ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 222/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 222/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 222/2017
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 06 mai 2016 sub nr. x/180/2016 contestatoarea A. a formulat în contradictoriu cu intimata B. - C. Bacău - D. Bacău contestație împotriva titlului executoriu emis de intimată la 23 aprilie 2016.
Hotărârea primei instanțe sesizate;
Prin sentința nr. 5096 din 14 septembrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/180/2015, Judecătoria Bacău a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cererii privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. - E. Bacău - D. Bacău.
Judecătoria Bacău a reținut că titlul executoriu ce stă la baza executării este reprezentat de sentința civilă nr. 319 din 26 aprilie 2012 pronunțată în Dosar nr. x/33/2011* de Curtea de Apel Cluj, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 5159 din 6 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, prin care s-a aplicat contestatoarei din prezenta cauză o amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 28 decembrie 2010 și până la executarea integrală și efectivă a sentinței civile nr. 101 din 3 martie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în Dosarul nr. x/112/2009 definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 5228 din 25 noiembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dat fiind că amenda a fost aplicată contestatoarei în temeiul art. 25 din Legea nr. 554/2004, față de prevederile legale menționate, s-a constatat că instanța de executare este Curtea de Apel Cluj, instanță care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ.
Hotărârea celei de-a doua instanțe;
Prin sentința nr. 309 din data de 12 octombrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. - C. Bacău - D. Bacău în favoarea Judecătoriei Bacău, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
La pronunțarea acestei hotărâri, Curtea de Apel Cluj a reținut că, în speță, obligația de plată a amenzii a fost determinată prin intermediul unui titlu executoriu din 07 aprilie 2016 emis de către organul fiscal în Dosarul de executare nr. x pentru suma de 223.080 lei.
Obligația de plată a amenzii a fost stabilită de către instanța de judecată în Dosarul nr. x/33/2011* al Curții de Apel Cluj, respectiv sentința civilă nr. 319 din 26 aprilie 2012.
Este de observat că procedura de aplicare a amenzii s-a desfășurat în condițiile Legii nr. 554/2004, respectiv art. 24 din acest act normativ, în forma în vigoare înainte de modificarea intervenită prin Legea nr. 138/2014 publicată în M. Of. nr. 753/2014 partea I.
Forma legii de dinainte de modificarea intervenită prin Legea nr. 138/2014, nu prevedea obligația cuantificării amenzii în sarcina instanței de judecată, ci era stabilită această obligație în sarcina organului fiscal care acționa la fel ca pentru orice altă creanță fiscală, prin emiterea unui titlu executoriu.
Executarea silită a amenzii în prezenta cauză s-a realizat într-o perioadă anterioară modificării legislative intervenită în anul 2014, astfel încât, din perspectivă procedurală, Curtea de Apel Cluj nu este instanța de executare pentru determinarea cuantumului efectiv al amenzii aplicată prin titlul executoriu emis de către Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/33/2011*.
Fiind un titlu executoriu emis de către un organ fiscal și fiind formulate critici de substanță împotriva acestuia, competența de soluționare poate fi determinată doar în acord cu dispozițiile codului fiscal și ale codului de procedură fiscală, referitoare la emiterea titlului de creanță și la procedura fiscală de contestare, fiind atrasă astfel competența judecătoriei în condițiile art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență;
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, rezultă că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, contestatoarea A. a formulat contestație la executare împotriva titlului executoriu emis de intimata B. - E. Bacău - D. Bacău în Dosarul de executare nr. x.
Titlul executoriu a fost emis de instituția intimată în temeiul prevederilor art. 141 din O.G. nr. 92/2003, iar în cuprinsul său se menționează calea de atac și termenul de exercitare a acesteia: „Împotriva prezentului înscris se poate introduce contestație la executare la instanța judecătorească competentă, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, în conformitate cu prevederile art. 172 și 173 din O.G. nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”
Potrivit art. 172 C. proc. fisc., orice persoană interesată poate face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat, cu încălcarea prevederilor legale, de către organele de executare fiscale, precum și împotriva refuzului acestora de a îndeplini un act de executare în condițiile legii.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol: „Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acesta nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege".
Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență, astfel cum prevăd dispozițiile art. 172 alin. (4) C. proc. civ.
În conformitate cu dispozițiile generale în materie de executare silită, respectiv art. 714 C. proc. civ. „contestația la executare se introduce la instanța de executare”.
Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., „Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alineatului 3 ale acestui text de lege „(3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.”
Din coroborarea textelor de lege suscitate rezultă, fără putință de tăgadă, că aparține Judecătoriei Bacău competența soluționării unei astfel de contestații.
O atare soluție se impune deoarece, în cazul contestării executării silite ce se realizează de către organele administrativ - fiscale în baza unui titlu executoriu fiscal, dreptul comun este reprezentat de normele dreptului civil, material și procesual, iar nu de normele de drept public cuprinse în Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
Prin urmare, prezentul litigiu se soluționează în procedura contestației la executare, iar competența materială și teritorială aparțin, conform dispozițiilor art. 172 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003, coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., judecătoriei de la domiciliul debitoarei.
Dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ț) din Legea nr. 554/2004 definesc „instanța de executare” numai în limitele cadrului legal delimitat de dispozițiile acestei legi, respectiv în privința obligației de executare și a procedurii de executare reglementate de art. 24 și art. 25 din aceeași lege.
Or, contestația formulată de contestatoarea A. nu se circumscrie prevederilor art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. - E. Bacău - D. Bacău în favoarea Judecătoriei Bacău.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2017.