ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 305/2019

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secția I civilă, la data de 19 aprilie 2016, sub nr. x/2016/a1, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Orășenesc Buhuși, obligarea acestuia la plata celui de-al treisprezecelea salariu prevăzut în contractul colectiv de muncă nr. 21/2009, începând cu anul 2009 la zi, și a penalităților aferente, până la achitarea integrală a debitului.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bacău, secția I civilă, a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A. la data de 8 aprilie 2017. Recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, la 4 mai 2017, sub nr. x/2016/a1.

Prin Decizia nr. 1357 din 13 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a admis excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Spitalul Orășenesc Buhuși, și a constatat nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 16 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Împotriva acestei decizii a promovat contestație în anulare contestatorul A. Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, la 22 ianuarie 2016, sub nr. x/2018.

Prin Decizia nr. 292 din 12 martie 2018, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 1357 din 13 noiembrie 2017, pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimatul Spitalul Orășenesc Buhuși.

Împotriva acestei decizii a fost formulat recurs contestatorul A. la 7 mai 2018 (data depunerii la oficiul poștal). Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 13 iunie 2018, sub același număr de dosar, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 11 filtru.

Învestită cu soluționarea căii de atac, prin rezoluția din data de 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin raport s-a reținut că Decizia nr. 292 din 12 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, nu este susceptibilă de recurs, în raport de dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, coroborate cu cele ale art. 508 alin. (4) C. proc. civ.

Prin rezoluția din data de 25 octombrie 2018, Completul de filtru nr. 11 a luat act de conținutul raportului și a dispus comunicarea acestuia părților pentru a formula, în scris, puncte de vedere, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de înmânare aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La data de 13 noiembrie 2018, recurentul a depus un punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea recursului.

Intimatul nu și-a exprimat poziția procesuală prin formularea, în scris, a unui punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

Prin rezoluția din 7 decembrie 2018, s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 14 februarie 2019, conform prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ. "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

Din interpretarea prevederilor legale mai sus menționate rezultă că recursul este admisibil numai dacă hotărârea atacată cu contestație în anulare este susceptibilă de recurs.

În speță, hotărârea atacată cu recurs, respectiv Decizia nr. 292 din 12 martie 2018 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, a fost pronunțată în soluționarea contestației în anulare formulate de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 1357 din 13 noiembrie 2017, pronunțată de aceeași instanță, prin care a fost admisă excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Spitalul Orășenesc Buhuși, și s-a constatat nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 16 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bacău, secția I civilă, a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) C. proc. civ., "Asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară".

Conform art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul cauzei.

În cauză, recursul pendinte privește o hotărâre dată într-o contestație în anulare formulată împotriva unei decizii pronunțate într-un recurs declarat împotriva unei încheieri prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei care a format obiectul Dosarului nr. x/2016.

Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, rezultă că Decizia nr. 292 din 12 martie 2018, prin care Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 1357 din 13 noiembrie 2017, pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/2016, este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Regula are valoare de principiu constituțional, art. 129 din Constituția României, republicată, stipulând în sensul că exercitarea căilor de atac se realizează în condițiile legii.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva Deciziei nr. 292 din 12 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva Deciziei nr. 292 din 12 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT