ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7751/2007

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 3182/CIV/2005 reclamantul B.M. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâții primarul municipiului Craiova și

Primăria municipiului Craiova, anularea Dispoziției nr. 9126 din 30 mai 2005,

precum și restituirea în natură a suprafeței de teren de 354 mp, situată în

municipiul Craiova, județul Dolj.

Reclamantul, în motivarea cererii, a arătat că suprafața de teren sus

menționată a făcut obiectul notificării nr. 686/N/2001, formulată în calitate

de moștenitor al autoarei M.B., terenul fiind preluat de către stat prin

efectul Decretului nr. 143/1971.

El a mai arătat că a realizat dovada calității de moștenitor, iar

anularea certificatului de moștenitor cu nr. 102 din 3 august 2001, prin

sentința civilă nr. 12926 din 3 iunie 2002 a Judecătoriei Craiova nu duce la

concluzia lipsei calității sale de moștenitor, iar el este singurul moștenitor

care a urmat procedura de restituire reglementată de Legea nr. 10/2001.

Prin cererea depusă la 13 septembrie 2005 și calificată de către

instanță ca fiind o cerere de intervenție în interes propriu, terțul

intervenient S.A. a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitoare a

autoarei M.B., în calitate de ascendent de gradul I în linie directă, precum și

dreptul său la restituirea imobilului preluat de către stat, arătând că

autoarea M.B. a decedat la data de 13 ianuarie 2000.

Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 1113 din 18 septembrie 2006, a

admis acțiunea, s-a dispus anularea Dispoziției nr. 9126 din 30 mai 2005, emisă

de primarul municipiului Craiova, a fost respinsă cererea de intervenție

principală formulată de S.A.

Instanța a reținut că, în speță, calitatea de moștenitor al autorului

îndreptățit la restituirea imobilului preluat de către stat aparține autoarei

M.B., decedată la 13 ianuarie 2000, anterior intrării în vigoare a

dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

La data decesului, autoarea era căsătorită cu reclamantul, iar conform

art. 1 din Legea nr. 319/1944, soțul supraviețuitor beneficiază de dreptul la

moștenirea soțului defunct.

Instanța a apreciat că reclamantul, prin retransmisiune succesorală,

este succesor în înțelesul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, beneficiind

de dispozițiile normelor de restituire în numele soției defuncte.

Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de

S.A., instanța a constatat că terțul intervenient are calitatea de moștenitor

legal acceptant al succesiunii autoarei, fiind constatată prin încheierea de

admitere în principiu partaj succesoral, pronunțată în dosarul nr. 17577/2002

al Judecătoriei Craiova.

Terțul intervenient nu a urmat, însă, procedura administrativă

prealabilă, astfel încât instanța a apreciat că în procedura plângerii

împotriva unei dispoziții emise în baza Legii nr. 10/2001 este inadmisibilă

cererea în realizare, obiect al cererii de intervenție principală.

Împotriva sentinței au declarat apel atât pârâții, cât și intervenienta.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 396 din 29 martie 2007,

a respins apelurile, menținând astfel, soluția primei instanțe.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâtul primarul

municipiului Craiova și intervenienta S.A.

Prin recursul declarat, primarul municipiului Craiova a susținut că

hotărârea atacată este nelegală, deoarece reclamantul B.M. nu are calitate de

persoană îndreptățită în înțelesul Legii nr. 10/2001, pentru a revendica

imobilul din Craiova, astfel încât în mod greșit instanța a anulat Dispoziția

nr. 9126 din 30 mai 2005.

S-a mai arătat că până la data emiterii dispoziției, solicitantul a înțeles

să dovedească dreptul de persoană îndreptățită prin certificatul de moștenitor

nr. 102 din 3 august 2001, care era însă deja anulat prin sentința civilă nr.

12926/2002, pronunțată de Judecătoria Craiova.

Astfel încât, față de actele doveditoare depuse de reclamant, Dispoziția

nr. 9126/2005 a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 23 și art. 25 din

Legea nr. 10/2001.

S-a mai invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a

Primăriei municipiului Craiova.

Intervenienta S.A. a susținut prin motivele de recurs, în esență, că

hotărârea este nelegală, deoarece, atâta timp cât și-a dovedit calitatea de

moștenitoare a autoarei M.B., este persoană îndreptățită în sensul Legii nr.

10/2001, alături de reclamantul B.M., cu privire la terenul în suprafață de 354

mp.

Ea a mai arătat că nu a formulat cerere în baza Legii nr. 10/2001,

deoarece a așteptat soluționarea judecății privind anularea falsului certificat

de moștenitor al reclamantului, ulterior aflând că termenul pentru depunerea

notificării a expirat, dar că a formulat cerere în baza Legii nr. 247/2005,

cererea ei fiind în curs de soluționare.

Ambele recursuri sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta în

continuare.

Referitor la recursul primarului municipiului Craiova, excepția lipsei

calității procesual pasive a Primăriei nu poate fi primită.

Așa cum se știe, în materia Legii nr. 10/2001, entitatea administrativă

investită cu soluționarea notificării este Primăria, care, prin persoana

Primarului emite decizia sau dispoziția de soluționare a notificării, ea având

calitate procesual pasivă.

Criticile exprimate cu privire la faptul că reclamantul nu are calitate

de persoană îndreptățită sunt neîntemeiate.

Așa cum rezultă din cuprinsul prevederilor Legii nr. 10/2001, măsurile

reparatorii se cuvin atât foștilor proprietari, cât și moștenitorilor legali

sau testamentari ai acestora, cu condiția ca aceștia să urmeze procedura

administrativă prevăzută de art. 22 și urm. din lege.

În speță, cel care a formulat notificare în vederea retrocedării

terenului în suprafață de 354 mp a fost reclamantul B.M., care a susținut că

este soțul supraviețuitor al autoarei M.B. și, ca atare, este îndreptățit la

restituirea terenului în calitate de moștenitor al autoarei.

Reclamantul a înțeles să-și dovedească calitatea de moștenitor

prevalându-se de certificatul de moștenitor nr. 102/2001, act anulat ulterior

prin sentința civilă nr. 12926 din 3 iunie 2002 pronunțată de Judecătoria

Craiova.

Pentru dovedirea calității sale de moștenitor, reclamantul a invocat

ulterior hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile prin decizia

civilă nr. 2146 din 15 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Prin aceste hotărâri, reclamantul a făcut dovada calității sale de

moștenitor al defunctei M.B., ca soț supraviețuitor și, implicit, a calității

de persoană îndreptățită în sensul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește susținerile recurentei S.A., în mod corect instanța

de apel a reținut că aceasta, deși și-a dovedit calitatea de moștenitoare a

autoarei M.B., ea nu poate beneficia de măsurile cu caracter reparator ale

Legii nr. 10/2001, întrucât nu a urmat procedura administrativă prealabilă

obligatorie.

Ea nu a formulat notificare și, pe cale de consecință, nu are calitatea

de persoană îndreptățită în sensul legii.

În prezenta cauză, nu prezintă relevanță juridică susținerea recurentei

interveniente în sensul că a formulat cerere în baza Legii nr. 247/2005,

deoarece prin aceasta nu a operat o prelungire a termenului de depunere a

notificărilor bazate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Așa fiind, cele două recursuri sunt nefondate și urmează a fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile

declarate de pârâtul primarul municipiului Craiova și de intervenienta S.A.

împotriva deciziei nr. 396 din 29 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie

2007.