ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1432/2017

Deliberând asupra prezentei contestații, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 89 din 2 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis contestația formulată de doamna A., judecător cu grad profesional de tribunal în cadrul Judecătoriei Aleșd, împotriva Hotărârii secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 și, în consecință, detașarea sa la Tribunalul Bihor, începând cu data de 15.02.2017 și până la data de 28.06.2017.

Pentru a hotărî în acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere că prin Hotărârea nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus detașarea doamnei judecător A., de la Judecătoria Aleșd, la Tribunalul Bihor, pe o perioadă de 6 luni, începând cu dara de 01.01.2017.

Ulterior, președintele Judecătoriei Aleșd a solicitat revocarea Hotărârii nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secției pentru judecători, iar prin Hotărârea nr. 29 din 17 ianuarie 2017, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis solicitarea președintelui Judecătoriei Aleșd privind revocarea Hotărârii nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus detașarea doamnei judecător cu grad profesional de tribunal A., de Ia Judecătoria Aleșd la Tribunalul Bihor, aceasta urmând să-și desfășoare activitatea la Judecătoria Aleșd începând cu data de 18.01.2017.

În ceea ce privește calificarea cererii introduse de doamna judecător A., Plenul a reținut că aceasta are caracterul unei contestații, fiind formulată de un judecător împotriva hotărârii de secție privind cariera și drepturile sale, competența de soluționare aparținând Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe fondul cererii, s-au reținut prevederile art. 58 alin. (1) și 2) din Legea nr. 303/2014 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din analiza cărora rezultă că detașarea se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea instituțiilor în cadrul cărora poate fi detașat judecătorul și nu la solicitarea judecătorului respectiv.

La rândul ei, cererea de revocare a detașării ar trebui formulată de instituție, iar nu de judecător.

În speță, contestația adresată Consiliului Superior al Magistraturii a fost formulată de doamna judecător, însă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în situații similare, a analizat, în temeiul art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, contestațiile magistraților împotriva hotărârilor secției de respingere a detașării.

De asemenea, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție admite posibilitatea judecătorului vizat de o procedură de detașare de a formula el însuși eventuale căi de atac în cazul în care solicitările de detașare formulate de instituții ale statului și care îl vizează sunt respinse de Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe fond, Plenul a apreciat întemeiate argumentele contestatoarei, în sensul că hotărârea revocată intrase în circuitul civil.

Din cuprinsul acesteia rezultă că măsura detașării și-a produs efectele pe perioada 1 ianuarie 2017 - 18 ianuarie 2017, interval de timp în care doamna judecător a funcționat în mod efectiv ca judecător detașat la Tribunalul Bihor, a participat la ședințe de judecata, a pronunțat hotărâri judecătorești.

În ceea ce privește hotărârea a cărei revocare s-a dispus, s-a reținut că Decizia nr. 433/2004 a Curții Constituționale a calificat hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera judecătorilor ca fiind acte administrative, astfel încât, cu privire la revocabilitatea unui asemenea act sunt incidente prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Din cuprinsul acestui text de lege rezultă că hotărârea de detașare nu putea fi revocată decât cel mult până la data de 1 ianuarie 2017, dată de la care și-a produs toate efectele și a intrat în circuitul civil. Singura modalitate în care această hotărârea mai putea fi desființată după această dată era doar în fața instanței de contencios administrativ în condițiile Legii nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Pentru aceste motive, Plenul a admis contestația formulată de doamna judecător A. și, în consecință, detașarea sa la Tribunalul Bihor, începând cu data de 15.02.2017.

Totodată, a reținut că admiterea contestației are ca efect revocarea Hotărârii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secției pentru judecători și menținerea Hotărârii nr. 1679 din 8 decembrie 2016 a aceleiași Secții, prin care s-a dispus detașarea petentei la Tribunalul Bihor începând cu data de 01.01.2017, pe o perioadă de 6 luni.

