ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 68/2017

Decizia nr. 68/2017 Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 25 ianuarie 2015, sub nr. x/3/3015, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâții C., D., E. și F., solicitând instanței să constate săvârșirea, de către pârâți, a unui abuz de drept prin chemarea lor în judecată într-un număr de 29 de procese, începând cu anul 2011 și până în prezent, cu consecința prejudicierii lor prin lezarea dreptului nepatrimonial al demnității și onoarei proprii de persoane cu statut social și moral integru, precum și obligarea pârâților la plata sumei de 50.000 euro cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 614 din 12 mai 2015 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2015, acțiunea reclamanților a fost respinsă. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții A. și B., iar pârâții C., D., E. și F. au formulat apel incident ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apei București, secția a Ill-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Prin Decizia civilă nr. 478/A din 24 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2015, a fost respins, ca lipsit de interes, apelul incident declarat de pârâții C., D., E. și F. împotriva sentinței civile nr. 614 din 12 mai 2015 a Tribunalului București, secția a Ill-a civilă.

A fost admis apelul formulat de reclamanții A. și B. A fost schimbată în parte sentința apelată în sensul că pârâții au fost obligați, în solidar, să plătească reclamanților daune morale în sumă de 5 000 lei. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Au fost obligați intimații să plătească apelanților-reclamanți suma de 100 lei cheltuieli de judecată la fond, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta C., înregistrat pe roiul Înaltei Curți de Casație la data de 18 octombrie 2016. Prin rezoluția din 19 octombrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a reținut că recursul nu este timbrat, este declarat peste termen și că Decizia civilă nr. 478/A din 24 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Completul de filtru nr. 7, la data de 21 octombrie 2016, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.; comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la filele 34-39 dosar recurs, iar recurenta-pârâtă C. a formulat punct de vedere, prin care a solicitat respingerea excepțiilor tardivității și inadmisibilității recursului, atașând, totodată, dovada plății taxei judiciare de timbru, în cuantum de 200 lei. Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 13 ianuarie 2017, fără citarea părți lor. Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc.

civ., în raport de excepția de inadmisibilitatea reținută prin raportul întocmit în cauză, a cărei analiză este prioritară față de excepția tardivității recursului, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează al respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală. Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, nedevolutivă și, ca regulă, nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul judiciar privind conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept, Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date tară drept de apei, fără drept de recurs, precum și cele neatacate eu recurs. De asemenea, art. 18 alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., modificată prin O.U.G. nr. 62/2015, prevede că „Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2016 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - lit. i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale. în materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță simt supuse numai apelului." În cauză, litigiul are ca obiect acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității reclamanților estimate la valoarea de 50.000 euro și precizate, prin cererea aflată la fila 130 vol. 1 dosar fond, la suma de 220.000 lei.

Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu cele ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 rezultă că Decizia civilă nr. 478/A din 24 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2015, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Analizând cauza și din perspectiva dreptului Ia un proces echitabil, se reține că instanța de contencios european, investită cu constatarea unei încălcări a prevederilor art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Trif contra României, a reiterat că dreptul de acces la instanță nu este absolut, fiind susceptibil de limitări; acestea sunt permise, în particular, în cazul respectării condițiilor de admisibilitate ale căii de atac formulată pe motive de drept, cum este cazul recursului, din moment ce, prin natura sa, acesta reclamă o reglementare din partea statului care beneficiază, în acest scop, de o anumită marjă de apreciere. Raportat ia soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetai în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare, " analiza criticilor de nelegalitate invocate prin cererea de recurs nu se mai impune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta C., în contradictoriu cu intimații-reclamanți A., domiciliată în București, sector 1, B., domiciliat în București, sector 1 și intimații-pârâți D., domiciliat în București, sector 6, E., domiciliată în București, sector 1, F., domiciliat în comuna Măneciu, sat Cheia, jud. Prahova, împotriva Deciziei nr. 478/A din 24 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2017.