ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2422/2020

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2020 asupra cererii de revizuire de față constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea atacată Prin decizia nr. 296 R din 23 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 29 din 26 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimatul ANAF - DGRFPB - Administrația Finanțelor Publice sector 2, ca nefondată. 2. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A. pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 5 și 8 C. proc.

civ. A susținut, în esență, că aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a cererii, întrucât se pune problema stabilirii autorității de lucru judecat a deciziei nr. 2361/2003 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă în raport de sentința civilă nr. 5269/2004 a Judecătoriei sectorului 2 București, hotărâri pronunțate în dosare în care este îndeplinită tripla identitate de părți, cauză și obiect. În continuare, revizuentul a prezentat amplu motivele pentru care este justificată cererea sa, solicitând ca instanța să se pronunțe în mod clar asupra autorității de lucru judecat. 3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți Prin rezoluția din 19 octombrie 2020, s-a fixat termen de judecată la 18 noiembrie 2020, în ședință publică, cu citare părți.

4. Apărările formulate în cauză Intimata nu a formulat întâmpinare. II. Considerentele Înaltei Curți Prealabil, se observă, că deși cererea este întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 5 și 8 C. proc. civ., criticile formulate privesc, în esență, existența, în opinia revizuentului, a unor hotărâri potrivnice, motiv de revizuire prevăzut la pct. 8 și care atrage competența instanței supreme, în raport de dispozițiile art. 510 alin. (2) din cod, celelalte motive fiind invocate pur formal. Prin urmare, sediul materiei îl reprezintă art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care reglementează posibilitatea formulării cererii de revizuire împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Alin. 2 al aceluiași articol înlătură condiția hotărârii "pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul" pentru motivul prevăzut la pct. 8, reținut ca fiind cel cu care instanța a fost învestită. În raport de aceste prevederi, revizuirea exercitată în alte condiții decât cele expres reglementate nu poate fi primită, această concluzie fiind susținută și de principiul legalității căilor de atac, reglementat prin dispozițiile art. 457 C. proc. civ. Rațiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de pct. 8 al art. 509 C. proc. civ. rezidă din necesitatea asigurării respectării autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterioare, astfel încât să nu existe posibilitatea ca cea de-a doua instanță, învestită cu soluționarea aceluiași litigiu, să ignore faptul că acesta și-a găsit deja dezlegare jurisdicțională și să statueze în sens contrar primei judecăți.

Se observă că revizuentul pretinde că aceasta este și situația regăsită în cauza dedusă judecății, deoarece învederează autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2361/2003 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă în raport de sentința civilă nr. 5269/2004 a Judecătoriei sectorului 2 București. În cauză, însă, prin hotărârea atacată, respectiv decizia nr. 296 R din 23 iunie 2020 s-a respins contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 29 din 26 ianuarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimatul ANAF - DGRFPB - Administrația Finanțelor Publice sector 2, ca nefondată.

Cum prin hotărâri potrivnice se înțeleg acele hotărâri care cuprind măsuri ce nu pot fi puse în executare deopotrivă sau care contrazic cele statuate asupra unor chestiuni litigioase intrate în autoritatea lucrului judecat, nu poate exista o astfel de situație în speță. Pentru toate aceste considerente, nefiind îndeplinită condiția reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. urmează a se respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 296 R din 23 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2020.