ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 236/2017

Decizia nr. 236/2017 Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, actuală secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC "A." SRL Răchiți a chemat în judecată pe pârâții B. și C. pentru ca aceștia să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 7.100 mp teren situat în intravilanul comunei Răchiți, asupra căruia deține drept titlu contractul de schimb autentificat sub nr. x din 21 iulie 2006, precum și pentru ca pârâții să fie obligați la plata de daune cominatorii de 1.000 lei/zi întârziere, începând cu data pronunțării în fond a hotărârii de admitere și până la eliberarea efectivă a terenului în litigiu.

Pârâții au depus întâmpinare în care au arătat că se opun admiterii acțiunii, susținând că ei sunt proprietari ai terenului în litigiu, pe care l-au dobândit prin adjudecare la licitație publică, acesta aparținând anterior societății agricole Roșiori, prin valorificarea dispoziției art. 29, alin. (1), (2) din Legea nr. 18/1991. Pe calea cererii reconvenționale, în care au chemat în judecată în calitate de pârâtă și pe Primăria comunei Răchiți - prin primar. C. și B. au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de schimb autentificat sub nr. x din 21 iulie 2006, în sensul excluderii terenului de 7.100 mp în discuție din obiectul schimbului, pentru cauza ilicită, conform art. 966, 968 C. civ.

coroborat cu art. 5 C. civ. În esență, pârâții-reclamanți au arătat că actul atacat a avut la bază Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Botoșani nr. 226 din 15 aprilie 2006, care a valorificat Hotărârea Consiliului local nr. 15 din 29 martie 2005. Ulterior revocată prin H.C.L. nr. 20 din 28 aprilie 2005, niciuna dintre acestea neavând temei legal, pentru că terenul în discuție nu făcea parte din domeniul privat al comunei Răchiți, ci s-a aflat în patrimoniul unei asociații agricole, legal înființată conform Legii nr. 36/1991. SC "A." SRL Răchiți a depus întâmpinare în care a invocat inexistența dreptului de proprietate afirmat de pârâții-reclamanți susținând că ar fi nereală operațiunea de cumpărare la licitație a terenului în litigiu de către aceștia și a arătat că respectivul teren nu s-a aflat în proprietatea societății agricole private "Roșiori - Răchiți", ci a trecut în patrimoniul privat al comunei Răchiți.

În baza art. 31 din Legea nr. 18/1991, care a încheiat legal actul de schimb din 21 iulie 2006. Printr-o cerere de completare a obiectului cererii reconvenționale, C. și B. au solicitat obligarea reclamantei-pârâte SC "A." SRL să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de 398 mp teren, despre care susține că este ocupată fără titlu de aceasta și, totodată, pentru a se ridica și gardul de sârmă pe schelet metalic care împrejmuiește terenul.

Prin Sentința nr. 507 din 7 februarie 2012, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte, cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți B. și C., în contradictoriu cu reclamanta SC A. SRL Răchiți, jud. Botoșani, și pârâta Comuna Răchiți, jud. Botoșani, prin primar, a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de schimb autentificat în 21 iulie 2006, în ce privește suprafața totală de 8.310 mp teren, identificată prin conturul 12-13-72-71-11 în schița anexă nr. 2 la raportul de expertiză irig. D., parte integrantă din sentință; a obligat reclamanta-pârâtă și pârâta Comuna Răchiți, prin primar să plătească pârâților-reclamanți suma de 1.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată; a respins, ca nefondată, acțiunea în revendicare teren formulată de reclamanta-pârâtă SC A. SRL Răchiți; a respins, ca nefondate, capetele de cerere în revendicare teren și ridicare gard din cererea reconvențională.

Prin încheierea din 16 august 2016, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de îndreptare eroare materială formulată de către reclamanta SC A. SRL Răchiți, jud. Botoșani, prin administrator E., în contradictoriu cu pârâții B. și F. Împotriva acestei încheieri, reclamanta SC A. SRL - Răchiți a formulat recurs, solicitând modificarea acesteia, în sensul îndreptării erorii materiale de calcul strecurată în cuprinsul Sentinței nr. 507 din 7 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/40/2010*, în sensul că instanța a atribuit în mod corect suprafața de 8.310 mp, identificată prin conturul 12, 13, 72, 71, 11, modalitatea de atribuire fiind eronată.

