ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7133/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. nr. 1975 din 20 martie

2012, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de reclamantul

S.P.G., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Comisia de

Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului Apărării și Unitatea

Militară UM X și a anulat Decizia administrativ-jurisdicțională nr. 19/CJ

150/2011 din data de 7 aprilie 2011, emisă de Comisia de Jurisdicție a

Imputațiilor, în ceea ce îl privește pe reclamant.

Totodată, Curtea a

menținut, în ceea ce îl privește pe reclamant, efectele Deciziei

administrativ-jurisdicționale nr. 114/CJ 588/2010 din data de 14 decembrie 2010

emisă de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor, prin care s-a admis plângerea

formulată împotriva Hotărârii nr. A3-8166 din 1 octombrie 2010 de soluționare,

a contestațiilor și a fost anulată Decizia de Imputare nr. 1 din 30 iulie 2010.

De asemenea, Curtea

de apel a dispus suspendarea executării Deciziei administrativ-jurisdicționale

nr. 19/CJ 150/2011 din data de 7 aprilie 2011 și a Deciziei de imputare nr. 1

din 30 iulie 2010 până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze și a

obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamant a cheltuielilor de

judecată în sumă de 1.000 RON.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut în esență, că prin Decizia de imputare nr. 1 din 30

iulie 2010 emisă de UM X s-a angajat răspunderea materială a reclamantului,

alături de alte persoane, pentru paguba în valoare totală de 16.526 RON produsă

în perioada 1 aprilie 2007 - 31 martie 2010, reprezentând plata nelegală a

primelor de specializare și clasificare acordate la nivelul UM X, iar prin

Decizia administrativ-jurisdicțională nr. 114/CJ 588/2010 din data de 14

decembrie 2010 s-a anulat Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 fiind

admisă plângerea formulată de reclamant.

S-a mai arătat că

împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire Statul Major al

Forțelor Aeriene, UM X, solicitând modificarea deciziei în sensul respingerii

plângerilor formulate de persoanele cărora li s-a angajat răspunderea materială

prin Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 și menținerea răspunderii

materiale în sarcina acestora pentru suma de 16.526 RON reprezentând plata

necuvenită a primelor specifice personalului aeronautic, respectiv pronunțarea

unei hotărâri care să mențină răspunderea materială în sarcina persoanelor ce

au beneficiat nejustificat de prime de clasificare și prime de specializare și

în sarcina celor vinovate de acordarea eronată a acestor prime și revizuirea

deciziei atacate cu privire la cuantumul pagubei, de 16.526 RON, și nu 1.846

RON cum s-a menționat.

Prin decizia

administrativ-jurisdicțională nr. 19/CJ150/2011 din data de 7 aprilie 2011

emisă de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor s-a admis cererea de revizuire

pe cele două capete de cerere privind cuantumul real al pagubei și menținerea

răspunderii materiale așa cum a fost stabilită inițial.

Judecătorul a

constatat că nu se justifică modificarea deciziei, întrucât în cauză, prin

cererea de revizuire formulată de Statul Major al Forțelor Aeriene nu s-au

invocat fapte ori împrejurări noi, aceleași argumente fiind invocate în apărare

și cu ocazia soluționării plângerii de către Comisia de Jurisdicție a

Imputațiilor, iar în ce privește cuantumul real al pagubei, menționarea sumei de

1.846 RON în decizia atacată în loc de 16.526 RON este rezultatul unei simple

erori materiale.

În concluzie s-a

constatat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 35 alin. (1) din

O.G. nr. 121/1998, iar cererea de revizuire ar fi trebuit respinsă ca

inadmisibilă, astfel că decizia administrativ-jurisdicțională prin care a fost

admisă revizuirea este nelegală.

De ademenea, instanța

a apreciat că cererea de suspendare a executării actelor atacate este fondată,

reținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 15 raportat la art.

14 din Legea nr. 554/2004, atât în ceea ce privește cazul bine justificat, cât

și paguba iminentă constând în prejudiciul material la care este supus

reclamantul prin punerea în executare a deciziei de imputare, a cărui

recuperare ar fi anevoioasă.

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel București, pârâtul Ministerul Apărării Naționale a

declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc. civ.

În esență, recurentul

a apreciat ca greșită soluția primei instanțe care a reținut că nu au fost

îndeplinite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 35 din O.G. nr.

121/1998, în realitate prin cererea de revizuire aducându-se la cunoștință

Comisiei de Jurisdicție a Imputațiilor acte și împrejurări noi ce nu au putut

fi cunoscute de Comisie la data pronunțării deciziei a cărei revizuire se

cerea, cum erau noile state de încadrare și funcțiuni care nu fac parte din

nomenclatorul funcțiilor personalului Ministerul Apărării Naționale, precum și

hotărârea de guvern privind transformarea UM X București în Muzeul Național al

Aviației Române. În pofida acestor elemente ce întregesc tabloul situației de

fapt, instanța s-a rezumat doar la a arăta că prin cererea de revizuire s-ar fi

urmărit reanalizarea dosarului și pronunțarea unei soluții care să confirme

decizia de imputare emisă pe numele reclamantului.

S-a reiterat că

autoritatea recurentă a suferit o pagubă certă, reprezentată de atribuirea

nelegală de către reclamant a unor sume reprezentând primă de specializare și

clasificare personalului din subordine fără ca acesta să îndeplinească

cerințele legale pentru a primi aceste sume de bani, conform art. 26 și 28 din

Normele metodologice privind acordarea primelor personalului aeronautic din Aviația

Militară - aprobată prin Ordinul M.Ap.N. nr. MS 105/1999.

