ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 112/2019

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții Municipiul Ploiești Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând anularea următoarelor acte administrative:

- Informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de plata nr. x, înregistrată sub nr. x/22.12.2015 la autoritatea emitentă;

- Informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de plata nr. x înregistrată sub nr. x/22.12.2015 la autoritatea emitentă;

- Decizia nr. 8082 din 12 februarie 2016 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional;

- obligarea pârâtului la plata diferențelor neachitate în conformitate cu cererile de plată nr. x și 2.

Prin Sentința nr. 2236 din 28 iunie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești ca neîntemeiată.

Împotriva Sentinței nr. 2236 din 28 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au formulat recurs reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, solicitând casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, pentru motive pe care le-au încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Au invocat recurenții, în esență, greșita aplicare de către instanța de fond a prevederilor H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, ale art. 25 și art. 29 din O.U.G. nr. 34/2006, dar și ale Ordinului nr. 1568/2002 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări și obiecte de construcții pentru investiții realizate din fonduri publice" și Ordinului nr. 2368/2012 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție "Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere" din cadrul Programului Operațional Regional 2007 - 2013".

Având în vedere ca dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 stabilesc obligația autorității contractante de a estima și publica valoarea contractului de achiziție publică (art. 25), precum și cuantumul aferent procentului de diverse și neprevăzute, astfel cum acestea au fost definite de către proiectant în devizul general, prin raportarea acestui procent la valoarea estimată a contractului, neexistând obligația, dar nici posibilitatea legală și de fapt (în conținutul Fișei de date a achiziției și în invitația de participare) de a face publice limitele maxime acceptate pe fiecare linie bugetară din cadrul bugetului aprobat al proiectului, astfel încât acestea să poată fi impuse participanților la procedura de achiziție publică, nu este legală sancționarea Municipiului Ploiești prin declararea ca neeligibile a sumelor menționate la lit. a) și b) de la acest punct.

Pe parcursul evaluării cererii de finanțare și a documentației tehnico-financiare depuse spre aprobare la OI ADR Sud Muntenia, în cadrul bugetului proiectului, a fost aprobată în categoria cheltuielilor eligibile aferente subliniei 3.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier, valoarea de 58.339,82 RON fără TVA și 14.001,56 RON TVA aferent, conform devizului confidențial al proiectantului, fiind astfel aprobată ca o cheltuială eligibilă, la contractare, și valoarea aferentă articolului YC06 Transport muncitori și materiale.

Recurenții au susținut că este nelegală și declararea ca neeligibile a cheltuielilor cu schela, deși acestea se încadrau în prevederile Ordinului nr. 2368/2012 (art. 5 alin. (4) pct. g "montajul utilajelor și echipamentelor necesare desfășurării activității").

De asemenea, Ghidul privind elaborarea devizelor prevede la Categorie cost SCHELA-11. Cheltuieli pentru amenajarea și întreținerea șantierului - Cheltuielile aferente construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor provizorii care se fac pe seama cheltuielilor indirecte: gherete (cu excepția celor de pază), eșafodaje, rafturi interioare, schelă capră, schele ușoare suspendate, podețe peste șanțuri în incita șantierului etc. (...)

Au mai arătat recurenții că, în mod evident, lucrările efectuate/serviciile prestate pentru organizarea de șantier sunt executate, servind scopului prevăzut pentru acestea și fiind necesare executantului în vederea creării condițiilor de realizare a lucrărilor, astfel că autoritatea contractantă este îndreptățită la rambursarea integrală a cheltuielilor cu aceste lucrări/servicii solicitate la decontare.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimatul-pârât MDRAP a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, întrucât în mod temeinic și legal instanța de fond a menținut actele administrative contestate, prin care s-a reținut caracterul neeligibil al cheltuielilor.

Recurenții reclamanți au depus răspuns la întâmpinare, prin care au reiterat principalele susțineri din recurs și acțiunea introductivă.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul reclamanților este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Recurenții reclamanți au supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ Informarea nr. x/22.12.2015 privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x, Informarea nr. x/22.12.2015 privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. x și Decizia nr. 8082/12.02.2016 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - AMPOR prin care au fost respinse contestațiile administrative.

Prin sentința recurată, acțiunea în anularea actelor mai sus menționate a fost respinsă ca neîntemeiată.

Referitor la criticile aduse de recurenți hotărârii atacate, Înalta Curte constată că acestea nu pot fi primite.

Astfel, între intimatul pârât MDRAP, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007 - 2013, Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, în calitate de Organism Intermediar pentru P.O.R., și UAT Municipiul Ploiești, în calitate de beneficiar, au fost încheiate Contractele de finanțare nr. x/29.01.2015 și nr. y/29.01.2015 (cod SMIS 56125 și 56126), având ca obiect implementarea unor proiecte de reabilitare termică blocuri în Municipiul Ploiești.

