ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1958/2016

Decizia nr. 1958/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Ilfov - Consiliul Județean Ilfov a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 152 din 5 mai 2014 prin care s-a respins ca nefondată contestația formulată de împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 2 înregistrată sub nr. 89029 din 13 februarie 2014, proiect cod cu titlul „Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere și echiparea infrastructurii sociale la Centrul Maternal Săftica, Județul Ilfov”.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2860 din 27 octombrie 2014, a admis acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Deciziei nr. 152 din 5 mai 2014 și pe cale de consecință a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 2 înregistrată sub nr. 89029 din 13 februarie 2014.

2.1. Recursul

Împotriva Sentinței nr. 2860 din 27 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), solicitând casarea hotărârii recurate rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul a susținut că hotărârea recurată ce a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legislației aplicabile în materia achizițiilor publice, respectiv cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 36 alin. (2) pct. 2) din H.G. nr. 925/2006, întrucât ofertatul declarat câștigător a ofertat o cantitate mai mică, respectiv la articolul Reabilitare pardoseli, s-a ofertat cantitatea de 3 mp în loc de 3,3 mp, existând astfel o contradicție între oferta elaborată de SC A. SRL și prevederile din documentația de atribuire.

În acest context s-a arătat că revenea comisiei de evaluare competența să constate diferențele de cantități, să solicite clarificări și să verifice încadrarea în prevederile art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

S-a susținut în mod greșit instanța de fond a acoperit lipsa de diligență a comisiei de evaluare în evaluarea ofertelor tehnice depuse de ofertanți și a stabilit că, și în situația în care ar fi fost solicitate clarificări, oferta ar fi fost conformă și nu ar fi fost influențat clasamentul ofertaților participanți la procedură.

Recurentul a menționat că, fiind încălcate dispozițiile privind achizițiile publice, a existat o neregulă, astfel că în mod corect a fost aplicată corecția financiară.

2.2. Întâmpinare

Reclamanta UAT județul Ilfov - Consiliul Județean Ilfov a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, fiind temeinică și legală.

1.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 29 februarie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 21 aprilie 2016.

Înalta Curte, analizând recursul formulat în raport cu motivul de recurs invocat și criticile prezentate de recurent, reține că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel cum rezultă din cele prezentate la pct. 1 al prezentei decizii, reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr. 152 din 5 aprilie 2014 prin care s-a respins contestația împotriva Notei de neconformitate, adusă la cunoștința acesteia prin Informarea nr. 89029 din 13 februarie 2014 privind plata cheltuielilor aprobate la cererea de rambursare nr. 2, prin care s-a reținut că există diferențe de cantități în oferta depusă de ofertantul câștigător și caietul de sarcini/proiectul tehnic, iar aceste diferențe nu au făcut obiectul clarificărilor postate în SEAP de autoritatea contractantă.

A fost aplicată o reducere procentuală de 5% din valoarea Contractului de lucrări nr. 1230 din 4 februarie 2013 încheiat între UAT Județul Ilfov și SC A. SRL, respectiv suma de 5.618,20 RON și TVA aferent în valoare de 1.348,37 RON.

Nu este întemeiată critica privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 36 alin. (2) pct. 2) din H.G. nr. 925/2006, potrivit cărora: ”oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a) nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini”.

Autoritatea contractantă a organizat procedura de cerere de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări, criteriul de atribuire fiind „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

Societatea declarată câștigătoare a fost de SC A. SRL cu o ofertă de 1.255.474,36 RON, iar oferta de la poziția a doua a fost de 1.430.268,99 RON.

Este real și necontestat că societatea câștigătoare la articolul Reabilitări pardoseli - RPCK2281, a ofertat o cantitate mai mică, respectiv 3 mp în loc de 3,3 mp.

Referitor la aceste diferențe, comisia de evaluare a considerat că se pot încadra în variația marginală a cantităților, urmând a fi reglate ulterior.

Instanța de fond a statuat că sunt incidente dispozițiile art. 79 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, în sensul că propunerea tehnică cuprindea abateri minore acceptate pentru că o eventuală modificare nu schimbă clasamentul ofertelor.

De altfel, recurentul nu a prezentat vreun argument/dovadă contrară celor reținute, sau că a fost încălcat principiul transparenței sau tratamentului egal, impuse de art. 2 alin. (2) lit. b), d) din O.U.G. nr. 34/2006, modificată și completată, în ceea ce privește atribuirea contractului în speța de față.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a apreciat că oferta în cauză nu poate fi considerată că nu satisface cerințele caietului de sarcini întrucât diferențele de cantități ofertate respectiv valoarea acestora nu conduc la o modificare a prețului care să influențeze clasamentul ofertanților participanți la procedura de atribuire, astfel cum rezultă și din tabelul prezentat și în întâmpinarea intimatei-reclamante care nu a făcut obiectul vreunor obiecțiuni ale recurentului.

Dincolo de aceste aspecte, chiar în situația în care s-ar reține o abatere în sarcina reclamantei, valoarea acesteia ar fi nesemnificativă, nefiind aptă să conducă/că creeze vreun prejudiciu.

Față de aceste aspecte și situația de fapt reținută nu se justifică în niciun fel sancționarea reclamantei în raport de principiul proporționalității, astfel cum acesta este definit în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 și care prevede că orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, ținându-se seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

În consecință, în mod corect au fost anulate actele administrative contestate în cauză, nefiind dovedită o neregulă semnificativă și cu impact financiar asupra proiectului.

Față de toate considerentele prezentate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va respinge recursul formulat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva Sentinței nr. 2860 din 27 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM