ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2089/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2089/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2089/2015
Asupra cererii de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, intimatul-pârât A. a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 1361 din 25 martie 2015, în temeiul dispozițiilor art. 281
2
alin. (1) C. proc. civ.
În motivare, petentul a arătat că la data de 20 martie 2015 a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, atașând în acest sens împuternicire avocațială și chitanță privind plata onorariului de avocat în cuantum de 1000 de lei, cerere asupra căreia instanța de recurs a omis să se pronunțe, deși prin decizia pronunțată a fost respins recursul recurentei-reclamante B.
Analizând cererea formulată, în raport de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile procedurale incidente, Înalta Curte constată că cererea este întemeiată.
Astfel la data de 20 mai 2015, pentru termenul de judecată din 25 martie 2015, intimatul-pârât A. a depus la dosarul cauzei întâmpinare la recursul formulat de recurenta-reclamantă B. (dosar recurs), solicitând respingerea acestuia ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariul de avocat.
Întâmpinării i-au fost atașate împuternicirea avocatului C., acordată în vederea redactării întâmpinării, precum și chitanța nr. 35 din 12 martie 2015 privind achitarea onorariului de avocat pentru serviciile de asistență juridică acordate intimatului-pârât A. în cuantum de 1000 de lei (dosar recurs).
În aceste condiții, raportat la soluția pronunțată prin Decizia nr. 1361 din 25 martie 2015, de respingere a recursului formulat de reclamanta B. ca nefondat, aceasta fiind în culpă procesuală și reținând incidența dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că a omis să se pronunțe asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul-pârât A., astfel încât este îndeplinită ipoteza legală prevăzută de art. 281
2
alin. (1) C. proc. civ., referitoare la completarea hotărârii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 281
2
alin. (2) cu raportare la cele art. 281
1
alin. (3) C. proc. civ. va dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 1361 din 25 martie 2015, în sensul celor menționate anterior, prezenta hotărâre făcând parte integrantă din decizia completată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite cererea formulată de intimatul-pârât A. privind completarea dispozitivului Deciziei nr. 1361 din 25 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul că:
Obligă recurenta-reclamantă B. la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1000 de lei către intimatul-pârât A.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 mai 2015.
Procesat de GGC - CT