Decizia nr. 1852/2016 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva deciziei nr. 587/2016 a Curții de Apel Oradea

Decizia nr. 1852/2016 Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 587 din 11 martie 2016 Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2267 din 24 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. x/1112013*, în contradictoriu cu intimata D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - A.J.F.P. Bihor. Împotriva acestei decizii a declarat recurs A., criticând-o pentru nelegalitate, apreciind că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Oradea.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/35/2015*, iar prin rezoluția din data de 9 mai 2016 s-au stabilit taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac promovate, în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, conform dispozițiilor Legii nr. 146/1997 - legea aplicabilă la data înregistrării acțiunii inițiale pe rolul instanței de judecată. Examinând excepția netimbrării, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Prin citația emisă pentru termenul din data 9 iunie 2016, comunicată recurentului A. la data de 16 mai 2016, a fost adusă la cunoștința acestuia obligația de a achita taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac promovate în cauză, în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, însă, până la termenul de judecată acordat, acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 taxa judiciară de timbru se depune la dosarul cauzei în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, art. 20 alin. (3) din același act normativ statuează că "neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii". Având în vedere faptul că, în cauza de față, recurentul nu și-a îndeplinit obligația ce îi revenea conform prevederilor legale arătate, iar instanțele judecătorești nu se pot pronunța asupra cererilor înainte de a fi îndeplinit timbrajul, Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 și va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Anulează ca netimbrat recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 587 din 11 martie 2016 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2016. Procesat de GGC - CT