ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2373/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2373/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2373/2016
Asupra
cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Curtea de
Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, prin decizia nr, 177 din 24 martie 2016, a respins ca nefondat apelul
declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 730 din 12
octombrie 2015 a Tribunalului Brăila.
Prin cererea
înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la data de 6 iunie
2016, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa
Județeană de Pensii Brăila, revizuirea deciziei civile nr. 177
din 24 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul
nr. x/113/2015, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 și
5 C. proc. civ.
La data de 6
septembrie 2016, revizuentul și-a modificat cererea, în sensul că a
precizat că își întemeiază cererea de revizuire și pe
dispozițiile art. 509 pct 8 C. proc. civ., arătând că în
cuprinsul deciziei nr. 177/2016 nu se face referire Ia motivarea excepției
autorități de lucru judecat din considerentele deciziei nr. 130 din
25 februarie 2014 a Curții de Apel Galați. A susținut că
există două hotărâri potrivnice, decizia civilă nr. 130 din
25 februarie 2014 a Curții de Apel Galați pronunțată în Dosarul
nr. x/113/2012 și decizia nr. 177 din 24 martie 2016 pronunțată
de aceeași instanță.
Examinând
cererea de revizuire, in raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) cu
referire la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată
că aceasta este tardivă, urmând a fi respinsă, pentru
următoarele considerente:
Cererea de
revizuire este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 177 din 24 martie
2016 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de munca și
asigurări sociale, revizuentul susținând că această
hotărâre este potrivnică sentinței nr. 130 din 25 februarie
2014, pronunțată de aceeași instanță.
Conform
dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea pentru
contrarietate de hotărâri poate fi exercitată în termen de o
lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
În
speță, ultima hotărâre dintre cele pretins potrivnice, respectiv
decizia civilă nr. 177 din 24 martie 2016 a Curții de Apel
Galați, secția conflicte de muncă șl asigurări sociale,
a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii, este o hotărâre
pronunțată în apel, în soluționarea unui conflict de muncă.
Potrivit
dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului
hotărârile pronunțate în cererile privind conflictele de muncă
și de asigurări sociale, iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din
același cod, sunt hotărâri definitive deciziile date în apel, fără
drept de recurs. Totodată, prevederile art. 634 alin. (2) C. proc. civ.
dispun că hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la
data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului, sau,
după caz, la data pronunțării.
Din
interpretarea sistematică a dispozițiilor legale evocate, rezultă
că deciziile pronunțate în apel în materia conflictelor de muncă
sunt decizii definitive de la data pronunțării.
Prin urmare,
în speță, termenul legal de exercitare a căii de atac
extraordinare a revizuirii curge de la data pronunțării
hotărârii definitive atacate, respectiv decizia nr. 177 din 24 martie 2016
a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și
asigurări sociale.
În raport de
data pronunțării hotărârii supusă revizuirii - 24 martie
2016, termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit
regulii prescrise de art. 191 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. pentru termenele
statornicite pe luni, s-a împlinit la data de 24 aprilie 2016, care fiind
într-o zi nelucrătoare s-a prelungit până la prima zi
lucrătoare, respectiv 25 aprilie 2016.
Cererea de
revizuire a fost, însă, formulată peste termenul prevăzut de
art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și anume la 6 septembrie 2016,
conform înscrisului intitulat „răspuns la întâmpinare și modificare a
cererii” aflat la dosar Curtea de Apel Galați.
Art. 185 alin.
(1) C. proc. civ. prevede: „Când un drept procesual trebuie exercitat într-un
anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea
dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de
procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”.
Articolul
invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul
nerespectării termenelor prevăzute de lege.
Așa
fiind, Înalta Curte urmează să dispună respingerea cererii de
revizuire ca tardivă, făcând astfel aplicarea sancțiunii
decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. pentru
neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.
Pentru aceste
considerente, având în vedere că termenul legal pentru declararea
căii de atac extraordinare de retractare a fost depășit, în temeiul
art. 185 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge cererea
de revizuire, ca tardiv formulată, excepția tardivității
declarării acestei căi de atac fiind una de ordine publică,
absolută, dirimantă, astfel încât admiterea acesteia împiedică
instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire să
analizeze admisibilitatea cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva
deciziei nr. 177 din 24 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel
Galați, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 16 decembrie 2016.