tehnică și avizarea documentelor și procedurilor pe parcursul derulării proiectului.

În ceea ce privește Fundația C., ca și parteneră de proiect, aceasta trebuia să dea davadă de responsabilitate, transparență și deschidere pentru respectarea regulilor și a legislației în vigoare, astfel încât să se evite situații de genul celei din speță.

Intimatul

A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat, pentru aceleași motive expuse în primul ciclu procesual atât prin cererea de chemare în judecată cât și prin întâmpinarea la acțiunile conexe.

Hotărârea instanței de recurs

;

Analizând recursul declarat de recurenta B. Iași, în limitele criticilor formulate, ținând cont și de apărările intimatului, probatoriul administrat în cauză și dispozițiile legale incidente, se constată că în cauză nu subzistă motive de modificare sau casare a sentinței recurate.

Fără a relua argumentele de fapt și de drept amplu expuse prin sentința recurată printr-o analiză completă și detaliată a probelor, pe care instanța de recurs și-o însușește, se reține că recurenta B. Iași a beneficiat de un împrumut nerambursabil în baza Contractului de Grant

din ianuarie 01 februarie, pentru implementarea Proiectului „Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”, valoarea totală a proiectului fiind de 808.080 euro, din care Autoritatea Contractantă a contribuit, conform art. 3 alin. (2) din Condițiile Speciale ale Contractului de Grant, cu 89,1% din costurile totale eligibile, restul reprezentând contribuție proprie a beneficiarului

B. Iași.

Durata de implementare a proiectului a fost de 22 de luni, conform art. 2.2 din

Condițiile Speciale ale Contractului de Grant, cu obligația beneficiarului de a justifica prin Raportul

Final modul în care au fost folosiți banii alocați finanțării.

Ca urmare a verificării cererii de plată finală în raport de documentele contabile și tehnice, intimatul, în calitate de Autoritate Contractantă - parte a Contractului de Grant - a constatat că reclamanta, în calitate de beneficiară a Contractului, trebuie să restituie suma de 113.012,12 euro, apreciată ca fiind neeligibilă.

O parte din suma menționată și comunicată recurentei prin Notificarea din 1 iunie 2003, a fost achitată, rămânând un debit de 42.717,69 euro și 51.848,90 lei.

Cheltuielile neeligibile vizează: costurile legate de subcontractarea a trei studii aferente activităților 2.1, 2.2 și 2.3 din Anexa A; costurile salariale ale fucționarilor publici angajați ca lectori consultanți; costurile aferente serviciilor prestate de expertul în biodiversitate; costurile aferente difuzării de spoturi radio al căror număr este mai mic decât cel prevăzut în Anexa A și costurile privind plata salariilor unor membrii din echipa administrativă.

În ceea ce privește costurile legate de subcontractarea a trei studii aferente activităților 2.1, 2.2 și 2.3 din Anexa A și costurile salariilor funcționarilor publici angajați ca lectori consultanți, instanța de fond a reținut puterea lucrului judecat în raport de sentința civilă nr. 1571 din 15 octombrie 2011 a Tribunalului Iași definitivă prin Decizia nr. 1142/2012 a Curții de Apel Iași, iar recurenta nu aduce critici în raport de reținerea instanței.

Este evident că subcontractarea celor trei studii aferente activităților 2.1, 2.2 și 2.3 din Anexa A - a fost făcută fără ca în Anexa A la descrierea activităților să fie prevăzută această posibilitate, recurenta în calitate de beneficiar, asumându-și obligațiile stabilite la art. 1 pct. 1.1, 1.2 și 1.3 din Dispozițiile generale și administrative ale Contractului de Grant.

Faptul că Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași nu a atenționat pe beneficiar că nu respectă prevederile contractului, nu exonerează de răspundere pe beneficiar în calitate de parte contractantă, beneficiarul și Autoritatea Contractantă fiind singurele părți ale contractului conform art. 1 pct. 14 din Dispozițiile generale și administrative aplicabile contractelor de grant finanțate de către Comunitatea Europeană - Anexa 11.

Cu privire la plățile făcute funcționarilor publici angajați ca lectori consultanți, se reține că activitatea concretă desfășurată nu constituie activitate cu caracter didactic și nici activitate complementară procesului de învățământ.