Arată că suprafața de 6,969 mp conform punctelor 83, 82, 71, 72, se atribuie prin constarea nulității absolute parțiale a contractului de schimb nr. 2840 din 21 iulie 2006 și suprafața de 1.341 mp, identificată între punctele 12, 82, 83, 11, se atribuie de către Primăria Comunei Răchiți. Prin întâmpinare, intimații B. și C. au arătat că sunt de acord cu acțiunea formulată de reclamanta pârâtă SC A. SRL, în sensul că instanța a fost în eroare în ceea ce privește modaiitatea de atribuire a suprafeței identificată prin conturul 12, 13, 72, 71, 11. Prin încheierea din 13 octombrie 2016, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, a calificat drept apel calea de atac și, dând eficiență dispozițiilor art. 99 alin. (3) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, vizând componența completului care va soluționa calea de atac, a reluat cauza în complet de 2 judecători.

Prin Decizia civilă nr. 352 din data de 20 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța a reținut că în mod corect prima instanță a reținut că în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele art. 281 C. proc. civ., text legal ce se referă numai la greșelile materiale, nu și la cele de fond. Or, în speță, susținerea apelantei vizând dimensiunile suprafeței de teren cu privire la care s-a constatat nulitatea contractului de schimb, în sensul că ar fi mai mici decât a reținut instanța de judecată, nu a putut fi primită, câtă vreme s-a avut în vedere concluzia expertului G., care a efectuat măsurătorile cu "un sistem de măsurare performant", constatând, în teren suprafața de 8.310 mp.

Esențial în cauză este faptul că nemulțumirile vizând dimensiunile terenului din litigiu au constituit obiect al judecății în recurs, fiind analizate de către Î.C.C.J., care a pronunțat Decizia nr. 4746 din 24 octombrie 2013. Nici susținerea apelantei, potrivit căreia, modalitatea de atribuire este eronată, întrucât putea fi obligată să le lase în proprietate intimaților, urmare a constatării nulității parțiale a contractului de schimb, doar suprafața de 6.969 mp, iar cu privire la diferența de 1.341 mp, trebuia obligată să le fie atribuită din proprietatea "Primăriei Comunei Răchiți", nu a putut fi primită, întrucât, o astfel de cerere nu a fost formulată nici la instanța de fond și nici în căile de atac declarate, fiind o cerere nouă, promovată pe calea acestei cereri de îndreptare a erorii materiale.

Suprafața de teren amplasată între punctele 12, 82, 83, 11 din schița anexă la raportul de expertiză D. nu a constituit obiect al revendicării, apelanta nefiind obligată să le lase intimaților în proprietate această suprafață de teren (ci doar cea amplasată între punctele 13, 72, 71, 16, 15, 14 și 13), părțile având posibilitatea, pe calea altei acțiuni judiciare, să rezolve și problema dreptului de proprietate cu privire și la această suprafață.

Împotriva acestei decizii reclamanta SC A. SRL Răchiți a declarat recurs prin care a solicitat modificarea Deciziei nr. 352 din 20 octombrie 2016 a Curții de Apel Suceava, iar în rejudecare, prin sentința ce se va pronunța să se dispună îndreptarea erorii materiale în atribuirea suprafeței de 8.310 mp identificată prin conturul 12, 13, 72, 71, 11, astfel suprafața de 6.969 mp, conform punctelor 83, 82, 71, 72 se atribuie prin constatarea nulității absolute parțiale a contractului de schimb nr. 2840 din 21 iulie 2006 și suprafața de 1.341 mp identificată între punctele 12, 82, 83, 11 se atribuie din posesia Primăriei Comunei Răchiți. În drept s-a întemeiat pe dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

În susținerea recursului s-a arătat că aspectul vizând confundarea de către instanța a unor elemente importante și a unor date materiale și care determină soluția pronunțată, reprezintă tocmai o greșeală materială. Astfel, atribuirea suprafeței totale de 8.310 mp pârâților-reclamanți identificată prin conturul 12-13-72-71-11, trebuia efectuată în sensul că: suprafața de 6.969 mp, conform punctelor 83, 82, 71, 72 prin constatarea nulității absolute parțiale a contractului de schimb din 21 iulie 2006 și suprafața de 1.341 mp cuprinsă între punctele 12, 82, 83, 11 care nu este parte a contractului de schimb în discuție, se atribuie pârâților-reclamanți din posesia Primăriei Comuna Răchiți, fapt ce este certificat și recunoscut și de reprezentanții Primăriei Comunei Răchiți.