Prin Informările privind plata cheltuielilor aprobate în Cererile de plata nr. x și nr. 2, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional a comunicat UAT Ploiești declararea ca neeligibile a următoarelor cheltuieli:

I.a) 2.045,59 și 490,94 RON TVA, motivat de faptul că valoarea solicitată la plată în cadrul Cererii de plată nr. x depășește linia bugetară 3.1.1 Construcții și instalații aferente organizării de șantier;

b) 351,71 Iei și 84,41 RON TVA, motivat de faptul că valoarea solicitată la plată în cadrul Cererii de plată nr. x, depășește linia bugetară 3.1.1 Construcții și instalații aferente organizării de șantier;

II.c) 12.548,96 Iei și 3.011,75 RON TVA, aferente valorii solicitate pe linia 3.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier, în cadrul Cererii de plată nr. x, motivat de faptul că articolele YC06 și YC15 reprezintă repere neeligibile conform Ordinului de cheltuieli eligibile;

d) 6.274,48 RON și 1.505,88 Iei TVA, aferente valorii solicitate pe linia 3.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier, în cadrul cererii de plata nr. x motivat de faptul ca articolele YC06 și YC15 reprezintă repere neeligibile conform Ordinului de cheltuieli eligibile.

Instanța de fond a reținut corect, pe baza susținerilor tuturor părților, că menționarea art. YC15, în locul art. YC11 (Schela) reprezintă o simplă eroare materială (articolul "schela" fiind, de altfel, consemnat în mod diferit în cadrul Formularelor F "Lista cu cantitățile de lucrări pe categorii de lucrări" aferente celor două proiecte, respectiv YC15 pentru proiectul cod SMIS 56125 și YC11 pentru proiectul cod SMIS 56126) și, oricum, nu este de natură să producă vreo vătămare vreuneia dintre părțile contractante.

Referitor la cheltuielile de la pct. 1.1. și 1.2., declarate neeligibile pentru depășirea liniei bugetare 3.1.1 Construcții și instalații aferente organizării de șantier, recurenții au invocat faptul că dispozițiile art. 25 din O.U.G. nr. 34/2006 stabilesc obligația autorității contractante de a estima și publica valoarea contractului de achiziție publică și cuantumul aferent procentului pentru "diverse și neprevăzute", așa cum acestea au fost definite de către proiectant în devizul general, prin raportarea acestui procent la valoarea estimată a contractului (conform art. 29 alin. (2

1

)), astfel că nu exista nici obligația, nici posibilitatea legală ca de a face publice și a impune limitele maxime acceptate pe fiecare linie bugetară în conținutul Fișei de date a achiziției și în invitația de participare.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007, "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 și art. 5 alin. (2): (...) c) să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanțare încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006".

Or, în privința eligibilității cheltuielilor în art. 5 alin. (1) din Contractele de finanțare, părțile contractante au convenit că "Cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare și cu Ordinul comun al ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2368/2012, al ministrului afacerilor europene nr. 1058/2012 și al viceprim-ministrului ministru al finanțelor publice nr. 1501/2012 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție "Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere" din cadrul Programului Operațional Regional 2007 - 2013".

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007, "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 și art. 5 alin. (2): (...) d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare".

Înalta Curte, raportând articolele YC06 și YC11 incluse în cererile de plată nr. x și nr. 2 la conținutul art. 5 din Ordinul nr. 2368/2012, constată că aceste cheltuieli nu se regăsesc între cheltuielile eligibile menționate în textul legal, care prevede:

"(1) Sunt eligibile cheltuielile privind organizarea de șantier, lucrările de construcții și instalații aferente organizării de șantier, activitățile conexe organizării de șantier și cotele legale. (...)

(4) Cheltuielile eligibile aferente activităților conexe organizării de șantier includ cheltuielile pentru: (...)

g) montajul utilajelor și echipamentelor necesare desfășurării activității."

De asemenea, în conformitate cu art. 5 alin. (2) din contractele de finanțare, cheltuielile "sunt eligibile cu condiția ca acestea să fie cuprinse în Anexa V Bugetul cererii de finanțare a prezentului Contract și să fie efectuate în conformitate cu termenii și condițiile prezentului Contract valabile la data depunerii Cererii de rambursare la OI".

Or, în speță, cheltuielile contestate nu sunt cuprinse în Anexa V - "Bugetul cererii de finanțare" la Contract.

De altfel, recurenții reclamanți nici nu contestă realitatea că defalcarea valorică a devizului ofertă, în funcție de încadrarea articolelor în "Cheltuieli pentru lucrări de construcții și instalații aferente OS" și, respectiv, "Cheltuieli conexe OS" conduce, într-adevăr, la depășirea valorii aferente subliniei 3.1.1 Construcții și instalații aferente OS, iar cu privire la reperele "transport muncitori" și "schelă" susțin că sunt eligibile pentru că au fost necesare și efectuate în scopul declarat.

Cu privire la declararea ca neeligibilă a cheltuielii cu articolul "Schelă", recurenții au arătat că această cheltuială ar fi eligibilă și pentru că se încadrează în art. 5 alin. (4) pct. g din Ordinul nr. 2368/2012 ("montajul utilajelor și echipamentelor necesare desfășurării activității").

Or, fără a contesta realitatea necesității unei schele pentru organizarea de șantier, nu poate fi negat nici faptul evident că schela reprezintă un obiect, o construcție auxiliară provizorie, iar nu o activitate de montaj a unui utilaj sau echipament necesar desfășurării activității, pentru a putea fi încadrată în textul legal menționat.

De asemenea, referitor la cheltuielile pentru transportul muncitorilor, deși utile pentru desfășurarea activității, Înalta Curte constată că legiuitorul nu a înțeles să le considere nici pe acestea ca fiind eligibile, actele administrative contestate fiind legale și sub aceste aspecte.

Față de toate împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale și contractuale la situația de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești împotriva Sentinței nr. 2236 din 28 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CL