Având în vedere împrejurarea că doamna judecător a funcționat Ia judecătoria Aleșd în perioada 18.01.2017 - 15.02.2017, ca efect al Hotărârii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secției pentru judecători, Plenul a constatat că se impune prorogarea termenului de împlinire a perioadei de detașare, cu intervalul de timp cât doamna judecător a activat la Judecătoria Aleșd, respectiv până la data de 28.06.2017.

Cu privire la solicitarea de suspendare imediată a efectelor Hotărârii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 până la momentul soluționării contestației, Plenul a constatat că a rămas fără obiect, având în vedere, pe de o parte împrejurarea că, atât contestația propriu-zisă cât și cererea de suspendare se soluționează de Plen în aceeași ședință, și pe de altă parte admiterea contestației pe fond.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 09.02.2017, contestatoarea Judecătoria Aleșd, în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii și A., a formulat contestație împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 2 iulie 2017, prin care doamna judecător a fost detașată la Tribunalul Bihor începând cu data de 15.02.2017, cu solicitarea de a se lua act de efectul suspendării Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004.

În motivarea contestației formulate s-a arătat că detașarea doamnei judecător A. de la Judecătoria Aleșd la Tribunalul Bihor pe o perioadă de 6 luni, nu este oportună întrucât conduce la blocarea activității instanței.

S-a mai arătat, referitor la volumul de activitate al Judecătoriei Aleșd în anul 2016, că au fost înregistrate în număr de 3.128 dosare nou intrate, la care se adaugă stocul existent la începutul anului 2016 de 1.050 dosare, volumul total fiind de 4.178 dosare. Raportat la acest volum de activitate, când în instanță au funcționat 5 judecători, a rezultat o încărcătură de 928,4 dosare/judecător, iar raportat la numărul de dosare nou intrate în cursul anului 2016 a rezultat o încărcătură de 695,1 dosare/judecător.

Mai susține contestatoarea că prin prezentul demers judiciar, instanței îi este recunoscută calitatea procesuală necesară, înțelegând să invoce în acest sens prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 în conformitate cu care acest gen de hotărâri pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestației formulate de Judecătoria Aleșd ca neîntemeiată arătând, în esență, următoarele:

- motivele invocate în susținerea contestației privesc exclusiv aspecte de oportunitate a măsurilor dispuse prin hotărârea a cărei anulare se solicită, nefiind reliefate aspecte de nelegalitate;

- din dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 rezultă că hotărârea de detașare nu putea fi revocată decât cel mult până la data de 1 ianuarie 2017, dată la care și-a produs toate efectele și a intrat în circuitul civil. Odată cu intrarea în circuitul civil a unei hotărâri prin care s-a dispus detașarea unui magistrat, încetarea detașării poate interveni numai la cererea instituției sau a magistratului în cauză, în condițiile art. 9 din Regulament;

- la pronunțarea hotărârii contestate s-a avut în vedere că la Judecătoria Aleșd, instanța de la care solicitase detașarea, toate posturile de judecător erau ocupate, iar încărcătura pe judecător și pe schemă se situa cu mult sub media națională, în timp ce la Tribunalul Bihor exista un număr mare de posturi vacante, iar încărcătura pe judecător și pe schemă depășea cu mult media națională.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata A. a solicitat respingerea contestației formulate de Judecătoria Aleșd, arătând, în esență, următoarele:

- lipsa calității procesuale active a contestatoarei, fundamentată pe lipsa de personalitate juridică și pe lipsa implicită a capacității de exercițiu;

- nu sunt aplicabile în speță prevederile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 și în consecință se impune respingerea solicitării judecătoriei de suspendare a efectelor Hotărârii nr. 89/2017;

- încetarea detașării potrivit Legii nr. 317/2004 și a Regulamentului privind detașarea și delegarea magistraților prevede foarte clar că încetarea detașării poate avea loc. doar la cererea celui detașat ori la cererea solicitantului detașării.

Analizând Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii atacată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus detașarea la Tribunalul Bihor a doamnei judecător A., judecător cu grad profesional de tribunal, la Judecătoria Aleșd, începând cu data de 01.01.2017, pe o perioadă de 6 luni.