Menționează că instanța a fost în eroare privind atribuirea suprafeței totale de 8.310 mp pârâților reclamanți, aspect ce rezultă fără echivoc din datele tehnice ale celor două anexe la raportul de expertiză, și anume că, terenul cumpărat de pârâți reclamanți 8.332 mp și terenul deținut prin documentația de intabulare de SC A. SRL 26.441 mp se suprapun pe o suprafață de 6.969 mp. Referitor la susținerea instanței de apel potrivit căreia suprafața de teren amplasată între punctele 12, 82, 83, 11 din schița anexată la raportul de expertiză D. nu a constituit obiectul revendicării, se solicită să se aibă în vedere faptul că Tribunalul Botoșani prin hotărârea judecătorească nr. 507 din 7 februarie 2012 a atribuit reclamanților inclusiv suprafața cuprinsă între punctele 12, 82, 83, 11 din schița anexată la raportul de expertiză D., întrucât Primăria Comunei Răchiți era parte a acțiunii în revendicare.

Astfel, există o omisiune a instanței în specificare a modalității de atribuire corecte. Recurenta mai arată că, din probatoriul administrau în speță, raportul de expertiză al domnului expert D., anexa 1, anexa 2 și anexa 3, din Sentința nr. 507 din 7 februarie 2012, rezultă că instanța de judecată a atribuit în mod corect suprafața de 8.310 mp identificată prin conturul 12, 13, 72, 71, 11, modalitatea de atribuire fiind eronată. Suprafața de 6.969 mp, conform punctelor 83, 82, 71, 72 se atribuie prin constatarea nulității absolute parțiale a contractului de schimb nr. 2840 din 21 iulie 2006, iar suprafața de 1.341 mp identificată între punctele 12, 82, 83, 11 se atribuie din posesia Primăriei Comunei Răchiți.

Recursul va fi respins, ca nefondat, pentru următoarele considerente: Deși nu s-a indicat temeiul de drept, instanța din oficiu încadrează criticile formulate în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. considerând că în cauză se invocă greșita aplicare a dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. Conform dispozițiilor art. 281 alin. (1) C. proc. civ., pot fi îndreptate "erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri." Sintagma "eroare materială" este folosită de legiuitor pentru a exprima acele erori ce s-au strecurat în hotărâre cu prilejul redactării și care nu afectează legalitatea și temeinicia acesteia.

Pe calea procedurii reglementate de art. 281 C. proc. civ. nu pot fi remediate erorile de fond, care pot fi cenzurate doar prin intermediul căilor legale de atac. Or reclamanta nu invocă erori materiale care să se regăsească în conținutul Sentinței civile nr. 507 din 7 februarie 2012, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, solicitarea acestuia constituind, de fapt o încercare de modificare a conținutului dispozitivului, ca urmare a analizării de către instanță a unor critici care pot fi formulate doar pe calea unei căi de atac și nu pe cea a unei cereri în temeiul art. 281 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, se susține că modalitatea în care s-a atribuit suprafața de 8.310 mp este eronată, pentru că trebuia atribuită suprafața de 6.969 mp (puncte 83, 82, 71, 72) prin constatarea nulității absolute parțiale a contractului de schimb nr. 2840 din 21 iulie 2006, iar suprafața de 1.341 mp (punctele 12, 82, 83, 11) care nu este parte a contractului de schimb în discuție, trebuia să se atribuie pârâților reclamanți din posesia Primăriei Comuna Răchiți. Modalitatea de atribuire a terenului nu este o chestiune care ține de eroarea materială, ci este o problemă care ține de judecata pe fond a cauzei, nefiind vorba de o greșeală de redactare sau de calcul a suprafeței de teren atribuite, respectiv de 8.310 mp.

Având în vedere considerentele reținute, Înalta Curte constată că reclamanta nu a formulat cereri care să se încadreze în cerințele prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., cererea fiind în mod corect respinsă, ca nefondată. Pentru motivele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Răchiți împotriva Deciziei nr. 352 din data de 20 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2017. Procesat de GGC - CL