ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1255/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1255/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 1378 din 23 februarie 2011, Curtea de Apel București a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul T.G.R., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor și a anulat Decizia administrativ-jurisdicțională din 11 februarie 2010, dispunând suspendarea deciziei până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Totodată, Curtea de Apel București a respins, în rest, solicitările reclamantului și a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1.394,3 RON cheltuieli de judecată parțiale. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că reclamantul a solicitat în principal modificarea, în tot, a Deciziei administrativ-jurisdicționale nr. X/2010 a pârâtei și respingerea cererii de revizuire formulată de UM nr. X București, ca tardiv formulată sau ca neîntemeiată.
Judecătorul fondului a înlăturat susținerea reclamantului cu privire la tardivitatea cererii de revizuire formulată de UM nr. X București, întrucât unitatea a solicitat revizuirea Deciziei administrativ-jurisdicționale nr. X/2007, în termenul prevăzut de art. 35 alin. (2) din O.G. nr. 121/1998, invocând ca și înscrisuri noi, Sentința civilă pronunțată de Judecătoria Vălenii de Munte în octombrie 2009, sentință de care Ministerul Apărării Naționale a luat cunoștință la 4 ianuarie 2010, în urma unei adrese a A.F.P. Vălenii de Munte. În ceea ce privește calificarea înscrisurilor invocate în cererea de revizuire ca și înscrisuri noi, prima instanță a constatat că aceste înscrisuri pe care revizuenta UM nr. X București și-a întemeiat cererea nu corespund exigențelor impuse de dispozițiile art. 35 alin. (1) din O.G.
nr. 121/1998, motiv pentru care a apreciat că admiterea în parte contestației la executare împotriva formelor de executare efectuate de A.F.P. Vălenii de Munte, prin Sentința nr. 1693 din 26 octombrie 2009 a Judecătoriei Vălenii de Munte, nu avea nicio legătură cu faptele pentru care a fost emisă decizia de imputare și nici nu poate fi apreciată ca înscris nou, de natură a modifica Decizia nr. X/2007. Referitor la celelalte înscrisuri, prima instanță a reținut că toate adresele care au fost invocate ca temei al revizuirii au fost emise în perioada iunie - august 2007, iar prin cele emise ulterior s-a făcut trimitere tocmai la actele emise în perioada anterioară soluționării plângerii reclamantului prin Decizia revizuită nr. X/2007, astfel că aceste adrese nu au relevanță în privința cererii de revizuire, deoarece nu aduc nici o modificare situației reținute prin decizia de imputare.
De asemenea, a mai reținut prima instanță, prin Decizia nr. X/2007 s-a admis plângerea formulată de reclamant, reținându-se răspunderea materială a acestuia pentru paguba adusă prin demisie înainte de îndeplinirea termenului minim în serviciul militar, dar s-a dispus ca UM nr. X să întreprindă demersuri prin care să probeze primirea rechizitelor pe toată durata de școlarizare, primirea documentelor militare de transport, modalitatea de calcul și terminarea uzurii a echipamentului primit, drepturile de echipare ale studenților A.T.M., cota de amortizare a clădirilor și mobilierului, precum și modul de calcul a acestora, însă nici una din obligații nu a fost respectată, motiv pentru care și baza de calcul întocmită în data de 11 ianuarie 2010 de către UM nr. X este absolut identică cu cea întocmită în 21 martie 2007, care a stat la baza deciziei de imputare contestate.
În fine, instanța de fond a constatat că efectul admiterii plângerii prin Decizia nr. X/2007 este tocmai desființarea deciziei de imputare, iar aspectele legate de imposibilitatea executării deciziei nu au nicio relevanță asupra legalității ori temeiniciei Deciziei nr. X/2007, decizie care, de altfel, a fost menținută prin Sentința nr. 951 din 26 martie 2008, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4365 din 27 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Concluzionând, Curtea de Apel a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea de modificare a Deciziei nr. X/2007 și exonerarea reclamantului de obligația de plată a sumei imputate, având în vedere că pe de o parte decizia este definitivă, fiind soluționată în mod definitiv și irevocabil acțiunea formulată împotriva ei de către instanțele de judecată, iar pe de altă parte decizia a stabilit doar menținerea răspunderii materiale a reclamantului, întinderea răspunderii nefiind definitiv stabilită. Împotriva Sentinței nr. 1378 din 23 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor, criticând-o ca nelegală întrucât a fost dată cu greșita aplicare a legii.
S-a apreciat în recurs că prima instanță a interpretat eronat dispozițiile art. 35 din O.G. nr. 121/1998 și astfel s-a soluționat pricina pe alt temei de drept. De asemenea, Curtea de Apel nu a ținut seama de probatoriile admise și administrate, făcând trimitere la aceste înscrisuri care nu au legătură cu cauza de față. Recursul este nefondat și va fi respins. Examinând actele dosarului, probele administrate și în raport de dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Prin sentința civilă recurată s-a admis în parte acțiunea reclamantului și s-a dispus anularea Deciziei jurisdicționale nr. X/2010, cu cheltuieli de judecată. În fapt reclamantul a solicitat modificarea în tot a deciziei administrativ-jurisdicționale mai sus invocată și respingerea cererii de revizuire formulată de UM nr. X București ca tardiv formulată.
Referitor la tardivitatea acestei cereri, instanța de fond în raport de dispozițiile art. 35 din O.G. nr. 121/1998 a reținut corect că în speță nu se poate vorbi despre tardivitate întrucât aspectele care țin de aceste înscrisuri considerate noi sunt de fapt aspecte care privesc cauza în ansamblul ei. De altfel parte a acestor înscrisuri sunt întemeiate întrucât astfel cum rezultă din probe adresele invocate ca temei al revizuirii s-au emis în iunie - august 2007. Conform Deciziei nr. X/2007 s-a admis plângerea reclamantului însă niciuna din obligațiile stabilite prin acest act nu au fost respectate. Decizia de imputare fără posibilitate de tăgadă nu putea fi pusă în executare întrucât împotriva ei fusese admisă plângerea reclamantului-intimat, motiv pentru care aceasta (decizia) era desființată.
Prin urmare corect instanța de fond a statuat că înscrisurile care puteau fonda o cerere de revizuire a Deciziei nr. X/2007 erau fie cu privire la o altă situație, fie cele indicate în decizie. Acestea sunt argumentele pentru care decizia atacată este nelegală întrucât nu au fost respectate prevederile art. 35 din O.G. nr. 121/1998 și nici dispozițiile deciziei revizuite. Este motivul pentru care s-a dispus de către Curtea de Apel suspendarea executării actului administrativ în litigiu conform art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004. Restul pretențiilor ridicate de reclamantul-intimat s-au respins în mod legal de instanță pentru că decizia invocată în precedent este soluționată în mod definitiv și irevocabil prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4365/2008 a secției de contencios administrativ și fiscal, iar pe de altă parte hotărârea judecătorească a menținut răspunderea materială a intimatului.
Față de toate aceste considerente Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală, motiv pentru care va respinge recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor împotriva Sentinței nr. 1378 din 23 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 martie 2012. Procesat de GGC - AS
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.