Susținerile recurentei, în sensul că Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași a dat avizele pentru activitățile desfășurate în cadrul proiectului, nu înlătură răspunderea contractuală a recurentei, iar culpa Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași nu poate fi analizată în acest cadru procesual, instanța de judecată fiind învestită să verifice legalitatea acțiunilor și inacțiunilor autorităților implicate cu executarea Contractului de Grant ianuarie-01 februarie

Pentru funcționarii publici angajați ca lectori consultanți, recurenta în calitate de beneficiar, nu a respectat dispozițiile legale cu privire la personalul didactic și activitățile didactice, conform art. 5, 6, 9, alin. (1), (2), art. 11 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Nu pot fi reținute nici criticile vizând costurile aferente serviciilor prestate de expertul în biodiversitate având în vedere că prin contractul de grant a fost nominalizat ca expert cheie Petre Daniel Wagna, iar activitatea a fost desfășurată de expertul Carlo Bifulco, schimbarea experților cheie putând fi făcută doar prin acte adiționale, conform art. 91 alin. (1) din Anexa II - Condiții generale.

Trecerea costurilor aferente expertului Uniunii Europene de la linia 1.a - Salarii la linia 5.7 - costuri aferente conferințelor/seminariilor, nu înlătură calitatea de expert cheie nominalizat, ținând cont și de dispozițiile art. 6.2 din Condițiile Speciale care stabilesc că în cazul unui conflict între reglementările din Anexa II și cele din alte Anexe, reglementările din Anexa II vor avea prioritate.

Costurile aferente difuzării de spoturi radio, încadrate la linia bugetară 5.8 - Acțiuni de vizibilitate - au fost declarate neeligibile, având în vedere că au fost difuzate un număr mai mic de spoturi radio decât cel prevăzut în Anexa A.

Faptul că Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași a avizat numărul de spoturi solicitate de beneficiar nu exonerează pe beneficiar de obligațiile stabilite prin Anexa A, recurenta fiind obligată să respecte clauzele prevăzute în Anexa II, respectiv 200 de spoturi radio, față de cele 120 spoturi prevăzute în Anexa C.

Nu pot fi reținute nici criticile vizând costurile salariale ale unor membrii din echipa administrativă a proiectului, personal al Fundației Corora, având în vedere că nu s-a făcut dovada efectivă a muncii prestate ținând cont de faptul că persoanele ce au fost plătite în cadrul proiectului au desfășurat în aceiași perioadă contracte individuale de muncă cu normă întreagă sau parțială aferente altor contracte Phare C.B.C., proiecte ce au fost implementate în localități diferite la care se adaugă în unele situații și funcția de bază, durata timpului de muncă desfășurată în proiectele desfășurate depășind 24 de ore.

Faptul că au fost întocmite foi de prezență la finele fiecărei luni, nu face davada muncii efective, în condițiile în care unii membrii ai echipei administrative au fost implicați în activități ce depășesc 24 ore, respectiv 46 ore/zi, 32 ore/zi, 24 ore/zi, 20 ore/zi.

Față de considerentele expuse, se constată că în mod corect instanța a admis acțiunea reclamantei-pârâte pentru cele cinci categorii de cheltuieli declarate neeligibile.

Cu privire la suma de 8.870,74 euro, ce a făcut obiectul acțiunii conexe, în mod corect a fost apreciată de instanța de fond ca neeligibilă în raport de probatoriu administrat.

Actele anexate în recurs, Anexele 37-39 filele 152-159, nu dovedesc susținerile recurentei în sensul plății efective, a muncii prestate și a recuperării efective a sumelor ce au fost declarate neeligibile.

De altfel, chiar din Nota justificativă - Anexa 37 pct. 2, încheiată la data de 23 noiembrie 2008, se arată că ,,Pentru sumele plătite pe perioada noiembrie-decembrie 2007, urmează să se acționeze în funcție de decizia finală a Direcției de Control și Antifraudă Fonduri Comunitare din cadrul A., după parcurgerea tuturor etapelor procedurale”, dar din probatoriul administrat nu rezultă care a fost Decizia finală, sumele recuperate și compensate, de care face vorbire recurenta.

Ultima critică a recurentei vizează respingerea cererilor de chemare în garanție pentru chemații în garanție Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași și Fundația C., dar instanța de fond în mod corect a respins aceste cereri având în vedere obiectul acțiunii principale și faptul că prin Contractul de Grant din ianuarie, au fost stabilite raporturi contractuale între părțile contractante, chematele în garanție nefiind părți ala Contractului de Grant.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de

pârâta-reclamantă B. Iași împotriva sentinței nr. 1348 din 13 mai 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta-reclamantă B. Iași împotriva sentinței nr. 1348 din 13 mai 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2016.