Reclamantul, în

calitate de comandant al unității, era în măsură să facă diferențierea între

„personalul nenavigant” și „personalul muzeal” din unitatea pe care o comandă.

UM nr. X București

este ordonator terțiar de credite și reclamantul avea obligația de a aplica

prevederile Legii nr. 138/1999 și ale Ordinului M.Ap.N. nr. MS 105/1999 Cap.

III „Prime personal aeronautic nenavigant”.

Responsabilitatea

reclamantului este evidentă față de calitatea de ordonator de credite și față

de nerespectarea art. 22 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 modificată

și completată, ale art. 3, 4 și 5 din O.G. nr. 119/1999 republicată, a pct. 1,

2 și 3 din O.M.F.P. nr. 1792/2002, ordonatorul de credite fiind celui căruia îi

revine obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita

prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de

activitatea instituțiilor respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Prin întâmpinare,

intimatul S.P.G. a precizat că instanța fondului a reținut corect situația de

fapt și de drept și că elementele la care face trimitere recurentul nu au

figurat în conținutul cererii de revizuire, concluzionând că se impune

menținerea sentinței recurate.

Examinând cauza prin

prisma obiectului ei, a normelor legale incidente, a probatoriului administrat,

Înalta Curte reține că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare.

Făcând o corectă

apreciere a probelor administrate și aplicând corect dispozițiile legale, mai

exact art. 35 din O.U.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a

militarilor, judecătorul fondului a admis acțiunea în anulare formulată de

reclamantul S.P.G., comandant al UM X, anulând Decizia

administrativ-jurisdicțională nr. 19/CJ150 din 7 aprilie 2011, menținând astfel

efectele Deciziei administrativ-jurisdicționale nr. 114/CJ588 din 14 decembrie

2010 prin care Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului

Apărării Naționale a anulat Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 emisă

de UM X prin care a fost stabilită și reținută răspunderea materială a mai

multor persoane/contestatori pentru paguba în valoare totală de 16.526 RON (din

care pentru suma de 3.807 RON era antrenată răspunderea reclamantului) produsă

în perioada 1 aprilie 2007 - 31 martie 2010, reprezentând plata nelegală a

primelor de specializare și clasificare acordate la nivelul UM X (Muzeul

Aviației). În esență, prin Decizia nr. 114/CJ588/2010 s-a constatat de către

membrii comisiei că structura financiar-contabilă a UM X a pus în aplicare

precizările/dispozițiile serviciului personal al UM X, aceasta având atribuția

de a constata calificarea/specializarea/treapta/gradația obținute de angajați

și de a comunica aceste informații pentru acordarea drepturilor financiare

corelative.

Totodată, instanța a

dispus în temeiul art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004

suspendarea executării Deciziei administrativ jurisdicționale nr. 19/CJ150 din

7 aprilie 2011 și a Deciziei de imputare nr. 1 din 30 iunie 2010 până la

soluționarea irevocabilă a cauzei.

Argumentul central al

instanței în pronunțarea soluției de anulare a Deciziei

administrativ-jurisdicționale nr. 19/CJ150/2011, de revizuire a Deciziei

administrativ jurisdicționale nr. 114/CJ 588/2010 prin care s-au anulat

Hotărârea A3-8166 din 1 octombrie 2010 de soluționare a contestațiilor și

Decizia de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010 emise de Șeful Statului Major al

Forțelor Aeriene, l-a constituit greșita interpretare și aplicare de către

Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului Apărării

Naționale a prevederilor art. 35 alin. (1) din O.G. nr. 121/1998 din cuprinsul

cărora rezultă fără echivoc că revizuirea este o cale de desființare a unei

hotărâri definitive, admisibilă doar în cazul în care se invocă fapte și

împrejurări noi, descoperite ulterior soluționării cauzei și care nu au putut

fi prezentate până la data soluționării cauzei.

Întrucât actele din

dosar au evidențiat că prin Decizia nr. 19/CJ150/2011 date în revizuire s-au

reanalizat situația de fapt și de drept avute în vedere deja la emiterea

Deciziei administrativ-jurisdicționale nr. 114/CJ 588/2010, s-a reținut că

actul contestat este nelegal.

Referitor la

cuantumul sumei care face obiectul pct. a) din cererea de revizuire formulată

de șeful UM X, instanța a observat în mod corect că este vorba de o simplă

eroare materială prin menționarea sumei de 1.843 RON în decizia atacată, din

considerentele acesteia din urmă rezultând clar că este vorba de suma de 16.526

RON.

Nu se poate imputa

primei instanțe că a ignorat elemente importante care întregesc situația de

fapt și de drept, așa cum susține autoritatea recurentă făcând trimitere la

noile state de încadrare și funcții care nu fac parte din nomenclatorul

personalului Ministerului Apărării Naționale și la existența unei hotărâri de

guvern privind transformarea UM X București în Muzeul Național al Aviației

Române, avându-se în vedere că nu s-au depus dovezi în acest sens și nu în

ultimul rând pentru că nu se regăsesc în cuprinsul cererii de revizuire ce a

fost soluționată prin Decizia administrativ jurisdicțională nelegal emisă și

anulată de prima instanță.

Înalta Curte reține,

așadar, că în mod just Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a aplicat dispozițiile art. 18 alin. (1) cu referire la

art. 8 alin. (1) și art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ,

anulând actul administrativ-jurisdicțional contestat, precum și dispozițiile

art. 14 și 15 din același act normativ atunci când a dispus suspendarea

executării aceleiași decizii și a Deciziei de imputare nr. 1 din 30 iulie 2010.

Văzând și

dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004 modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Ministerul Apărării Naționale împotriva Sentinței civile nr. 1975

din 20 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal ca nefondat

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - LM