ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2338/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2338/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia
nr. 2338/2016
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
Prin
contestația în anulare înregistrată la data de 17 noiembrie 2016 sub
nr. x/1/2016 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,
secția I civilă, contestatorul A. a solicitat, în temeiul
dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, art. 1, 16, 21, 22, 31, 34, 52, 124, art. 126 alin. (6) din
Constituția României, art. 2, 6, 7, 10, 19, 23, 35, 36, din Legea nr.
304/2004, art. 1, 4 din Legea nr. 303/2004, art. 7, 8 din Codul deontologie al
judecătorilor și procurorilor, art. 1, 2, 5, 94, 125, 131, din
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor
judecătorești, art. 2, 3, 4, 5, 9 C. civ., art. 1, 2, 4, 6, 12, 176
C. proc. civ., art. 1, 2, 28 din Legea nr. 554/2004, anularea încheierii nr.
1950 din 18 octombrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016 al
aceleiași instanțe, ca fiind emisă de o instanță
civilă într-o cauză de contencios administrativ.
În motivare,
conlestatorul a arătat că prin soluționarea, de către
instanța de drept comun, a cererii de strămutare având ca obiect o
pricină de competența instanțelor de contencios administrativ
s-a creat un exces de putere de natură să încalce drepturile procesuale
fundamentale al recurentului-petent astfel cum sunt reglementate în actele
normative indicate ca temei juridic al contestației în anulare.
Referitor la
taxa de timbru aferentă prezentei contestații în anulare, arată
că aceasta nu este datorată, atâta timp cât o instanță de
drept civil se pronunță, nelegal, într-o cauză de contencios
administrativ, sens în care hotărârea astfel pronunțată este
lovită de nulitate, iar până când nu se va motiva legal perseverența
soluționării acestei cauze de contencios administrativ de
instanța civilă și de ce un dosar înregistrat în anul 2016 are
trecută ca dată certă anul 2015, toate hotărârile
pronunțate vor fi lovite de nulitate.
Examinând
contestația în anulare în raport de excepția de netimbrare
invocată prin întâmpinare, a cărei analiza este prioritară
raportat Ia aspectele de fondate cererii, Înalta Curte constată
următoarele:
Potrivit
dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele
judiciare de timbru, pentru formularea contestației în anulare titularul
cererii datorează o taxă de 100 lei.
Prevederile
art. 33 alin. (1) din același act normativ, statuează că taxele
judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile
prevăzute de lege, iar dispozițiile art. 197 C. proc. civ.
prevăd că, în cazul în care cererea esle supusă timbrării,
dovada achitării taxelor datorate se atașează acesteia,
nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu anularea,
în condițiile legii.
În
cauză, se constată că, potrivit dispozițiilor
instanței din 18.11.2016, petentul a fost legal citat cu mențiunea de
a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei aferentă
contestației în anulare, însă nu a depus la dosar dovada
plății acesteia.
Prin urmare,
întrucât contestația în anulare se soluționează potrivit
dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu
hotărârea atacată, conform dispozițiilor art. 508 alin. (1) C.
proc. civ., aceasta fiind pronunțată într-o cerere de
strămutare, la rândul său supusă taxei de timbru, prin raportare
la dispozițiile legale mai sus menționate, Înalta Curte va admite
excepția invocata prin întâmpinare și va anula cererea formulată
de contestatorul A., ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează,
ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul
A., cu domiciliul în Oradea, jud. Bihor, împotriva încheierii nr. 1950 din 18
octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
secția I civilă, în contradictoriu cu intimata Casa de Asigurări
de Sănătate Bihor, cu sediul în Oradea, jud. Bihor.
Fără
cale de atac.
Pronunțată
în ședință publică azi, 7 decembrie 2016.