ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4001/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4001/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Recursul declarat de reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
Analizând, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, recursul declarat de reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Înalta Curte constată că nu este admisibil în principiu, pentru neîndeplinirea obligației de a timbra cererea de recurs, astfel cum se va arăta în considerentele expuse în continuare.
Dispoziții legale incidente
Potrivit art. 486 C. proc. civ., republicat - "(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic".
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."
Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
Acte îndeplinite în dosar
- Prin Adresa de comunicare a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului emisă la data de 13 octombrie 2017 și comunicată recurentei-reclamante la 23 octombrie 2017, conform dovezii aflate la dosarul de recurs, i s-a adus la cunoștință obligația de a timbra cererea de recurs cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în termenul legal, de 10 zile de la comunicare;
- Recurenta-reclamantă a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, ce a format obiectul Dosarului nr. x/3/2013/a1, respinsă prin încheierea din ședința camerei de consiliu de la 23 noiembrie 2017, comunicată recurentei-reclamante la 7.12.2017.
- Recurenta-reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor legale comunicate prin actele procedurale menționate în sensul de a achita taxa judiciară de timbru până la examinarea recursului în completul de filtru.
În raport cu dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu și-a îndeplinit obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G nr. 80/2013, astfel cum i s-a pus în vedere prin Adresa emisă la data de 13 octombrie 2017 și comunicată recurentei la data de 23 octombrie 2017, în considerarea celor dispuse prin încheierea din 23 noiembrie 2017 de respingere a cererii de reexaminare, în sensul că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 30 din același act normativ, întrucât obiectul litigiului nu se referă la venituri publice.
Față de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., raportate la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte reține că recursul reclamantei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, având în vedere că recurenta-reclamantă nu s-a conformat obligației legale de timbrare a recursului, nici la momentul formulării cererii de recurs, nici la solicitarea instanței făcută în acest sens, urmând a fi anulat ca netimbrat.
Recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi
Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor ce formează obiectul prezentei cauze, în urma verificării îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 486 și ale art. 487 C. proc. civ., s-a constatat că cererea de recurs formulată de pârâta Curtea de Conturi întrunește cerințele de admisibilitate.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 26 septembrie 2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat și a dispus comunicarea actului către părți.
Părțile din dosar nu au depus punct de vedere asupra raportului.
Având în vedere faptul că cererea de recurs formulată de pârâta Curtea de Conturi, îndeplinește condițiile de admisibilitate, completul de filtru apreciază că, față de obiectul pricinii, neexistând o jurisprudență constantă la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul Curții de Conturi nu poate fi soluționat potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) sau alin. (6) C. proc. civ.
Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) și (7) C. proc. civ., republicat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere împotriva sentinței civile nr. 1965 din 1 iulie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ, ca netimbrat.
Admite în principiu recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 1965 din 1 iulie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ.
Fixează termen la data de 21.02.2018, complet 2, ora 09.00, cu citarea părților pentru soluționarea recursului declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 1965 din 1 iulie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ.
Fără nicio cale de atac în ceea ce privește soluția de anulare a recursului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2017.