Prin Hotărârea nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost admisă solicitarea președintelui Judecătoriei Aleșd privind revocarea Hotărârii nr. 1679 din 08 decembrie 2016 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus detașarea doamnei judecător cu grad profesional de tribunal A., de la Judecătoria Aleșd la Tribunalul Bihor, urmând ca aceasta să-și desfășoare activitatea la Judecătoria Aleșd începând cu data de 18.01.2017.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 89 din 02 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus admiterea contestației formulate de doamna A., judecător cu grad profesional de tribunal în cadrul Judecătoriei Aleșd, împotriva Hotărârii secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 29 din 17 ianuarie 2017 și, în consecință, detașarea sa la Tribunalul Bihor, începând cu data de 15.02.2017, până la data de 28.06.2017.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, Judecătoria Aleșd a formulat prezenta contestație, susținând că măsura detașării doamnei judecător nu este oportună întrucât conduce la blocarea activității instanței.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, invocată de intimata A. pe cale de întâmpinare, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată. Hotărârile prevăzute de alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.

Din textul de lege mai sus menționat rezultă fără putere de tăgadă că hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate de orice persoană interesată.

Cum Judecătoria Aleșd tinde să aibă ocupate toate posturile de judecător pentru o bună administrare a justiției, în mod evident că această parte justifică un interes de a ataca hotărârea privind detașarea, dobândind astfel calitate procesuală activă în condițiile legii.

Pentru aceste motive urmează a fi respinsă excepția lipsei calității procesuale active.

Pe fondul acțiunii se constată că Judecătoria Aleșd a invocat exclusiv motive de oportunitate a măsurilor dispuse prin hotărârea a cărei anulare se solicită, arătând că va fi afectată în mod grav activitatea instanței care se confruntă cu un volum ridicat de activitate, în contextul unei scheme de personal reduse.

Or, din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 2 februarie 2017 se constată că nu a mai fost analizată oportunitatea măsurii detașării, ce fusese dispusă prin Hotărârea secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1679 din 08 decembrie 2016, ci doar s-a reținut că această hotărâre intrase în circuitul civil, producându-și efectele pe perioada 1 ianuarie 2017 - 18 ianuarie 2017, astfel încât măsura revocării ulterioare a detașării, prin Hotărârea nr. 29 din 17 ianuarie 2017 a secției pentru Judecători, a fost apreciată ca nelegală, dispunându-se revocarea ei și menținerea Hotărârii nr. 1679/8.12.2016 cu modificarea perioadei în care intervine detașarea.

Cum prin Decizia nr. 43/2004 a Curții Constituționale, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera judecătorilor au fost calificate ca fiind acte administrative, devin incidente dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cărora autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil, și a produs efecte.

Așa fiind, Înalta Curte constată că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 2 februarie 2017 a fost emisă de organul competent cu respectarea dispozițiilor legale și regulamentare în materie, este motivată în fapt și în drept, neputându-se susține că este arbitrară sau emisă cu exces de putere.

Cu privire la solicitarea contestatoarei de a se lua act de efectul suspendării Hotărârii nr. 89 din 2 februarie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte reține că potrivit acestui text de lege "contestația suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii", astfel încât măsura intervine ope legis nefiind necesară formularea unei astfel de solicitări ca un capăt de cerere distinct asupra căruia instanța să se pronunțe.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 29 Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestația formulată de Judecătoria Aleșd împotriva Hotărârii nr. 89 din 2 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

În temeiul art. 453 din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga contestatoarea Judecătoria Aleșd la plata sumei de 204 RON, către intimata A., reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei Judecătoria Aleșd, ca nefondată.

Respinge contestația formulată de Judecătoria Aleșd împotriva Hotărârii nr. 89 din 2 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Obligă contestatoarea Judecătoria Aleșd la plata sumei de 204 RON, către intimata A., reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2017.

Procesat de GGC - ED